Gogomănia dusă la rang de concept. Autism

E, atunci când începi să ieși în stradă și să încerci să îi convingi și pe alții ca pământul e plat și te superi când aia te fac în toate felurile, dar refuzi să te informezi măcar ca să poți aduce argumente într-o dezbatere ….aia e gogomănie.

Cam așa e și cu ABA ca știința sau cu intervențiile ABA în cazul copiilor cu întârzieri în dezvoltare versus toți cei care sunt împotriva ABA. Analiza Comportamentală Aplicată aka ABA este o știință care studiază comportamentele umane și a definit conceptele de comportament și patternurile de comportament ale oamenilor. Cum își ajustează comportamentele, cum învață, de ce fac un lucru, de ce renunță la anumite comportamente în timp și așa mai departe. Nicio legătură cu autismul. Cel care a sesizat prima oară paternuri care se repetă și faptul ca speciile își ajustează comportamentul la mediu învățând, a fost Charles Darwin. Prin 1859. Ulterior o mulțime de cercetători au început să facă cercetări în direcția asta iar BF Skinner, considerat părintele ABA a definit concepte și comportamente, ecuația învățării și multe multe altele. Prin anii 1930! Fără vreo legătură cu asta, prin 1943, Leo Kanner amintea pentru prima oară despre un grup de copii cu întârziere în dezvoltare pe care i-a numit autiști (povestea e de fapt mai lungă pentru ca Kanner a furat de fapt conceptul de la un austriac care lucra pentru el și care mai văzuse cazuri asemănătoare cu câțiva ani mai devreme, la Viena). Pentru articolul ăsta însă, nu e relevantă povestea lui Kanner ci faptul ca ABA a apărut atât conceptual cat și practic cu câteva zeci dacă nu spre suta de ani înainte ca să existe orice notă despre autism.

Acum despre interventia ABA in raport cu copii cu autism. Intervenția ABA nu ia niciodată în considerare diagnosticul unui copil. Adică pe un analist comportamental nu o să îl intereseze ca dizabilitatea copilului din fața lui se numește autism sau sindrom down sau întârziere în dezvoltare sau orice alt sindrom sau dacă copilul ori adultul căruia i se adresează e neurotipic. Adică absolut normal. Pentru ca nu pe bază de diagnostic operează intervenția ABA. Ci, în cazul copiilor, pe bază de dezvoltare în parametri a copilului. Se numesc stadii de dezvoltare și înseamnă ca cohorta copiilor de o anumită vârstă deprind în mod natural, între X și Y ani, un anumit număr de abilități. Prin urmare când văd un copil căruia la Y ani îi lipsesc abilități pe care deja ar fi trebuit să le aibă, intervenția ABA presupune a preda acele abilități lipsă acelui copil. Atât. Deci e din start imbecil să susții ca “ABA încearcă să schimbe autismul”. Dincolo de faptul ca nu poate pentru ca autismul e o etichetă, pe analistul comportamental nici măcar nu îl interesează diagnosticul. Adică pleacă de oriunde doar de la diagnostic nu. Prin urmare, dacă vrei să nu fii “gogoman” prima oară începi să te informezi. Atât cat să știi ca și ceea ce faci tu din punct de vedere comportamental, oricine ești tu, se subjugă tot principiilor ABA. Pentru ca la fel ca și legile fizicii și legile comportamentului uman, pe care ABA ca știință le studiază, sunt imuabile. Respectiv ți se aplică și ție indiferent dacă îți place sau nu. Apoi te informezi cat să știi și faptul ca intervenția ABA nu ia în considerare diagnosticul de autism și prin urmare “nu lupta cu simptomele autismului” și nici nu încearcă să schimbe copilul din autist în neautist.

Uite asa ai putea de asemenea sa afli ca ceea ce blamezi tu de fapt, cel care nu esti informat si nici nu vrei sa te informezi, e una din cele 24 de strategii din interventiile ABA care s-au dovedit stiintific valide in cazul copiilor cu intarzieri in dezvoltare si anume DTT-ul (discrete trail teaching). Si pe cale de consecinta si conditionarea din DTT. Pe de alta parte, daca ai avea curiozitatea sa te informezi, ai afla ca nu e specifica ABA conditionarea, ci naturii umane. Cum ar fi faptul ca si bunicile noastre ne spuneau “mai intai mananci supa si abia apoi prajitura”, respectiv ne conditionau. Cum tot asa, aproape nu exista nicio interventie in viata sportiva sau in kinetoterapie care sa nu fie conditionala. Tot sapand ai putea afla spre exemplu si faptul ca o intreaga bucata din interventiile ABA, in clipa de fata, au imbratisat conceptele din Pivotal Response Training si ca in directia respectiva se merge pe motivatia si interesele copilului fara sa existe conditionare deloc. S-au adunat sub o umbrela care se numeste NDBI. Parte din aceasi ABA. La fel ca si altele. Cum e PECS sau predarea teoriei mintii.

Apoi ar fi de interes sa afli, zic eu, ca interventiile ABA in ceea ce priveste copilul cu autism au suferit transformari uriase in ultimii douazeci de ani si ca singurii care de fapt ati ramas in urma cu acesti douazeci de ani sunteti voi, cei care nu va informati

dar sunteti impotriva si inca multi, foarte multi cvasi-specialisti care fac DTT mai prost ca acum 40 de ani pentru ca nu au niciun fel de pregatire in ABA.

Eu unul am obosit sa imi consum resursele pentru a contracara gogomanii cat casa. Doar ma intreb retoric de ce dreaq niciunul din cei care sustin teza pamantului plat nu isi face bagajele si nu se duce la polul nord sa isi demonstreze teza sau de ce niciunul din cei care blameaza ABA nu a avut curiozitatea sa se informeze ce inseamna sau, la firul ierbii, sa participe la o sesiune a vreunui profesionist in ABA. Uite, eu tare mi-as dori ca unul din cei sunt bine intentionati si sunt impotriva interventiei ABA dar sunt neinformati sa imi dea un mesaj si sa spuna ceva de genul “vreau sa ma informez si sa vad cum arata o interventie ABA in anul 2025 in asa fel incat sa am o imagine reala asupra lucrurilor”. Abia atunci un demers de anti-ABA al oricui ar avea un sens. Irelevant daca eu sunt sau nu sunt de acord cu respectivele viziuni. Ar fi un punct de vedere informat, nu o gogomanie.