Autism: simptome, diagnostic, cauze si terapie autism

Tulburarea de spectru autist

Tulburarea de spectru autist este un grup de sindroame (autim simptome) care cauzeaza intarzieri in dezvoltarea limbajului si a comunicarii, interactiuni sociale, atentie repetitiva sau un model limitat de comportament. Autismul este vizibil devreme in copilarie. Copiii cu autism au intarzieri de dezvoltare, intarzieri de vorbire, dificultati de comunicare si interactiune sociala si comportamente diferite de cele ale copiilor de aceeasi varsta. Cu un tratament medical adecvat si sistematic inca din stadiile incipiente, copilul autist poate dezvolta abilitati de invatare si sociale mai bune.

Care sunt cauzele autismului?

Exista diverse cauze ale autismului. Chiar si astazi, medicii si oamenii de stiinta nu pot identifica cauza exacta a bolii; multe studii sustin ideea ca factorii genetici si de mediu joaca un rol in dezvoltarea autismului.

• Factori genetici: Aproximativ 10 – 20% dintre cei diagnosticati cu autism prezinta anomalii in anumite parti ale cromozomului sau ale genelor, care corespund anumitor tulburari genetice, cum ar fi sindromul X fragil sau sindromul Rett. Exista, de asemenea, o rata mai mare de autism la fratii de gemeni diagnosticati cu autism. Conform cercetarilor, copiii parintilor mai in varsta sunt mai predispusi sa aiba autism.
• Factorii de mediu sunt principalii factori de risc pentru autism la copii, cum ar fi utilizarea de catre mama a anumitor medicamente in timpul sarcinii sau alte complicatii in timpul sarcinii. Expunerea la anumite substante chimice, cum ar fi pesticidele, metalele grele, poluarea aerului PM2,5 sau dioxidul de azot, ar putea fi factori cauzali ai autismului.

Care sunt simptomele autismului (autim simptome)?

Simptomele copiilor cu autism sau din spectrul autist variaza in ceea ce priveste severitatea handicapului si a simptomelor, in functie de coeficientul de inteligenta (IQ) si de alte comorbiditati, ceea ce face ca copiii cu autism sa prezinte simptome diferite. Simptomele autismului sunt de doua categorii:

1. Deficiente de limbaj si comunicare, precum si interactiuni sociale cu ceilalti, inclusiv:
   – Deficiente de limbaj si comunicare
   – Dificultate in utilizarea limbajului verbal impreuna cu limbajul nonverbal.
   – Incep sa vorbeasca tarziu sau nu vorbesc pana la varsta la care incep majoritatea copiilor.
   – Repetarea a ceea ce au spus parintii, profesorii sau alte persoane.
   – Vorbeste sau scoate sunete pe care alte persoane nu le pot intelege, au limbajele lor interioare.
   – Incapabil sa finalizeze comunicarea si conversatia.
2. Interactiuni sociale
   – Nu exista interactiuni sociale cu prietenii sau cu alte persoane; incapabil sa isi faca prieteni.
   – Nu exista contact vizual, zambet la sau inapoi, salut sau expresii faciale
   – Nu arata cu degetele spre obiectul dorit, plange si trage in schimb mana unui adult spre acesta.
   – Incapacitatea de a urma comenzi simple.
   – Nu imparte lucruri interesante cu altii, prefera sa se joace singur si nu-i place sa faca activitati cu altii.
   – Atunci cand este strigat pe nume, nu se intoarce spre interlocutor, nu stabileste aproape deloc contact vizual sau stabileste doar un contact vizual timid.
   – Nu acorda atentie atunci cand i se vorbeste; este indiferent si lipsit de emotii.
   – Prefera sa se joace cu obiectele decat cu oamenii
   – Nu se amesteca cu parintii, profesorii sau colegii de clasa.
   – Nestiutori cu privire la utilitatea unui obiect; adulmeca sau ling jucariile mai degraba decat sa se joace cu ele.
   – Nu le place sa se joace cu prietenii, sa-si puna in aplicare imaginatia si sa joace roluri de tata, mama sau copil.
   – Tind sa aiba probleme de relationare cu colegii sau profesorii si nu au prieteni apropiati.
3. Afisarea unui model de comportament sistematic sau manifestarea unui interes repetat pentru acelasi subiect
   – Le place sa repete aceleasi activitati la nesfarsit. Daca sunt fortati sa se schimbe, vor fi morocanosi si neinfranati.
   – Plang atunci cand trebuie sa faca sarcini neinteresante sau cand se intalnesc cu persoane nefamiliare.
   – Fixat pe aceeasi activitate de joaca, priveste in mod repetat obiectul de interes; se concentreaza intens pe detaliile acestuia.
   – Ii place sa aranjeze lucrurile intr-o ordine ordonata sau sa le alinieze intr-un sir lung.
   – Fixat pe aceleasi ganduri, locuri sau comportamente, cum ar fi mancatul de la aceeasi masa de fiecare data.
   – Niciun raspuns la stimulii senzoriali, cum ar fi lumina, culoarea, sunetul, textura si temperatura; de exemplu, o persoana poate reactiona sau nu la durere sau poate fi lipsita de reactie la vreme calda sau rece. Pe de alta parte, ar putea exista o reactie exagerata.
   – Reactie extrema fata de lucruri care nu ii plac, cum ar fi zgomotele puternice, hainele stramte sau faptul de a fi criticat.
   – Obsesia fata de un anumit subiect, infatuarea fata de obiecte luminoase sau in miscare, cum ar fi jucariile care clipesc si jucariile cu parti care se invart, de exemplu, masinile sau ventilatoarele.
   – Sarituri repetate, fluturarea bratelor, mersul pe varfuri si miscarea mainilor.

Cum este diagnosticat autismul?

Medicul pediatru diagnosticheaza autismul prin intocmirea unui istoric al comportamentului copilului de catre parinti sau tutori si profesorii scolari ai copilului si prin observarea atenta a comportamentului copilului la spital pentru a cauta anomalii. Medicul poate efectua urmatoarele examinari, inclusiv:

• Observati raspunsul atunci cand este strigat pe nume: intoarcerea fetei, contactul vizual, zambetul inapoi sau intoarcerea spre sunet.
• Faceti observatie daca copilul pune aceleasi intrebari la nesfarsit despre acelasi subiect de interes.
• Imposibilitatea de a arata cu degetul pentru a indica nevoile.
• O schimbare deliberata, de ultim moment, a comenzii pentru a verifica o schimbare de dispozitie dezagreabila
• Observarea interesului disproportionat pentru o anumita jucarie atunci cand se joaca.
• Observati modelele de conversatie care sunt divagante, repetitive, cu un ton ciudat sau care vorbesc in cuvinte proprii.

Pediatrul poate obtine teste suplimentare pentru a exclude alte probleme, cum ar fi teste audiologice pentru deficiente de auz. Cu cat copiii cu autism sunt identificati mai devreme si tratati sistematic cu o combinatie de terapii sub supravegherea unui pediatru, cu atat mai repede si mai bine pot progresa abilitatile lor de comunicare si socializare.

Cate niveluri de autism exista?

Exista trei niveluri de autism in functie de gravitatea simptomelor si de nevoia de sprijin, de la niveluri usoare la niveluri ridicate de diferente in IQ si simptome, cu gradatii precum culorile unui curcubeu. Prin urmare, conceptul de diagnostic al severitatii autismului se numeste spectru. Cele trei niveluri ale tulburarii de spectru autist sunt urmatoarele:

• Nivelul 1: Necesita sprijin: Deficientele de comunicare sunt usor observabile, cu interactiune sociala redusa, lipsa de flexibilitate in activitatile zilnice si dificultati in planificarea si gestionarea sistematica a sarcinilor, provocand obstacole in viata si necesitand sprijin.
• Nivelul 2: necesita sprijin substantial: Exista deficiente in comunicarea verbala si gestuala, cu aproape nicio interactiune sociala si foarte putine raspunsuri la ceilalti. Exista modalitati ciudate de comunicare si un interes restrans, dificultati de adaptare la schimbare si un comportament repetitiv distinct.
• Nivelul 3: Necesita un sprijin foarte substantial: Exista deficiente grave in comunicarea verbala si gestuala, aproape nicio interactiune sociala, vorbind foarte putin, devenind agresiv atunci cand este supus unor schimbari comportamentale si facand aceleasi lucruri la nesfarsit, afectand grav viata.

Ce este autismul virtual?

Autismul virtual este o afectiune in care copiii nu sunt stimulati in mod corespunzator in procesul de invatare sau de joaca, ceea ce duce la intarzieri in dezvoltare care nu sunt adecvate varstei lor. Copiii cu autism virtual au simptome similare cu autismul sau cu tulburarea din spectrul autist, dar care nu sunt cauzate de anomalii genetice sau structurale ale creierului. Autismul virtual este cauzat de faptul ca li se permite copiilor sa petreaca prea mult timp pe ecran la o varsta frageda.

Pediatrii au constatat o rata mai mare a simptomelor asemanatoare autismului la copiii de varsta prescolara inainte de varsta de trei ani cu expunerea la timpul petrecut in fata ecranului. Cu cat un copil petrecea mai mult timp in fata unui ecran, cu atat era mai predispus la autism virtual. In plus, lipsa de oportunitati a copiilor de a se juca in grup este motivul lipsei lor de abilitati sociale si a simptomelor de autism virtual. Cu toate acestea, daca un astfel de copil primeste ajustari comportamentale si stimulare a dezvoltarii, isi poate reveni din autismul virtual.

Care sunt tratamentele pentru tulburarea de spectru autist?

Cel mai eficient mod de a trata tulburarea de spectru autist este o abordare holistica care combina terapiile pentru simptomele dominante si ia in considerare tipul de autism si nivelul de nevoie de ajutor si sprijin. Medicul pediatru va oferi parintilor copiilor autisti instructiuni pentru acasa si la scoala care pun accentul pe stimularea dezvoltarii, cresterea comportamentului adecvat si scaderea celui inadecvat, impreuna cu terapia spitaliceasca pentru a ajuta la stimularea dezvoltarii invatarii si a comunicarii, a interactiunilor cu alte persoane din societate, pentru a putea trai cu altii si a reduce dependenta, pe baza urmatoarelor recomandari de tratament:

• Logopedia sau exersarea vorbirii pentru memorarea cuvintelor, exersarea enuntarii, pronuntiei si structurii propozitiilor, precum si exersarea abilitatilor de comunicare si a modului de exprimare a nevoilor catre ceilalti
• Terapia abilitatilor sociale este antrenamentul in abordarea si raspunsul la ceilalti. Exersati comunicarea nevoilor prin cuvinte sau gesturi, cum ar fi cunoasterea altor membri ai familiei, a profesorilor si a prietenilor de la scoala si implicarea in jocuri de rol sau de grup cu prietenii de acasa si de la scoala.
• Terapia comportamentala este un tratament pentru stoparea comportamentelor problematice si promovarea comportamentelor adecvate in convietuirea cu ceilalti in societate, cum ar fi laudarea, baterea din palme sau un simplu zambet atunci cand copilul poate respecta instructiunile. Pentru a modifica comportamentul, parintii pot folosi distragerea atentiei pentru a determina copilul sa faca altceva sau pot ignora strigatele sau cererile copilului. Parintii ar trebui sa comunice succint, sa faca lucrurile usor de inteles si sa se abtina de la a-l certa sau de la a-l face pe copil sa se simta prost.
• Terapie ocupationala: In cazul in care pediatrul detecteaza o intarziere a dezvoltarii abilitatilor motorii fine in combinatie cu autismul, pediatrul va recomanda terapia ocupationala. Aceasta terapie este o activitate pentru a exersa dezvoltarea abilitatilor motorii fine si lucrul cu alte grupe musculare.
• Medicamentele sunt tratamente menite sa echilibreze neurotransmitatorii sistemului nervos central pentru a minimiza simptomele tulburarii de hiperactivitate cu deficit de atentie (ADHD), comportamentul obsesiv sau agresiv. Chiar daca tratamentul medicamentos nu vindeca autismul, acesta ii ajuta pe copii sa coopereze cu antrenamentul pentru a-si dezvolta abilitatile in mod corespunzator; atunci cand copilul are un raspuns pozitiv care indica un efect bun al medicamentului, pediatrul va lua in considerare reducerea treptata a dozei sau, eventual, oprirea medicatiei.
• Formarea de grup a parintilor este o terapie care preda abilitati sociale si emotionale prin colaborarea dintre parinti acasa, profesori la scoala si pediatri la spital, folosind activitati precum povestirea vizuala, comunicarea simbolica, jocurile fizice cu echipament, sportul, muzica sau terapia prin arta.

Comorbiditati asociate cu autismul

Comorbiditatile in cazul celor diagnosticati cu autism includ:

• Tulburarile de somn sunt o problema comuna la 50-80% dintre cei diagnosticati cu autism. Tulburarile de somn pot afecta si alte comportamente din timpul zilei.
• Convulsii: Copiii cu autism prezinta un risc crescut, iar cei afectati necesita tratament medical sistemic continuu pentru a controla crizele.
• ADHD la copii (Attention deficit/Hyperactivity disorder) se caracterizeaza prin neliniste, usor distras, incapacitatea de a se concentra asupra lucrurilor care nu ii intereseaza, sensibilitate la stimuli, culoare si lumina, nu au putut retine si controla comportamentele.
• Problemele comportamentale includ o preocupare excesiva pentru anumite obiecte sau jucarii; compulsivitate obsesiva; posesivitate fata de aceste obiecte; comportament violent si resentimentar atunci cand interesele preocupate sunt intrerupte.
• Anxietate: Cei cu autism manifesta frecvent anxietate situationala, morocanosenie, iritabilitate, furie sau alte simptome precum dureri corporale, indigestie, dureri de cap sau insomnie.
• Depresie: Atunci cand copiii autisti au dificultati de comunicare si socializare, sunt mai predispusi sa experimenteze stres, crestere sau pierdere rapida in greutate, neliniste si alte simptome ale depresiei sau tulburarii bipolare.
• Dizabilitati intelectuale: Aproximativ una din trei persoane diagnosticate cu autism dezvolta intarzieri globale de dezvoltare sau dizabilitati intelectuale care afecteaza invatarea si activitatea de zi cu zi. Aceasta dizabilitate necesita cea mai mare asistenta din partea celorlalti pentru a trai.

Cum sa prevenim autismul?

Nu exista o prevenire infailibila pentru autism, dar urmatoarele masuri pot reduce probabilitatea de a avea un copil cu autism:

• Check-up inainte de nunta pentru a verifica riscul de boli genetice latente si pentru a diminua probabilitatea de transmitere a genei la descendenti prin sarcina.
• Abtineti-va de la consumul tuturor substantelor care creeaza dependenta, inclusiv alcoolul, tutunul si fumatul pasiv.
• Evitati zonele foarte poluate, cu un nivel ridicat de PM2,5 in atmosfera sau zonele cu acumulare de substante chimice toxice.
• Atunci cand sunteti bolnav, consultati un medic cat mai curand posibil.
• Faceti exercitii fizice in mod regulat.
• Consumati alimente nutritive.

Autism, cu cat diagnosticul este mai precoce, cu atat revenirea la viata obisnuita este mai rapida

Autismul poate fi tratat prin stimularea dezvoltarii limbajului si a comunicarii, inclusiv a interactiunilor sociale, ceea ce poate ajuta un copil cu autism sa se dezvolte intr-o persoana mai buna, bine inchegata. Desi poate fi dificil de diagnosticat autismul la copiii mici, observarea simptomelor autismului, aducerea copilului la pediatru din timp pentru o evaluare initiala si monitorizarea atenta a dezvoltarii copilului vor ajuta copilul sa fie diagnosticat si tratat la o varsta frageda, permitandu-i sa se dezvolte corespunzator varstei sale, ca un copil obisnuit.

Conform Academiei Americane de Pediatrie (AAP), copiii la varsta de 9, 18 si 30 de luni ar trebui sa fie supusi unui screening standardizat al dezvoltarii pentru a ajuta la diagnosticarea autismului si/sau a altor intarzieri de dezvoltare cat mai curand posibil, pentru a canaliza copilul in procesul de tratament adecvat pentru un tratament bun si rezultate de dezvoltare continua.

Autism Educational Project isi propune sa disemineze informatie, cursuri ABA si resurse de recuperare autism, in ceea ce priveste copii cu autism. Autism Educational Project este cea mai importanta sursa de informatie si traininguri pentru parintii copiilor diagnosticati cu autism.

Va rugam sa ne urmariti: