Varsta si ce modele ABA trebuie sa folosesc
DTT sau PRT?
Varsta și ce modele ABA trebuie sa folosesc: Am un deja-vu. Acum vreo 17 – 20 de ani sau pe acolo, dupa ce am fondat primul centru, a aduce coordonatori de la UKYap devenise aproape o moda pentru cei caresi permiteau iar eu faceam traininguri gratuite cu sute de parinti, legate de ABA…pentru ca intamplator, cei mai multi parinti nu-si permiteau coordonator britanic.
Cam pe atunci a aparut in Romania o entitate legata de un sistem de ABA mai “light” si doar prin joaca. Folosind aceleasi principii dar mergand pe un sistem de predare care lua doar PRT sau IT in considerare. Pivotal Response Training (tot ABA) Versus DTT si Incidental teaching, care se folosesc in modelul Lovaas. DTT adica discrete trial training. Sistemele de ABA de genul PRT sau IT par mult mai prietenoase cu copilul si prin urmare a prins rapid in Romania. De altfel nu doar in Romania. A avut un moment de wow. Pentru ca practic cei care nu intelegeau modelul de la YAP a lui Lovaas si considerau ca este mult prea dur (desi era extrem de structurat si consecvent…deloc dur.
Dovada e ca toti copii din programele ABA le iau ca pe-o joaca au aderat extrem de rapid la un model infinit mai aproape de ceea ce considerau ca este natural in relatia parinte-copil. Asa ca sistemele promovate ca fiind doar prin joaca sau redenumite au facut foarte repede prozeliti. Erau, sau ma rog, pareau mult mai naturali, erau mai ieftini ca si concept si parintilor li se parea ca …e mai ok. Au trecut cativa ani si respectivii s-au retras din Romania. De ce? Pentru ca rezultatele pe care le-au avut familiile cu care au lucrat …au fost dezamagitoare. Si incet incet parintii s-au retras din program. Uneori doar entuziasmul si dorinta nu sunt suficiente. Culmea ca mai ales în ultimii ani PRT, JASPER sau IT ori oricare din modelele din NET (natural environment teaching) au resist lucruri spectaculoase. Doar ca …
Varsta și intervenția ABA
Hai sa luam la puricat una din conceptele ABA diferită de clasicul DTT. PRT isi are originile tot cam pe atunci pe cand echipa lui Lovaas a folosit DTT. De altfel inclusiv echipa de la YAP (Lovaas) a inventat un sistem foarte apropiat de PRT. Doar ca l-au numit IT (incidental teaching). Seamana foarte mult cu PRT doar ca e mai structurat. PRT asteapta ca copilul sa initieze interactiunea si sa vrea sa lucreze pe cand IT ul trage de copil tot in joaca dar incercand sa atinga niste targeturi bine stabilite. Ma rog, par doar detalii tehnice dar nu e asa. Oricum, orice sistem de predare care foloseste doar PRT sau doar IT s-a dovedit neviabil pentru copii mari, de peste 4 ani. Pentru ca se pierde timp si pentru ca exista abilitati care nu se pot preda in joaca.
Early Start Denver Model e un sistem care s-a initiat in aceasi perioada ca si studiile lui Lovaas si a echipei de la YAP. In esenta a fost gandit folosind PRT si s-a bazat la inceputuri pe efortul de a include copii cu TSA in scoala de masa si a le imbunatati abilitatile verbale, sociale si cognitive. Cu rezultate spectaculoase. In sensul in care se faceau un numar de vreo 20 de ore saptamanal pe grup de socializare si doar o ora de terapie 1:1 pe saptamana. Deci infinit mai ieftin si mai cost efective versus 2-3 terapeuti/coordonatori per copil in modelul lui Lovaas.
Grupul care a beneficiat de interventia ESDM a avut rezultate foarte frumoase si a reusit sa obtina imbunatatiri spectaculoase a copiilor din grup. Anii au trecut si initiatorii au incercat sa-si promoveze sistemul dincolo de grupuri de socializare. Pentru ca e mult mai eficient ca si costuri, e un sistem care a inceput sa se foloseasca pe scara larga in scoli speciale pentru ca e eficient cu 1 terapeut la 4 copii. Apoi au fost implicati si parintii in terapie si efortul parintilor si-a spus si el cuvantul. In sensul in care rezultatele au inceput sa se imbunatateasca major pentru ca inerent, schimbarea de atitudine a parintilor a dus sine die, la ore de “terapie” in mediu mult mai multe pentru fiecare copil.
Din perspectiva mea PRT e un sistem extrem de eficient pentru copiii sub 4 ani și în condițiile în care unul dintre părinți se implica total. Pentru ca modelul asta il lasa pe copil sa decida interactiunea si prin urmare eficienta in a introduce noi itemi in diverse programe e la latitudinea celui mic. Iar asta face sa se piarda timp pretios. Pentru ca am mai spus-o, asa cum vad eu lucrurile, noi, parintii, nu ne luptam cu autismul in primul rand ci cu timpul. El este principalul dusman al nostru. Cineva spunea intr-un comentariu la unul din articolele mele ca sunt nebun sa spun ca neuroplasticitatea incepe sa se piarda dupa 7 ani si ca ultimele studii arata ca ea se pastreaza toata viata dar cu precadere pana la 18-20 ani. Ceea ce nu a inteles doamna cu pricina e faptul ca are perfecta dreptate. Asa e. Se pastreaza toata viata intr-o masura sau alta. Doar ca maxima plasticitate e doar pana la 7-8-9 ani. Apoi descreste pe masura ce trec ani. Intr-un ritm pe care nu ni l-a dat exact niciun studiu de pana acum. Ceea ce insa ne-au dat studiile e faptul ca nu exista pana la ora asta niciun copil intrat intr-un program de interventie dupa varsta de 7 ani si recuperat complet.
Trenuri de prins…
Prin urmare totul ramane o chestiune de alegere. A parintelui. E grea ABA model YAP(Lovaas)? …da, e mult mai structurata. Pentru parinte și echipa din jurul copilului. Pentru copil nu e nicio diferenta asa cum vede el lucrurile. In cazul in care esti parinte si nu poti fi consecvent si structurat dar vrei sa te implici, alege alt model de sub umbrela ABA. Slava domnului, în clipa asta sunt foarte multe.
Bătălia mea nu e cu cei care prefera un model sau altul de sub umbrela ABA. Batalia mea e cu cei care prostesc parintii in tot felul. Care lucreaza ABA din carti si din ce-au “auzit” din dreapta si stanga si incropesc ei o terapia ABA mai light. Sau pe precepte ABA. Sau ABA in joaca. Interventia ABA cu jocul ca și vehicul de predare are multe modele acum. Foarte bine puse la punct. PRT si ESDM care sunt excelente ca sisteme de predare pentru copilul mic, pana în 4 ani.
ESDM are studii spectaculoase având copii înrolați în programe sub doi ani. JASPER, care se concentrează pe 4 abilități critice si e de fapt un sistem de accelerare a învățării în intervenția ABA clasica. Sau Incidental teaching a celor de la UCLA. Dar toate…nu mai sunt suficiente dacă copilul începe intervenția ABA în jurul vârstei de 5 ani. Pentru ca deficitul în număr de abilități e de obicei uriaș la copilul cu autism versus copilul neurotipic. Dupa 4-5 ani varianta câștigătoare e DTT + PRT/IT + JASPER.
PS: si daca tot simte lumea nevoia sa studieze, as recomanda legat de PRT lucrarile lui Robert si Lynn Koegel. Ei au “inventat” sistemul asta de invatare. Care de fapt e un DTT cu recompensa naturala. Tot așa, apropo de ce mică e lumea: Soții Koegel și Lovaas au fost colegi și un lucrat multi ani împreună la definirea intervențiilor valide și eficiente în ceea ce privește copii cu autism.
Autism Educational Project isi propune sa disemineze informatie, cursuri ABA si resurse de recuperare autism, in ceea ce priveste copii cu autism. Autism Educational Project este cea mai importanta sursa de informatie si traininguri pentru parintii copiilor diagnosticati cu autism.
