Apraxia

Moderators: camel, jumbo, shakalu, dora, Milena, dominique, moderators

Apraxia

Postby dora » Thu Jan 22, 2009 7:06 pm

Apraxia

Caracteristici ale copiilor suferind de apraxia vorbirii


Desi sunt multe motivele pt care unii copii nu dezvolta un limbaj adecvat varstei , urmatoarele sunt caracteristici ale copiilor suferind de apraxia vorbirii.(nu este obligatoriu ca fiecare copil sa prezinte toate caracteristicile).

Aceasta lista este extrasa din literatura de specialitate.
Daca sunteti un parinte ingrijorat de vorbirea sever neclara sau absenta a copilului dumneavoastra, va rugam sa fixati o evaluare la un specialist a vorbirii/limbajului
* Abilitatile receptive depasesc abilitatile expresive(copilul intelege la un nivel superior capacitatii sale de exprimare) * vocalizare(gangurit) limitat in timpul fiind bebelusi (parintii descriu adesea acesti copii ca fiind tacuti)
* Repertoriu limitat de sunete consonante
*posibile dificultati de alimentatie
* erori in pronuntia vocalelor
* pot dezvolta o comunicare nonverbala sau gestuala elaborata.
* desi repetitia sunetelor izolate poate fi adecvata, discursul conect e mult mai ininteligibil decat e de asteptat pe baza rezultatului de articulare"single word"(cu alte cuvinte copilul poate fi capabil sa produca sunete perfecte in ele insele, dar face erori la aceleasi sunete atunci cand le combina in unitati complexe cum ar fi cuvantul sau propozitia)

* deletia consoanei initiale sau finale , omisiunea de silabe, substitutia( erorile de vorbire ale copiilor cu apraxia vorbirii sunte deseori inconsistente si neprevizibile)-

* inmultirea erorilor pe masura cresterii lungimii pronuntiei, inclusiv probleme la pronuntarea cuvintelor multisilabice.

*erori de vocalizare(unele sunete sunt asemanatoare, numai ca unele se produc prin folosirea corzilor vocale, iar altele nu (consoane surde). de exemplu "P" si "B". "P" este o consoana surda, iar "B" este consoana sonora.copii cu apraxia confunda sau substituie aceste consoane.

* varii erori in adaptarea articularii(adaptarea articularii inseamna "the extent to which the articulators- -lips, tongue, etc.-- must shift between sounds in a word or phrase". cuvantul "dog" de exemplu nu necesita multa ajustare, pe cand cuvantul "dog", necesita.

*bajbaiala, chin, greseli de comportament , face eforturi in incercarea de a pronunta . in aceasta incercare, prelungeste sunetele, se repeta, sau face pauze.( de exemplu, gura pare sa "bajabaie" in incercarea de a gasi pozitia necesara.). Sau, copilul utilizeaza sunete scurte sau repeta cuvinte, folosindu-se de acest timp pt a gasi solutia producerii urmatorului sunet/cuvant pe care vrea sa il foloseasca. de exemplu " nu pot..pot...pot.. sa fac asta ". nu e acelasi lucru cu balbaiala. Sau gura copilului se misca in tacere,in timp ce acesta cauta pozitia motorie adecvata producerii sunetului respectiv.

*rata inceata sau secventiere incorecta . de exemplu, cereti copilului sa pronunte seria " pah, tah, kah" de trei ori consecutiv, sau un cuvant cum ar fi "buttercup". Copilul poate reuseste sa pronunte secventa corecta prima data, insa va ceda iar rata discursului va scadea.

* tulburari de prozodie(prozodia e melodia discursului oral, si include rata, accentul, pauza si intonatia.copii cu apraxia discursului pot vorbii prea repede sau prea incet. pot sa greseasca accentuarea silabelor. vocea lor poate suna monoton.

* uneori,dar nu intotdeauna, apraxia orala poate acompania apraxia verbala. apraxia orala este abilitatea redusa de a efectua , la cerere, gesturi nonverbale cum ar fi: suflarea aerului in obraji, lingerea buzelor,scoaterea limbii , etc

*apraxia vorbirii poate aparea in asociere sau nu cu alte defecte de vorbire.de obicei, apraxia "pura" a vorbirii este rar semnalata.In mod obisnuit, acesti copii manifesta un cumul de probleme care contribuie impreuna la dificultatile de vorbire.
* alte semne neurologice "minore". uneori, acesti copii sunt descrisi ca fiind stingheri, slab-coordonati, stangaci.pot prezenta probleme de coordonare a motricitatii fine.unii parinti raporteaza ca acesti copii au probleme senzoriale,slaba constiinta de sine, (sau slaba cunoastere a propriului corp??), le displace sa se spele pe dinti,sau par sensibili la atingerea in zona fetei.



http://www.autism.ro/afectiuni.html
dora
 
Posts: 3722
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Thu Jan 22, 2009 7:11 pm

dora
 
Posts: 3722
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Sun Feb 01, 2009 3:25 pm

Ce este apraxia



Apraxia este "buba" care ne doare cel mai tare, poate, dintre toate bubele cu care ne-am născut...Pe-aici, prin Ro, nici un doctor n-a zis nimic de buba asta, habar n-am dacă au habar, dar am descoperit-o treptat când Maria avea deja 3 ani şi cnd am mers pe o pistă şoptită de un neurolog din Austria.


Ce este apraxia?


Se mai numeşte şi dispraxie, şi poate fi dobândită sau înnăscută. Poate fi verbală sau motorie sau amândouă la un loc. Un site bun pentru oricine vrea să afle câte ceva despre apraxie este Apraxia kids.


Ideea de bază de la care se pleacă este cea de "praxis", adică planificare motorie. Cu toţii ne planificăm automat toate mişcările pe care le facem: fie că mutăm un scaun dintr-un loc în altul sau ne dăm jos din pat, creierul nostru planifică instantaneu toată suita de mişcări necesare. Ca să ne dăm jos din pat, trebuie :


-să ne ridicăm din poziţia culcat (ceea ce înseamnă să te sprijini în coate, să ridici gâtul, să muţi picioarele, să te ridici în fund)


-să te sprijini cu tălpile de podea


-să te împingi în palme şi în tălpi şi să îţi faci vânt în sus


Cam asta e schema motorie, la o privire rapidă. Foarte complicat, nu? Dar nimeni dintre noi nu se gândeşte la toată coregrafia asta, evident, creierul nostru îşi face treaba în tăcere, iar noi ne mişcăm firesc şi cu graţie, normal.


Ei bine, apraxia înseamnă dificultatea de planificare motorie. Adică greutatea de a pune la punct automat tot scenariul ăsta. Şi viaţa devine extrem de complicată în cazul ăsta...


Un copil cu apraxie trebuie învăţat un schemă motorie şi pus să o repete până îi devine cât de cât automată. Dar va avea întotdeauna ceva nefiresc în mişcări, o stângăcie caracteristică.


Aşa e Maria. Un Pinocchio viu, care se împiedică de un papuc lăsta în drum pentru că nu apucă să planifice cum să-l ocolească. Sau care nu poate scoate o minge de sub masă pentru că scenariul se complică enorm când obiectul e în mişcare şi ea trebuie să se adapteze instantaneu unei traiectorii schimbătoare.


Publicat de Ileana A. la 04:39 2 comentarii
Etichete: apraxie, terapie
http://namerose.blogspot.com/search?upd ... results=50
dora
 
Posts: 3722
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Sun Feb 01, 2009 7:35 pm

Interpretul lui Harry Potter sufera de apraxie
19 August 2008

Daniel Radcliffe este un vrajitor priceput atunci cand il interpreteaza pe Harry Potter, dar in viata reala, actorul in varsta de 19 ani nu este in stare nici macar sa se lege la sireturi.

Vedeta a recunoscut recent ca sufera de apraxie, o boala care se manifesta prin incapacitatea de a executa miscari coordonate, ca urmare a unor leziuni ale creierului.

Daniel Radcliffe a marturisit ca intr-o oarecare masura, a ales sa devina actor din cauza bolii sale, care nu-i permitea sa se bucure de un prea mare succes la scoala.
http://cinema.acasa.ro/stiri-cinema/nou ... de-apraxie
dora
 
Posts: 3722
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Mon Feb 02, 2009 7:35 am

SĂNĂTATE - Bolnavii de apraxie pot privi viaţa optimist


Apraxia reprezintă incapacitate patologică de a executa mişcări coordonate ca urmare a unor leziuni ale creierului.

Denumită şi sindromul 'copilului neîndemînatic' această boală nu este de multe ori luată în serios.

Un studiu realizat de Fundaţia Dyspraxia din Marea Britanie a scos la iveală faptul că apoape trei sferturi din persoanele chestionate au fost de părere că problemele comportamentale şi dificultatea de învăţare a copiilor este doar cauza unei lipse de educaţie.

Cercetările conduse anul acesta de profesorul Amanda Kirby din cadrul Centrului Discovery al Universităţii Wales, au demonstrat că această boală, deşi diagnosticată în copilărie, are efecte pe termen lung, în viaţa adultă.
Persoanele care suferă de apraxie sau dispraxie pot prezenta o inteligenţă ridicată, însă anumite mişcări şi activităţi fizice le desfăşoară cu dificultate.

De exemplu abilitatea de a prinde o minge sau făcutul la şireturi reprezintă reale probleme în cazul persoanelor diagnosticate cu astfel de boală.
Cauza acestei boli nu este cunoscută, însă se crede a fi o dizlocare a nervilor motori, a celulelor nervoase care controlează muşchii şi astfel împiedică procesarea informaţiei primită de creier în timp real.

Astăzi se estimează că cel puţin un elev din fiecare clasă prezintă apraxie, deci aproximativ între doi şi 10% din totalul populaţiei din Marea Britanie.
Fundaţia Dyspraxia, prin publicarea acestui studiu, a dorit sa tragă doar un semnal de alarmă sistemului actual de învăţămînt din Marea Britanie pentru a adapta în viitor programa şcolară la cerinţele tuturor elevilor mai ales a celor diagnosticaţi cu apraxie.

Iniţiativa fundaţiei a fost îmbrăţişată şi de Daniel Radcliffe, diagnosticat şi el cu dispraxie şi interpret al celebrului Harry Potter, care a recunoscut fără niciun sentiment de sfială că nu îşi poate lega de unul singur şireturile la pantof, dar primeşte în schimb 17 milioane de dolari pentru o singură producţie cinematografică


http://www.ftr.ro/08-30-s-n-tate-bolnav ... t-7720.php
dora
 
Posts: 3722
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Thu Dec 17, 2009 11:01 am

Dispraxia este o dificultate specifică de învăţare care afectează abilitatea creierului de a planifica succesiunea mişcării. Se crede că este în legătură cu modul în care se dezvoltă creierul şi poate afecta planificarea a ceea ce trebuie să faci şi cum să o faci. Deseori este asociată cu problemele de percepţie, limbă şi gândire. Efectele pe care dispraxia le are asupra abilităţii unei persoane de a funcţiona într-un mediu de zi cu zi ca şi într-un mediu de învăţare pot varia în funcţie de gradul dificultăţii.

sus

Descriere detaliata a dispraxiei


Unele persoane cu dispraxia manifestă o tendinţă de apărare tactilă – sunt hipersensibili la atingere. Altele pot avea o dispraxie articulară ceea ce cauzează dificultăţi în vorbire şi pronunţie. Unele persoanele cu dispraxie au deseori un auto-respect minimalizat, ei pot avea depresii, probleme cu sănătatea mintală şi probleme emoţionale şi dificultăţi comportamentale.

sus

Caracteristici pozitive ale dispraxiei

Persoanele cu dispraxie pot prezenta următoarele puncte tari:

O gândire creativă şi originală;
O bună gândire strategică şi pentru rezolvarea problemelor;
Sunt hotărâţi şi muncitori;
Sunt foarte motivaţi;
Sunt capabili să îşi creeze propriile strategii pentru a depăşi dificultăţile.
sus

Cum dispraxia poate influenţa învăţarea, predarea şi instruireaElevii pot prezenta dificultăţi în unele sau în toate zonele următoare:

Abilităţi motorii de bază: slabe performanţe la sport, stângăcie generală, echilibru precar, dificultăţi în a dobândi abilităţi care implică coordonarea unor părţi ale trupului, de exemplu mersul pe bicicletă sau înotul;
Activităţi manuale şi practice: probleme în utilizarea tastaturii si a mouse-ului computerului, răsturnarea frecventă a lucrurilor din laborator sau din altă parte, dificultăţi în a măsura corect, o scriere înceată, precară sau neeligibilă, o prezenţă/ activitate dezordonată şi probleme cu munca manuală, gătitul etc.;
Abilităţi de prezentare personală şi spaţială: o apariţie dezordonată şi mototolită, un mers stângaci, o prezenţă precară, împiedicare de lucruri şi neîndemânatici la sport, în special în cadrul unei echipe şi jocuri cu mingea;
Zona memoriei şi a atenţiei: intervalul redus de atenţie, memorie redusă pe termen scurt, sunt uşor de distras în clasă în special de zgomot şi lumină strălucitoare, dificultate în urmărirea lecţiei, slabă percepţie a informaţiei în special când este în stare de stres; pot fi dezorientaţi, de exemplu se pierd într-o clădire şi în mediu înconjurător nou;
Exprimarea scrisă: o punctuaţie şi scriere dezordonate, o structură a frazei ciudată şi confuză, o citire precară, includerea unor materiale nerelevante în eseuri şi foarte înceţi în a termina o lucrare;
Abilităţi vizuale şi orale: au problemă în a sta liniştiţi în timp ce citesc sau scriu (în a urmări o problemă), o localizare precară – nu pot privi cu uşurinţă de la tablă la notiţe, au dificultate în găsirea cuvântului şi o pronunţie defectuoasă a cuvintelor nou-introduse, vorbesc nedesluşit, tare, repede sau încet, întrerup când nu trebuie şi prezintă dificultate în învăţarea limbilor străine;
Abilităţi în domeniul matematicii şi a numerelor: au tendinţa de a inversa şi scrie greşit numerele, semnele sau zecimalele, greşeli frecvente şi aparent neglijente, o dificultate în special la geometrie – atât la desen cât şi la utilizarea instrumentelor cum ar fi compasul sau raportorul şi dificultate în ceea ce priveşte spaţiul, cum ar fi figurile desenate, graficele, tabelele etc.;
Dificultăţi sociale, de comunicare şi emoţionale: probleme cu interacţiunea şi comunicarea orală, un auto-respect precar şi lipsă de încredere, frustrare, defensivă sau agresivitate, foarte vorbăreţi şi comportare nervoasă, retraşi şi rezervaţi sau neliniştiţi, stresaţi şi depresivi.
sus

ProvocăriDexteritatea motorie/manuală
Limbajul/înţelegerea
Memoria/reamintirea
Organizarea
Relaţia cu anxietatea/stresul
Vederea
Vorbirea
http://ro.qatrain2.eu/disabilities/dyspraxia
dora
 
Posts: 3722
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI


Return to AFECTIUNI ASOCIATE

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 0 guests

cron