TSA şi depresia
30 iunie 2014
Colţul specialistului
autism, depresie, stres parental
Liviu Cotuţiu
Deborah Rudacille
http://www.2elefanti.ro/30-06-2014-tsa-si-depresia/ Creșterea unui copil cu autism nu este nici pe departe o experiență lipsită de stres, așa cum părinții în cauză o pot oricând confirma. Nu reprezintă, deci, o surpriză faptul că părinții de copii cu autism, care se confruntă cu responsabilități parentale sporite, înregistrează rate sporite ale depresiei comparativ cu părinții copiilor neurotipici. Asta nu explică însă de ce părinții copiilor cu autism sunt mai predispuși să fie diagnosticați cu depresie clinică încă dinainte de nașterea copiilor.
Cercetătorii sunt preocupați să determine dacă nivelul ridicat al depresiei în rândul acestor părinți nu este cumva justificat de trăsăturile autiste pe care ei le au în comun cu copiii. Un studiu recent demonstrează că asemenea trăsături – probleme de limbaj, comunicare și interacțiune socială nu suficient de severe cât să atragă după ele un diagnostic de autism – pot amplifica riscul contractării depresiei în privința mamelor și stresul parental chiar și atunci când cei vizați nu au un copil cu autism.
Tulburarea de spectru autist a fost asociată cu depresia încă mai devreme, într-un studiu din 2006 al unor cercetători japonezi, deși alte studii în domeniu nu au confirmat legătura respectivă.
În cadrul noului studiu, cercetătorii au obținut implicarea a 90 de mame de copii cu tulburare de spectru autist – dintre care 70 au finalizat studiul – prin intermediul Interactive Autism Network, un serviciu online prin care cercetătorii intră în legătură cu familii afectate de autism. De asemenea, au obținut participarea a 94 de mame de copii sănătoși, asta prin intermediul serviciului online StudyResponse, care face legătura între cercetători și persoanele dornice să răspundă la diverse chestionare.
Participanții la studiu au răspuns la o serie de chestionare, inclusiv la un chestionar despre depresie, la unul care evaluează percepția părinților cu privire la efectul situației copilului asupra vieții de familie și la Autism Spectrum Quotient, care estimează prezența trăsăturilor autiste în rândul populației generale.
Mamele de copii cu autism au completat și Autism Behavior Checklist, care evaluează severitatea simptomelor autiste ale copiilor. Cercetătorii au colectat și date sociale și demografice despre familiile în cauză, inclusiv vârsta, sexul și diagnosticul fiecărui copil.
Studiul respectiv a confirmat descoperirile anterioare potrivit cărora mamele de copii cu autism se confruntă cu un stres parental sporit în comparație cu mamele de copii neurotipici. Mamele copiilor cu autism au obținut și un punctaj mai mare la Autism Spectrum Quotient.
În mod surprinzător, cercetătorii au descoperit că predictorii optimi pentru depresia maternală sunt trăsăturile specifice autismului și stresul parental. Există o probabilitate crescută ca mamele care au obținut un punctaj mai mare pe scala Autism Spectrum Quotient să contracteze depresia datorată stresului parental chiar și atunci când au copii sănătoși.
Asta sugerează existența unei relații genetice între depresie și fenotipul autist extins, susțin cercetătorii – ceea ce implică, probabil, gena transportatoare de serotonină 5-HTTLPR. Mutația survenită la nivelul acestei gene a fost asociată cu deficitele de socializare și comunicare specifice autismului, dar și cu un risc sporit pentru depresie și cu o serie de trăsături de personalitate precum timiditatea la persoanele care nu suferă de autism.
Stresul crescut de a avea un copil cu autism, împreună cu propria zestre genetică a unei femei sunt considerate a fi factorii responsabili pentru riscul sporit de a contracta depresie în cazul unor asemenea mame, susțin cercetătorii.
Pe măsură ce studiile similare celui prezentat mai sus încep să evidențieze legătura existentă între autism și alte tulburări neuropsihiatrice manifestate de membrii familiei afectate, personalul medical și psihoterapeutic trebuie să conștientizeze faptul că nu doar copilul cu autism are nevoie de tratament. Nimeni nu vrea să revină la zilele în care așa-numitele „mame frigider” erau învinuite pentru autismul copilului și obligate să facă psihoterapie. Dar dacă aceste mame au nevoie de ajutor, atunci acesta trebuie să li se pună la dispoziție
This article was translated from an original English version published on SFARI.org and is reprinted with permission. You may view the original article, published [27 December 2010], at [http://sfari.org/news-and-opinion/blog/2010/bap-and-blue].
Traducere de Emanuela-Jalbă-Șoimaru