Homeschooling

Moderators: camel, moderators

Homeschooling

Postby camel » Fri Jun 07, 2013 3:33 pm

http://www.lapieptulmamei.blogspot.ro/2 ... ctiva.html

Despre homeschooling, din perspectiva noastră (episodul 1)


Am promis de multă vreme o postare numai despre homeschooling, așa că încerc să vă spun cum vedem noi lucrurile. Mi-am propus să vi le prezint pe paragrafe tematice, cum lucram cândva la engleză, atunci când mă pregăteam (Slavă Domnului că am avut două profesoare cărora și azi le mulțumesc pentru tot ce mi-au dăruit!) pentru admiterea la facultate.

cum am ajuns să vreau (vrem) să fac(em) homeschooling
Nici prin cap nu-mi trecea așa ceva înaintea nașterii Măriuței. Cred că nașa fetelor mi-a vorbit prima dată despre acest subiect pe când avea Măriuța 1 an. Citise pe un blog, dacă nu cumva chiar pe Dulce Casă. Am devenit curioasă (două lucruri bune mă caracterizează și pe mine pe lumea asta: dorința de a învăța mereu ceva nou și dorința de a căuta mereu ceva mai bun :)) și am citit din ce în ce mai multe despre homeschooling: cărți, dar mai ales site-urile mămicilor care aveau experiență bogată în domeniu. Am lucrat multe fișe, activități cu Măriuța pe măsură ce creștea, i-am citit cât am putut de mult amândoi și ne-am dat seama că eram captivați de ceea ce vedeam întâmplându-se sub ochii noștri.

cum am început să facem homeschooling
După conferința de la Odorheiu Secuiesc mi s-au lămurit mai multe aspecte neclare până atunci și mai ales am prins curaj: am văzut cu ochii mei oameni care îsi educau copiii astfel, în România (!), și dintr-o dată nu mi s-a mai părut chiar imposibil visul meu... După o discuție cu soțul și cu părintele duhovnic, am hotărât să încercăm un an să vedem cum merge.

înscrierea la școala-umbrelă
Am căutat multă vreme vara trecută o variantă pe care să ne-o putem permite financiar și pe care s-o consider sigură. Am găsit-o în școala Crossroads Christian School care ne oferea atât libertate în alegerea materialelor, cât și puțină constrângere: trebuie să acoperim 5 domenii de studiu, să raportăm rezultatele și să trimitem mostre din ceea ce am lucrat în timpul anului, urmând ca ei să elibereze o foaie matricolă. Evaluarea o facem noi și nu avem niciun interes să înflorim adevărul pentru că Măriuței nu i-ar fi de folos. (Mai degrabă am senzația că sunt prea critică!)
Am comunicat ușor și rapid cu școala, am stabilit detaliile și în 24 septembrie 2013 am început oficial clasa întâi. Legitimația și actul de înscriere l-am primit în scurt timp (2 săptămâni cred), după ce mai întâi am plătit taxa de 80$ și am trimis actele necesare.

ce materiale folosim
limba română: Abecedar+ caietele speciale concepute de Mariana Rusu, editura Aramis
Am aflat cu surprindere că doamna învățătoare al cărei manual îl alesesem din librărie e clujeancă; am avut deosebita plăcere să o cunosc în septembrie și să schimbăm câteva impresii despre abecedarul pe care l-a creat.
Asta înseamnă că citirea și scrierea le-am deprins urmând metoda dumneai, mai ușoară decât cea propusă de alte manuale care merg în paralel, de la bun început cu scrisul și cititul. Majoritatea textelor au fost bine primite de Măriuța, iar poeziile și jocurile ne-au înveselit multe zile, inclusiv Nectariei.
Adăugați diverse poezii învățate (cred cu tărie în valoarea literaturii selectate cu grijă), cărțile citite (adică de mine pentru cele 2 ascultătoare "mâncătoare" de lectură, căci spre marea mea bucurie Nectaria ascultă cu plăcere, timp îndelungat povești fără imagini) din care îmi amintesc acum de Black Beauty (clar preferata lor), Burattino, Spărgătorul de nuci, Pinocchio. Din Burattino și Pinocchio am pus-o pe Măriuța însăși să citească fragmente, dar fără să forțez prea mult, căci devenea frustrată.
Ce m-a bucurat mult a fost inițiativa ei înseși de a citi cărți din biblioteca proprie sau împrumutate de la Biblioteca Goga, precum și curiozitatea de a descoperi ce scrie pe pliante, diverse tăblițe prin oraș, reviste etc.


matematică: Miquon Math Orange și Red Book; MEP, year 1a, b, year 2 a, Matematica manual clasa I, ed. Aramis, Matematica, caiet aplicații clasa I, ed. Sinapsis acestea două sunt împrumutate de la prietena ei bună; nașii noștri dragi ne-au dăruit un set de riglete din lemn (Cuisenaire rods) pe care le folosim cu mult entuziasm (inclusiv Nectaria). O sursă neprețuită de jocuri și activități matematice bazate în principal pe aceste riglete este Education Unboxed.



istorie: domeniul preferat de soțul meu, activitatea lui se desfășoară pe baza cărții Story of the World, vol.1, însoțită de caiet de lucru (workbook), o minunată poveste care mă face deseori geloasă că nu am învățat și eu istoria astfel...

educație fizică: înseamnă pentru noi balet (2, 3 ore/săptămână), biciclit :), dat cu role, dansat prin casă, alergat cât cuprinde cu copiii vecini sau în pădure, vrem să încercăm și înot

științe: folosim R.E.A.L. Science Odyssey, Life, level 1, plus ce mai găsim pe la Bristish Council Cluj sau la Biblioteca Județeană Goga

religie: Biblia (eu în română, soțul în engleză), diverse cărți cu tematică religioasă (amintesc doar câteva: Viețile sfinților pentru copii, cărticele de la editura Potamitis, Parabolele lui Iisus-diverse resurse de pe Internet, participarea la slujbele Bisericii :) )

limba engleză: alt domeniu preluat în mare parte de soț (nu exclusiv, ca și istoria)- orice de la cântece, poezii, la cărți pe care i le citim în limba engleză, activități practice, viața de zi cu zi; în plus, cum orele de istorie, științe, chiar și matematică (mai puțin, totuși) se desfășoară în engleză, are parte de expunere zilnică la limba străină și deja înțelege mult, dar uneori evită să se exprime în engleză; cărți sunt la British Council cu duiumul, menționez doar câteva, cât să vă fac poftă de scormonit pe rafturi: The Cat Mummy de Jaqueline Wilson care a impresionat-o mult, Pirate Penguins de Frank Rodgers, Alibaba and the Forty Thieves, Usborne Young Readings, Rita the Rescuer, de Hilda Offen.
De curând tatăl și fiica au început să studieze din The Ordinary Parent's Guide to Teaching Reading.

muzica: se rezolvă cu repetițiile săptămânale de la cor, părintele care se ocupă de odraslele noastre mari și mici e foarte iubit de copii, iar copiii au învățat multe de la dumnealui și de la co-dirijoarea corului, o profesoară de muzică cu mult lipici la copii; Măriuța merge cred că de la 4 ani aproape săptămânal, iar dacă au ceva special de pregătit (vreun concert sau înregistrări) și de câteva ori pe săptămână; noi suntem toți patru iubitori de muzică, așa că e imposibil să nu cântăm în timpul zilei sau să nu ascultăm muzică (de la Vanghelis până la Mozart sau Al doilea vals al lui Șostakovici, de la Beethoven până la Sing a Song of Sixpence sau Pe Tine Te lăudăm) și nu de puține ori compunem muzică :)

Într-o vreme, Măriuța lua ore de pian, dar nu am mai reușit nicicum să ajungem la ele din pricina lipsei de timp. Eu tot sper că le vom relua...

Recital - Corul de copii - Parohia Ortodoxa Cetatea Fetei - Floresti


educație plastică și abilități practice: după puteri, timp și poftă; surse de inspirație Internetul, natura, prietenii Măriuței, nevoia (de exemplu cusutul nasturilor)
Vă prezint doar câteva idei pentru că e imposibil să le scriu pe toate...
camel
 
Posts: 608
Joined: Sat Jun 28, 2008 1:21 pm
Location: oradea

Re: Homeschooling

Postby camel » Fri Jun 07, 2013 3:34 pm

http://www.lapieptulmamei.blogspot.ro/2 ... ctiva.html

(update) Despre homeschooling, din perspectiva noastră (episodul 2)


M-a amuzat foarte tare această imagine găsită pe Facebook și o postez ca să vedeți cum arătam la începutul și cum voi arăta la sfârșitul anului școlar (care pentru noi va fi undeva prin august). :)
prima parte

Mă pregătesc pentru conferința despre homeschooling cu trup și suflet și sunt foarte bucuroasă că Sandra a organizat-o, pentru că am descoperit din ce în ce mai mulți părinți dornici să afle, ca și mine, tot mai multe despre un subiect fascinant. Această pregătire constă în adunarea și sintetizarea tuturor informațiilor pe care le-am aflat de-a lungul timpului și în analizarea propriilor dorințe, obiective, acțiuni și rezultate.
Primul pas l-am făcut deja în postarea anterioară, înainte de apariția ideii grozave a Sandrei ! :) Îl fac acum pe al doilea, în încercarea de a prezenta motivele pentru care un părinte ia în calcul o altă variantă în afara sistemului public sau privat de învățământ.
Lista e cu siguranță foarte lungă: de la a oferi posibilitatea atât copiilor supradotați cât și celor ce suferă de diverse afecțiuni să să își dezvolte întregul potențial, până la diverse nemulțumiri provocate de sistemul de stat sau teama pentru siguranța copilului. N-aș putea să enumăr toate argumentele unui părinte care decide să își asume o asemenea responsabilitate, dar le pot înșirui pe ale mele și probabil că în unele dintre ele vă veți regăsi...

Ne dorim o legătură cât mai strânsă între noi și fete și între cele două surori - chiar dacă nu suntem acolo unde visez, am observat de-a lungul timpului semne care m-au încurajat, de pildă bucuria Nectariei când îi cântam Măriuței un fragment din refrenul cântecului Congratulations, ca încurajare pentru munca bine făcută sau invers, bucuria Măriuței când Nectaria a făcut corect un puzzle cu litere sau a răspuns la diverse întrebări, dorința de a se ajuta reciproc la treburi în casă, în rezolvarea micilor probleme cu care se confruntă, compasiunea atunci când le cert sau când se rănesc

Încercăm să găsim un ritm de învățare adaptat puterilor copilului - mai exact avem zile productive si zile mai puțin rodnice, dar încerc să îi respect pe cât posibil Măriuței puterea de concentrare și să nu forțez prea mult limitele, de aceea alternez lecțiile solicitante (citire, scriere, matematică) cu mișcarea (ea ne învață balet pe Nectaria și pe mine, pauze în natură, mers cu bicicleta sau cu rolele, joacă prin casă sau afară cu Nectaria, desen, lupte cu mine :)), iar dacă simt că chiar nu merge, abandonez și revin ulterior la lecția respectivă; în sens invers nu stau 2 ore pe o pagină dacă o parcurgem într-o oră, ci mergem mai departe; încerc din răsputeri să renunț la comparațiile cu copiii de vârsta ei aflați în școală, deși din când în când întreb pe prietenii Măriuței ce au mai făcut și unde au ajuns cu lecțiile și uneori mă minunez de cât de avansați sunt unii dintre ei...

Suntem în căutarea unor materiale școlare cât mai atractive și care sunt în acord cu principiile noastre, de la imagine până la conținutul ideatic, prefer să evit pe cât posibil (uneori e imposibil!) povești cu vrăjitoare, magie, exclud imaginile cu pokemoni sau tot felul de monștri și creaturi ciudate și texte preluate din literatură gen Harry Potter (am întâlnit într-un manual de clasa a doua...).

Suntem în căutarea unui stil de viață care să îmbine flexibilitatea cu strictețea - am în sânge plimbarea și cum n-avem mașină, un drum în oraș înseamnă mult mers pe jos, respectiv mult timp petrecut departe de lecții, rezultă că am nevoie să găsesc un echilibru între multele trebușoare ce se cer rezolvate și orele de studiu, ceva ce n-aș putea face având copilul la o școală cu program fix, pe de altă parte încerc să nu devin prea plimbăreață, deși Clujul are destule ispite !

Ne dorim copii care să știe nu doar carte, ci și lucruri practice precum orientarea în oraș, cum procedăm în diverse situații, cum ne comportăm în instituții ca biblioteci, muzee sau în magazine, la piață, cum și unde căutăm hrană adecvată etc., vorba profesorului meu drag de română din gimnaziu: "un ochi în carte și doi în viață "

Ne dorim copii care să știe ce au de făcut în casă și cum - treburile casei sunt pentru toată lumea, la fel cum toată lumea știe să ceară de mâncare, nu degeaba e scris în Biblie "Cine nu muncește, să nu ceară de mâncare." (2 Tesaloniceni 3:11), așa că fiecare, după puterile lui, face câte ceva (împachetează hainele uscate, împerechează șosete, mătură, scoate hainele din mașina de spălat, strânge paturile dimineața, spală vase, udă florile, duce gunoiul, spală fructe, legume, ba chiar am fost răsfățate într-o zi de Măriuța care ne-a pregătit tartine cu puterea lui Mowgli, preparată de ea însăși după rețeta Cristelei Georgescu și ne-a servit frumos, ca pe prințese în sufragerie, etc.)

Măriuța are mai mult timp liber pentru zburdat și pentru jocuri cu prieteni - pentru că la vârsta aceasta consider că e foarte important să ai parte de mișcare cât mai mult, prin urmare profităm uneori de pauze mai lungi între ore, iar la prânz ne odihnim citind povești toate trei și uneori alunecând în țara viselor :).

Ne rămâne timp pentru hobby-uri - balet și cor, deocamdată, dar mai am planuri.

Nu pierdem timpul cu naveta obositoare - ci îl câștigăm citind sau creând povești, odihnindu-ne sau lucrând ceva ce ne face plăcere (am găsit-o uneori pe Măriuța, după ce am adormit-o pe Nectaria, regizând un mic teatru de păpuși sau decorând o coroniță, citind singură dintr-o carte sau desenându-mă), iar dimineața mă bucur că deși se trezește la 7 sau chiar înainte, nu trebuie să alergăm niciunde, ba chiar uneori ne rămâne puțin timp pentru giugiuleli :).

Ne lipsim de ocazia de a învăța vulgarități pe drum sau în autobuz (din păcate și când mergem împreună în Cluj auzim tot felul de cuvinte murdare, încerc să îi distrag atenția, iar la nevoie sunt gata să ofer explicații de ce "Așa nu !", dar cel puțin știu ce aude la vârsta aceasta și pot interveni)

Ne lipsim de ocazia de a ne îndopa de o hrană nocivă (gen chipsuri, bombonele, foietaje, suculețe etc) - nu le putem elimina complet, sunt conștientă, dar cu cât mai puține cu atât mai bine !

Ne lipsim de ocazia de a demonstra cine e cel mai bun, cel mai grozav, cel mai harnic, cel mai rapid la exerciții, cel mai cu moț în frunte, adică nu încurajăm competiția, cum spunea dragul meu soț în discuția noastră de aseară. Vor avea destule de demonstrat mai târziu și vrem din toată inima să învețe de dragul cunoașterii, nu al notelor și nici ca răspuns la presiuni exterioare. Căutăm să dezvoltăm motivația intrinsecă, chiar dacă nu e întotdeauna ușor (mai multe despre cele două tipuri de motivație găsiți în acest articol bine documentat și plin de exemple concrete). Dar ce bucurie am trăit amândouă când Măriuța a citit și a învățat din proprie inițiativă o poezie sau când și-a cusut singură ruptura dintr-o pereche de pantaloni, când a învățat-o pe Nectaria un cântec sau când a înțeles singură din exemplul lui Pinocchio (recomand călduros această carte, pentru multele învățăminte pe care le transmite, în principal care sunt consecințele neascultării de părinți, ale minciunii și ale lenei) de ce e bine să înveți !

Ne rămâne timp să zicem o rugăciune în tihnă (nu întotdeauna, din nefericire!) dimineața sau să citim ceva din Biblie sau să tămâiem prin casă, ceea ce ne ajută să pășim grațios prin aventurile zilei. Eu am un temperament mai vulcanic (am și eu ceva în comun cu Ștefan cel Mare care era iute la mânie, după spusele cronicarului Ureche !) și dacă nu încep ziua cu un timp dedicat sufletului meu și relației lui cu Dumnezeu, atunci nimic nu-mi merge bine, iar compania copiilor mei mă poate irita mult. Dar o rugăciune singură și una zisă cu ele, câteva versete din Biblie, ne apropie mult și ne liniștesc, ne dau mai multă răbdare și o fărâmă de înțelepciune. De toate acestea avem mare nevoie, zilnic !

Ne place să ne desfășurăm activitatea fără constrângeri de spațiu, lecțiile noastre se desfășoară la masa din bucătărie sau la măsuța din sufragerie, pe jos, în pat, în fața blocului, la iarbă verde, în bibliotecă, în autobuz, în baie cam pe oriunde putem :)

Dar mai presus de toate se află un motiv de care am devenit din ce în ce mai conștientă: dorința de a savura fiecare clipă din scurta lor copilărie, aș vrea cumva să îmi întipăresc toate zâmbetele, năzdrăvăniile, descoperirile, toate lucirile din ochi și cuvintele simple care uneori mă uimesc prin înțelepciunea lor, clipele minunate și chiar și cele mai puțin minunate, în inimă și de acolo să nu dispară nicicând această comoară... Nu degeaba a zis Micul Prinț : "L'essentiel est invisible pour les yeux".

De ce să ne fure școala sau grădinița cei mai frumoși ani, când simt că viața e atât de scurtă ?


(update)
Recomand cu bucurie două articole, în limba engleză, celor care caută să-și clarifice motivele pentru care vor să aleagă drumul educației acasă.
http://simplehomeschool.net/the-worst-r ... omeschool/
http://simplehomeschool.net/reason-enou ... omeschool/
camel
 
Posts: 608
Joined: Sat Jun 28, 2008 1:21 pm
Location: oradea

Re: Homeschooling

Postby camel » Fri Jun 07, 2013 3:39 pm

http://www.familiaortodoxa.ro/2013/03/2 ... -de-acasa/

Școala de massă ori Școala de acasă?

Tot mai mulţi părinţi încep să se îngrijoreze în ceea ce priveşte calitatea educaţiei pe care copiii lor o primesc în şcolile de massă. Învăţământul public românesc, supus ani la rând reformelor haotice şi subfinanţării, a început să-şi arate roadele: performanţe şcolare tot mai scăzute, violenţă, vulgaritate.

Deşi la nivel declarativ se urmăreşte performanţa, în realitate nu există absolut nici o corelaţie între ciclurile preuniversitare şi universitare, şi nici între acestea şi oferta/cererea reală de muncă a pieţii.

Învăţământul a devenit un domeniu focalizat nu pe educarea elevilor, ci pe propria supravieţuire – obiectivul principal fiind menţinerea posturilor şi a salariilor cadrelor didactice, precum şi diverse afaceri derivate de aici (producerea a tot felul de manuale, culegeri şi caiete suplimentare, diverse concursuri şcolare plătite de părinţi, nenumărate cursuri de perfecţionare plătite pentru profesori etc.).

La acestea se adaugă nu doar lipsa promovării principiilor morale în şcoli, ci dimpotrivă, cultivarea unui mediu viciat moral prin încurajarea aşa-zisei „educaţii sexuale”, dar şi a violenţei şi agresiunii, prin lipsa oricăror sancţiuni referitoare la acestea. În această situaţie, părintele are două alternative: fie transferul copilului la o şcoală particulară, fie asumarea totală a responsabilităţii educaţiei copilului, prin intermediul şcolarizării la domiciliu (homeschooling).

Ce este homeschooling-ul?

Homeschooling nu înseamnă doar o alternativă la sistemul de massă, şi nu doar un protest al părinţilor împotriva degradării sistemului public de învăţământ, ci şi un refuz al „procesării” copiilor pe bandă rulantă, în scopul de a obţine consumatori şi „rotiţe” obediente ale sistemului. Homeschooling-ul are ca scop formarea de oameni liberi, responsabili, cu un sistem de valori puternic şi o dezvoltare emoţională echilibrată, armonioasă, prin renunţarea la metodele standardizate şi întoarcerea la instruirea individualizată.

Şcolarizarea la domiciliu este o metodă de educaţie cunoscută din cele mai vechi timpuri, care a cunoscut o revigorare începând din anii 1970 în S.U.A., odată cu eşecul academic şi moral al învăţământului de massă. În România dinainte de comunism, şcolarizarea la domiciliu era ceva obişnuit şi se găsea explicit prevăzută în lege ca formă alternativă de învăţământ până la naţionalizarea educaţiei din 1948.

În ultimii zece ani, „şcoala de acasă” a cunoscut o popularitate din ce în ce mai mare, fiind legalizată în ţări ca S.U.A., Canada, Australia, Anglia, Franţa, Italia, Finlanda, Irlanda. În S.U.A. se estimează că numărul copiilor şcolarizaţi la domiciliu creşte anual între 7 şi 15 procente. Astăzi, la noi în ţară, şcolarizarea la domiciliu este prevăzută în lege doar pentru copiii cu handicap, care nu se pot deplasa la şcoală, şi este strict reglementată.

Totuşi, pentru cei care doresc să renunţe la sistemul de massă, există alternativa înscrierii copilului la o „şcoală-umbrelă” din străinătate. „Şcoala-umbrelă” e o şcoală particulară care primeşte înscrieri ale elevilor homeschooled (educaţi acasă) contra unei taxe anuale. Copilul înscris la o „şcoală-umbrelă” este considerat de stat ca fiind şcolarizat legal, şi poate fi oricând reintegrat în învăţământul public sau privat, după o testare a cunoştinţelor.

Acest tip de şcoli eliberează foi matricole şi alte documente şcolare (de exemplu, acte de transfer) asemănătoare celor din învăţământul de massă. Există numeroase „şcoliumbrelă”: unele furnizează şi materialul de predare şi de studiu, şi au cerinţe mai stricte în ceea ce priveşte examinarea (testele se susţin online), altele solicită doar un raport final din partea părinţilor, pentru a putea completa actele cu materii, note etc. După cum se observă, homeschooling-ul este extrem de flexibil, astfel încât fiecare familie poate urma calea educaţională care i se pare potrivită.

Cui i se potriveşte?

Desigur, educaţia la domiciliu nu este un sistem accesibil sau potrivit pentru toată lumea. Practic, homeschooling-ul presupune un stil de viaţă total diferit faţă de marea majoritate, adeseori condamnat şi neînţeles – mai ales în România, unde este atât de puţin cunoscut. Însă, chiar dacă este o activitate de pionierat, sunt şi în ţara noastră familii care au pornit pe această cale.

Un articol din „România Liberă”1 din anul 2010 arăta că, la vremea respectivă, existau la noi în ţară cincizeci de familii care practicau şcolarizarea la domiciliu în forma permisă de lege – prin înscrierea la „şcoli-umbrelă” din străinătate, care eliberează acte matricole şi diplome recunoscute în România. Au avut loc până acum în ţara noastră şi câteva conferinţe de homeschooling, şi probabil se vor mai organiza şi în viitor.

Sistemul este ideal pentru cei care doresc să investească timpul şi resursele necesare într-o educaţie mai bună pentru copiii lor. El răspunde nevoii celor cu talente deosebite (muzică, arte, sport) de a avea un program mai flexibil, dar şi celor îngrijoraţi de calitatea mediului şcolar (violenţă, droguri, presiuni ale anturajului, imoralitate). De asemenea, pentru familiile care locuiesc la ţară sau pentru cei care călătoresc mult, homeschooling-ul poate reprezenta o soluţie.

Homeschooling – o educaţie individualizată

Se ştie că sistemul de predare de „unu-launu” (1 profesor la 1 elev) dă rezultate calitativ superioare în procesul de învăţare, deoarece se apleacă în mod personalizat asupra copilului, ajutându-l să recupereze şi să progreseze în special acolo unde există punctele slabe, dar şi să lucreze peste medie acolo unde există talent şi înclinaţie nativă. „Industria” meditaţiilor din România nu reprezintă altceva decât exploatarea acestui sistem de predare.

În cadrul şcolii de stat, curriculum-ul naţional cuprinde toate materiile de studiu pentru fiecare an şcolar, cu întreg conţinutul care trebuie predat de profesori şi însuşit de elevi. Aceştia sunt evaluaţi periodic şi notaţi în funcţie de performanţe. O astfel de modalitate de şcolarizare seamănă cu „patul lui Procust”, deoarece se potriveşte unui număr mediu de copii, ceilalţi fiind ori „sub grafic”, ori deasupra lui, suferind şi unii, şi alţii, din cauza inflexibilităţii sistemului.

În realitate, un copil poate fi avansat la o materie, datorită abilităţilor native – de exemplu, în clasa a III-a ar putea atinge un nivel de clasa a V-a la matematică – dar poate avea un nivel mediu sau scăzut la limba română. De aceea, curriculum-ul trebuie să fie personalizat, şi nu de massă, lucru care se poate realiza în cadrul şcolarizării la domiciliu.

Avantajele homeschooling-ului

Beneficiile pe care homeschooling-ul le aduce sunt majore.

1. Familia îşi poate educa copilul conform propriilor convingeri şi valori, într-un mediu care nu intră în contradicţie cu acestea. De asemenea, anturajele proaste şi abuzive, care se întâlnesc adesea în şcoala publică, pot fi evitate.

2. Calitatea vieţii de familie va creşte. Părinţii şi copiii au ocazia să petreacă mai mult timp împreună, deoarece programul de şcoală al copiilor poate fi adaptat fără probleme. În plus, unul din părinţi va fi în permanenţă acasă, răspunzând nu doar nevoilor educaţionale ale copiilor, dar şi celor emoţionale.

3. Avantajul academic – în general, copiii şcolarizaţi la domiciliu excelează şi au performanţe şcolare mai bune faţă de copiii educaţi în şcolile publice, lucru demonstrat prin numeroase studii efectuate în S.U.A. în ultimii ani. Instruirea „unu-la-unu”, spre deosebire de instruirea de massă, permite dezvoltarea abilităţilor copilului, precum şi preîntâmpinarea scăderilor acestuia. Copiii cu abilităţi deosebite sunt liberi să exceleze, iar cei mai înceţi nu sunt lăsaţi în urmă. Programa poate fi individualizată, iar procesul de învăţare flexibilizat, crescând beneficiile elevului.

Deoarece programul este flexibil, copilul are mai mult timp pentru hobby-uri, activităţi suplimentare, vizite la biblioteci, muzee şi alte instituţii de cultură, sau întâlniri de grup cu alţi copii homeschooled. În cadrul acestor activităţi, el are ocazia să interacţioneze în mod natural cu alţi copii de vârste diferite, fapt care îi dezvoltă abilităţile de socializare şi interacţiune cu ceilalţi.

Dezvantajele homeschooling-ului

Pe de altă parte, există şi dezavantaje ale homeschooling- ului, care nu trebuie ignorate. În primul rând, trebuie să ţinem cont de faptul că veniturile familiei nu vor fi aceleaşi, din moment ce unul din părinţi va fi nevoit să renunţe la serviciu pentru a şcolariza copiii. De asemenea, unor părinţi poate să li se pară obositor să petreacă atât de mult timp cu copiii, şi să se ocupe de partea academică a educaţiei.

O altă problemă ar fi cea a socializării – şi ea se ridică în special în România, unde nu există, ca în Occident, grupuri de copiii homeschooled care se întâlnesc în mod frecvent pentru a face diverse activităţi împreună. de un tip de şcolarizare neobişnuită la noi, atât copiii, cât şi părinţii ar putea fi supuşi unor comentarii şi atitudini negative, şi poate chiar şicane şi neplăceri din partea autorităţilor.

Homeschooling în România – aspecte practice

Unul din lucrurile pe care trebuie să le ştim de la bun început este că, deşi copilul a fost înscris la o „şcoală-umbrelă” din străinătate, Ministerul Învăţământului nu recunoaşte notele obţinute în alte ţări. De aceea, la o eventuală reintegrare în sistemul şcolar public sau privat românesc, elevul va trebui să susţină teste la toate materiile din curricula românească, pentru fiecare clasă, până la nivelul la care se află în prezent.

În funcţie de rezultatele obţinute, va fi încadrat la clasa corespunzătoare. I se va face o nouă foaie matricolă cu notele obţinute la testările respective. Acest lucru este cerut, de asemenea, tuturor elevilor care au urmat şcoală în alte ţări (cum sunt cei care au fost plecaţi cu părinţii în străinătate câţiva ani şi s-au întors în ţară).

În plus, trebuie să ţinem seama de faptul că orice diplomă de liceu obţinută în acest sistem, chiar şi una cu recunoaştere europeană, nu va permite înscrierea copilului la facultate decât ca student străin. Astfel, un copil care a fost şcolarizat la domiciliu şi care doreşte să urmeze o facultate în România va avea două opţiuni: fie să facă liceul din nou în sistemul românesc (posibil la „fără frecvenţă”), fie să se înscrie la facultate ca student străin (ceea ce înseamnă, însă, taxe foarte mari).

De aceea, pentru România, homeschooling-ul poate fi o opţiune viabilă în special pentru clasele primare şi gimnaziale, cu reintegrarea ulterioară a copilului în sistemul şcolar public sau particular românesc. Se subînţelege că părintele care se va ocupa de şcolarizarea copiilor va trebui să cunoască bine limba engleză, astfel încât, pe de o parte, să poată comunica cu „şcoala-umbrelă” din străinătate, iar pe de altă parte să poată preda copilului în această limbă – căci şi pentru copii este nevoie de o bună stăpânire a limbii engleze. Odată decizia luată, urmează al doilea pas: ce şcoală alegem?

Majoritatea „şcolilor-umbrelă” se găsesc în S.U.A., şi legătura cu ele se poate lua pe Internet, iar tot ce ţine de înscriere, plata taxelor, eliberarea de acte etc. se face online sau prin intermediul poştei. Iată câteva şcoli preferate de părinţii din România care fac homeschooling:

- The European Academy for Christian Homeschooling (Anglia): www.christian-education. org
- Crossroads Christian School (S.U.A.): www.crossroadschristianschool.com
- West River Academy (S.U.A.): www.westriveracademy.com

Condiţiile de înscriere, taxele, cerinţele academice şi de monitorizare a studiilor apar pe site-ul fiecărei şcoli. În principiu, curricula acestor şcoli este flexibilă, încât pot fi introduse şi materii de studiu din programa românească (limba română, istorie, geografie etc.). Ar fi foarte multe de spus despre acest tip de educaţie, care a suscitat dezbateri fierbinţi în ultimii ani.

Decizia de a şcolariza copiii la domiciliu nu este uşor de luat, şi este o decizie cât se poate de personală. Având în vedere însă că sistemul de învăţământ de stat prezintă o serie de dezavantaje, unele din ele majore, va trebui să cântăriţi bine argumentele pro şi contra pe care fiecare dintre aceste tipuri de şcolarizare le aduce pentru familia dumneavoastră.


Psiholog Irina Constantinescu
camel
 
Posts: 608
Joined: Sat Jun 28, 2008 1:21 pm
Location: oradea

Re: Homeschooling

Postby camel » Wed Oct 23, 2013 9:32 pm

Ramona Stanciu este vorba de Ordinul MECS 5575/2011 cu detalii exacte in metodologia de aplicare pe care o gasiti usor pe internet. La comisia de evaluare trebuie dus un dosar cu actele pe care le duceti si la comisia care da certificatele de handicap, dar in plus trebuie ca pe certificatul medical de la medicul neuropsihiatru sa se scrie recomandarea pentru invatamant la domiciliu. Dupa ce primiti certificatul de orientare scolara, (sau inainte, daca aveti relatii bune cu cei de la scoala) mergeti si vorbiti cu cei de la scoala unde sunteti arondati pentru a stabili un invatator care sa vina la domiciliu. In functie de in ce clasa este copilul, se face un numar de ore diferit. De exemplu, la clasa I invatatorul vine 4 ore/saptamana. Se face 1,5 ore limba romana, 1,5 ore matematica si 1 ora comunicare. Invatatorul pune note si da testarile necesare, anuntand familia in prealabil ca urmeaza si o astfel de testare. Dar toate detaliile le gasiti in ordinul de care v-am vorbit.
camel
 
Posts: 608
Joined: Sat Jun 28, 2008 1:21 pm
Location: oradea

Re: Homeschooling

Postby marinaz » Mon Jun 16, 2014 9:44 pm

nu sunt totusi prea putine cel 4 ore pe saptamana cand vine invatatorul?
marinaz
 
Posts: 1
Joined: Sat Jun 14, 2014 10:25 am


Return to GRADINITE,SCOLI, UNIVERSITATI

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest