NORME DE APLICARE A LEGII AUTISMULUI

Moderator: moderators

NORME DE APLICARE A LEGII AUTISMULUI

Postby IlonaRosana » Thu Jan 20, 2011 6:31 pm

Avem 10 zile sa trimitem propuneri, comentarii, etc pe adresa:

Gherca Carmen <carmen_gherca@yahoo.co.uk>


Ministerul Sănătăţii Casa Naţională de Asigurări de Sănătate



Ordin nr. ....... /2011 din .../.../2011


privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate



Având în vedere Referatul de aprobare al Ministerului Sănătăţii şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. ……. din ………… 2011 şi nr. DG nr. …….. din ……….. 2011,
în temeiul prevederilor:
- art. 9 din Legea nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală associate;
- art. 217 din titlul VIII "Asigurările sociale de sănătate" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;
- art. 7 alin (4) Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;
- Hotărârii Guvernului nr. 972/2006 pentru aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu modificările şi completările ulterioare,
- Hotărârii Guvernului nr. 788/2005 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România;

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:
ART. 1
Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate, prevăzute în anexa, care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Prevederile prezentului ordin intră în vigoare la data de 1 aprilie 2011.
ART. 3
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.



MINISTRU PREŞEDINTE
CSEKE ATTILA NICOLAE LUCIAN DUŢĂ


ANEXA

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate

Capitolul I

Cadrul general - Definiţii


Art. 1 În înţelesul prezentului ordin, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) autism infantil, Sindrom Asperger, autism atipic/PDD-NOS se înţelege tulburare pervazivă de dezvoltare ce se caracterizează printr-o afectare permanentă a capacităţii de relaţionare socială, printr-o deviere a comunicării şi patternuri comportamentale restrictive, stereotipe.

b) TSA – tulburare din spectrul autist

c) sindromul Asperger este o tulburare pervazivă de dezvoltare care se caracterizează printr-o afectare a comportamentului social, a interacţiunii sociale, prin existenţa unor preocupări şi interese restrictive, stereotipe, specifice autismului; aceşti copii au o bună funcţionare cognitivă şi de limbaj, cu caracteristici specifice vârstei, dar au o mare incapacitate de rezonare afectivă, de exprimare a reciprocităţii emoţionale, de comunicare empatică.

d) PDD-NOS (inclusiv Autismul atipic) se utilizează cînd există o deteriorare pervazivă şi severă în dezvoltarea interacţiunii sociale reciproce sau a aptitudinilor de comunicare nonverbală sau verbală ori când sunt prezente comportamente, interese şi activităţi stereotipe, dar nu sunt întâlnite criteriile pentru o tulburare pervazivă de dezvoltare specifică, pentru schizofrenie, pentru tulburare de personalitate schizotipală ori pentru tulburarea de personalitate evitantă.

e) întârzierea mintală (uşoară→profundă): se referă la prezenţa unei limitări substanţiale a funcţiilor neuropsihice. Se defineşte prin incompleta dezvoltare a inteligenţei caracterizată prin deficit al abilităţilor cognitive, de comunicare, motorii şi sociale, proces apărut în cursul perioadei de dezvoltare. În funcţie de nivelul coeficientului de inteligenţă (QI) Întârziere mintală se clasifică în:
Întârzierea mintală uşoară: QI=50-69
Întârzierea mintală moderată: QI=35-49
Întârzierea mintală severă: QI=20-34
Întârzierea mintală profundă: QI<20

f) ADHD (Tulburarea hiperchinetică cu deficit de atenţie): tulburare caracterizată printr-un nivel developmental necorespunzător de neatenţie (concentrare, distractibilitate), hiperactivitate şi impulsivitate, simptome care pot să apară în orice combinaţie la şcoală, acasă şi în alte situaţii sociale. Aceste manifestări debutează îniante de 7 ani şi sunt persistente în timp.

g) tulburări de comportament alimentar (Pica): Pica se caracterizează prin atitudinea permenentă de a mânca substanţe nenutritive (pământ, vopsea, tencuială, hârtie, cartofi cruzi, scrobeală, cerneală etc),de cel puţin 2 ori pe săptămână timp de cel puţin o lună. Mestecatul şi mâncatul substanţelor nenutritive este neadecvat cu nivelul de dezvoltare al copilului.

h) tulburări de dispoziţie (depresie): sunt tulburări caracterizate prin dispoziţie depresivă (la copii şi adolescenţi dispoziţia poate fi iritabilă), diminuarea marcată a interesului sau plăcerii, pierderea semnificativă în greutate (la copii se ia în considerare incapacitatea de a atinge plusurile ponderale expectate), insomnie sau hipersomnie, agitaţie sau lentoare, fatigabilitate sau lipsă de energie, sentimente de vinovăţie, diminuarea capacităţii de concentrare, ideaţie suicidară.

I) medic specialist este medicul specialist în specialităţile neuropshiatrie infantilă, psihiatria copilului şi adolescentului şi psihiatrie pediatrică.

j) „psihologi clinicieni” si „psihoterapeuţi” sunt psihologii atestati in specialitatile psihologie clinica, consiliere psihologica si psihoterapie, precum si persoanele prevazute la art. 15 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România .

k) „psihopedagogi” si „logopezi” sunt si psihologii atestati in specialitatile psihopedagogie speciala si psihologii atestati in specialitatea psihologie clinica, avand competente specifice in domeniul logopediei.

l) servicii specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale se înţeleg următoarele: depistare activă precoce, diagnostic clinic psihiatric şi evaluare clinică psihologică, tratament psihofarmacologic, intervenţii specializate precoce, psihoterapie cognitiv-comportamentală, consiliere a părinţilor şi a familiei.

m) echipa specializată în furnizarea de servicii specializate în TSA este echipa formată din următorul personal specializat: medic specialist, psiholog clinician, psihoterapeut, educator, psihopedagog specializat, logoped, asistent social, kinetoterapeut şi consilier psihologic. Membrii echipei specializate au obligaţia de a asigura serviciile specializate la standardele impuse de către Ministerul Sănătăţii, MMFPS, Ministerul Educaţiei, Colegiul Medicilor din România, Colegiul Psihologilor din România, şi Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali.

n) evaluarea psihiatrică este evaluarea care se face de catre medicul specialist conform standardelor medicale. Diagnosticul de tulburări din spectrul autist precum şi de alte tulburări de sănătate mintală asociate va fi formulat de către medicul specialist, conform criteriilor de diagnostic DSM IV-TR si ICD 10. Stabilirea acestor diagnostice şi reevaluarea lor se realizează de către medicul specialist în serviciul ambulator sau prin internare într-o secţie de profil, acolo unde este cazul.

o) evaluarea psihologică clinică reprezinta interventia psihologica specializata a psihologilor atestati in specialitatea psihologie clinica, cu scopul stabilirii psihodiagnosticului pentru tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.
p) consilierea psihologica clinică consta in intervenţia psihologică specializată, realizata de catre psihologii atestati in specialitatea consiliere psihologica, în scopul autocunoaşterii, optimizării şi dezvoltării personale, promovării sănătăţii şi/sau în scopul prevenţiei, ameliorării şi remiterii problemelor emoţionale, cognitive, relaţionale şi de comportament a persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate, precum si a membrilor familiilor acestora.

r) psihoterapia reprezinta o intervenţie psihologică specializată realizată de catre psihologii atestati in specialitatea psihoterapie, precum si de catre persoanele prevazute la art. 15 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin H.G. nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004, în scopul autocunoaşterii, optimizării şi dezvoltării personale, promovării sănătăţii, modificării factorilor psihologici implicaţi în tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.

s) furnizorii de servicii sociale – sunt persoane fizice sau juridice, publice ori private, aşa cum sunt definite la art. 11 din Ordonanţa 68/2003 privind serviciile sociale cu modificările şi completările ulterioare;

t) instituţii abilitate în furnizarea de servicii specializate sunt clinicile de psihiatrie pediatrică, Centrele de sănătate mintală pentru copii şi instituţiile private precum cabinete private de psihiatrie, de psihologie, asociaţii, fundaţii.


Capitolul II
Personalul implicat în acordarea serviciilor specializate integrate

Art. 2 Serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate vor putea fi acordate în cadrul clinicilor de psihiatrie pediatrică / de psihiatrie a copilului şi adolescentului, centrelor de sănătate mintală pentru copii şi instituţiilor private, precum cabinete private de psihiatrie, de psihologie, asociaţii, fundaţii, instituţii educaţionale şi instituţii care furnizează servicii sociale conform art. 11 din Ordonanţa 68/2003 privind serviciile sociale cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în mediul natural al copilului.

Art. 3 (1) Serviciile specializate de depistare sunt acordate de către medicii de familie şi medicii pediatri.
(2)Serviciile de diagnostic şi intervenţie precoce în TSA sunt acordate de persoane specializate în TSA în cadrul clinicilor de psihiatrie pediatrică / de psihiatrie a copilului şi adolescentului, centrelor de sănătate mintală pentru copii şi instituţiilor private precum cabinete private de psihiatrie, de psihologie, asociaţii, fundaţii.

Art. 4 Coordonarea activităţii în domeniul TSA la nivelul clinicilor de psihiatrie pediatrică / de psihiatrie a copilului şi adolescentului, centrelor de sănătate mintală pentru copii şi instituţiilor private (cabinete private de psihiatrie, de psihologie, asociaţii, fundaţii) revine medicului specialist, respectiv persoanei specializate nominalizate de către conducătorul instituţiei.
Art. 5 Echipa specializată este formată din:
a) medic specialist
b) psiholog clinician specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
c) psihoterapeut cognitiv-comportamental specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
d) logoped specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
e) kinetoterapeut
f) educator
g) asistent social
h) psihopedagog
i) psihoterapeut format în terapie de familie
j) consilier psihologic

Art. 6 Fiecare membru al echipei multidisciplinare are următoarele responsabilităţi şi competenţe:
a) Medic specialist: diagnostic clinic, terapia farmacologică, evaluare periodica, stabilire plan terapeutic si monitorizare
b) Psiholog clinician specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA: evaluare psihologica, stabilire plan terapeutic si monitorizare
c) Psihoterapeut specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA: elaborarea, implementarea si coordonarea programului psihoterapeutic
d) Psihopedagog specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
e) Logoped specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
f) Kinetoterapeut
g) Asistent social: asigură legătura cu comunitatea, familia şi profesioniştii în vederea realizării incluziunii sociale a copiilor cu TSA

Art. 7 (1)Coordonarea echipei specializate este asigurată de către persoana desemnată de către conducătorul instituţiei respective.
(2) Coordonatorul echipei are următoarele atribuţii:
a) Coordonează training-ul specific în TSA la nivelul serviciilor de sănătate
b) Colaborează cu Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog în dezvoltarea de noi servicii locale specializate şi în elaborarea planurilor locale de acţiune
c) Colaborează cu asociaţiile părinţilor copiilor şi adolescenţilor cu TSA în vederea creşterii calităţii serviciilor
d) Lucrează direct cu echipele locale în aplicarea protocoalelor şi a standardelor de servicii


Capitolul III
Standarde de formare continuă, de scurtă durată, de specializare în tulburările din spectrul autist şi tulburări mintale asociate pentru profesioniştii atestaţi în psihoterapie


Art. 8 Atestarea profesionala a psihologilor, precum si furnizarea serviciilor psihologice se realizeaza potrivit dispozitiilor Hotararii Colegiului Psihologilor din România nr. 1/2010 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, Hotararii Colegiului Psihologilor din România nr. 2/2010 pentru aprobarea Normelor privind accesul in profesia de psiholog cu drept de liberă practică, Hotararii Colegiului Psihologilor din România nr. 3/2010 pentru aprobarea Normelor privind formarea profesionala a psihologilor cu drept de liberă practică, Hotararii Colegiului Psihologilor din România nr. 1/2006 privind constituirea, declararea, înregistrarea şi funcţionarea cabinetelor individuale, cabinetelor asociate, societăţilor civile profesionale de psihologie, precum şi exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în sectorul public sau privat, în regim salarial, in conditiile Legii
nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România si a Hotărârii Guvernului
nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004.

Art. 9 Furnizarea serviciilor psihologice prevazute la art. (1)-(4) se realizeaza in conditiile Legii
nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, prin una dintre formele de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica, cu respectarea ghidurilor de bune practici si a Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, aprobate de Colegiul Psihologilor din Romania.

Art. 10 (1) Competentele specifice ale psihologilor in interventiile pentru persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate sunt reglementate prin normele privind competentele profesionale ale psihologilor, aprobate de catre Colegiul Psihologilor din Romania.
(2) Pentru aplicarea dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, competentele profesionale ale psihologilor pentru interventiile asupra persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate sunt specifice fiecarei specialitati profesionale, acestea neputand fi insumate altor demersuri profesionale sau altor interventii terapeutice.
(3) Interventia psihoterapeutica specifica pentru persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate este psihoterapia cognitiv-comportamentala, care insa nu exclude interventia altor forme si metode de psihoterapie, care care vizează tratamentul, recuperarea şi ameliorarea calităţii vieţii şi funcţionării sociale.

Art. 11 (1) Consilierea familiei si apartinatorilor persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate se realizeaza de catre membrii specializati ai echipei multidisciplinare.
(2) Dezvoltarea de competenţe ale familiei si apartinatorilor, respectiv consilierea psihologica clinica si instruirea familiei si apartinatorilor se va efectua într-o primă etapă conform unui program structurat, astfel:
a) Consilierea psihologica clinica va cuprinde 30 de ore, care se vor desfăşura pe o perioadă de 1 lună şi va fi realizată de profesionişti ai echipei multidisciplinare.
b) Evaluarea periodică a progreselor şi reajustarea planului individualizat se va realiza timp de 3 ore la fiecare 2 săptămâni în primele 3 luni şi 4 ore pe lună în perioada următoare.
(3) În etapa a 2 a, consilierea psihologica clinica si instruirea se va efectua si prin alte forme organizate de catre membrii specializati ai echipei multidisciplinare, pâna la implinirea virstei de 6 ani a copiilor.
Art. 12 Psihologii atestati in specialitatea psihoterapie pot realiza activitatii specifice de suport in interventiile logopedice.

Art. 13 (1) Standardele profesionale specifice de formare în psihoterapie, pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări mintale asociate, se aproba de catre Colegiul Psihologilor din Romania, in conditiile Legii nr. 213/2004 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România.
(2) Standardele profesionale specifice de formare in psihoterapia pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări mintale asociate se elaboreaza de catre Colegiul Psihologilor din Romania, cu consultarea Colegiului Medicilor din Romania si a altor organizatii din domeniul psihoterapiei.
(3) Formarea profesionala complementara si continua a psihologilor atestati in specialitatea psihoterapie, precum si a persoanelor prevazute la art. 15 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin H.G. nr. 788/2005 se realizeaza in conditiile stabilite de Colegiul Psihologilor din Romania.
(4) Furnizorii de formare profesionala care organizeaza cursuri de fomare profesionala continua pentru psihologii si persoanele prevazute la art. 15 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/20042004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârii Guvernului nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004care urmeaza sa realizeze interventii pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări mintale asociate sunt avizati si inregistrati de catre Colegiul Psihologilor din Romania, potrivit normelor specifice.

Art. 14 (1) Psihologii atestati in specialitatea psihoterapie, precum si a persoanele prevazute la art. 15 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârii Guvernului nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004, specializati in metoda cognitiv-comportamentala, au obligatia formarii profesionale continue minimale in domeniu, in urmatoarele conditii:
a) activitate profesionala relevanta cu persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate;
b) prezentarea a cinci cazuri in care au urmat un program terapeutic cu persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.

Art. 15 (1)Psihologii atestati in specialitatea psihoterapie, precum si a persoanele prevazute la art. 15 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, specializati in alte metode psihoterapeutice, au obligatia formarii profesionale continue, pentru obtinerea de competente specifice, potrivit urmatorului program de formare profesionala continua:
a) terapie cognitiv-comportamentală - 9 ore;
b) diagnostic TSA - 10 ore;
c) conceptualizarea cazurilor cu TSA ( integrarea dezvoltărilor din ştiinţele neuro-cognitive clinice şi ale dezvoltării) - 5 ore;
d) intervenţii validate ştiinţific în TSA - 30 ore;
e) relaţia terapeutică în TSA - 2 ore;
f) evaluarea rezultatelor intervenţiilor în TSA - 2 ore;
g) integrarea intervenţiilor psiho-sociale cu medicaţia - 2 ore;
h) training practic implicand supervizarea cazurilor individuale - 30 ore;
i) analize de caz, prin discuţii/analize pe cazuri înregistrate video şi/sau cazuri din practica formatorilor;
j) fiecare cursant va pregăti trei cazuri clinice, cu metode diferite de intervenţie, descrise după un model standard;
k) fiecare cursant va mai efectua două cazuri sub supervizare cu consultanţii locali;

(2)Psihologii atestati in specialitatea psihologie clinica au obligatia formarii profesionale continue, pentru obtinerea de competente specifice, potrivit dispozitiilor alin. (1).

Art. 16 Examinarea absolventilor cursurilor de fomare profesionala continua se realizeaza de catre Comisia de psihologie clinica si psihoterapie a Colegiului Psihologilor din Romania si va consta dintr-o verificare teoretică şi o analiza cazurilor clinice prezentate.

Art. 17 (1) Formatorii trebuie sa aiba statutul de supervizor în terapii cognitive şi comportamentale, recunoscut de catre Colegiul Psihologilor din România, pentru cetatenii români, şi/sau de organizaţiile internaţionale acreditate in acordarea acestui statut.
(2) Formatorii pot fi si psihologi atestati in specialitatea psihologie clinica sau psihoterapie, pregatiti in alte forme de psihoterapie (avand treapta de specializare practicant autonom), daca sunt acreditati international specific si pe terapiile dovedite stiintific pe baza de evidente.

Art. 18 Psihologii atestati in specialitatea psihologie clinica au obligatia formarii profesionale continue, pentru obtinerea de competente specifice in interventii specializate in tulburari din spectrul autist si tulburari mintale asociate.


CAPITOLUL IV

Servicii specializate de depistare şi intervenţie precoce

Art. 19 (1) Depistarea activă precoce se efectuează la copiii cu vârsta cuprinsă între 1-3 ani, în conformitate cu standardele stabilite prin prezentul ordin.
2) Depistarea activă precoce se realizează pe baza instrumentelor validate stiintific de diagnostic precoce de către medicul de familie, dupa caz, medicului pediatru la care este înregistrat copilul.
(3) Medicul de familie şi dupa caz, medicul pediatru trimite pentru evaluare la medicul specialist şi monitorizează cazurile diagnosticate cu TSA.
(4) Medicul specialist monitorizează periodic cazurile referite de către medicul de familie, dupa caz, medic pediatru.
(5) Psihologul clinician face evaluări psihologice repetate şi monitorizează progresele comportamentale obţinute în urma terapiei.

Art. 20 (1) În cadrul serviciilor specializate pentru tulburările din spectrul autist sunt incluse următoarele:
a) Depistarea activă precoce - se realizează pe baza unui chestionar tip screening alcătuit
dintr-un set de întrebări formulat de Comisia de psihiatrie a Ministerului Sănătăţii, conform anexei care face parte integrantă din prezentele norme şi care va fi utilizat la evaluările periodice ale copilului de 12, 18, 24 şi 36 de luni de către medicul de familie şi dupa caz, medicului pediatru la care este înregistrat copilul.
b) Diagnostic medical psihiatric
Pentru formularea diagnosticului sunt necesare:
• Evaluare clinică psihiatrică;
• Evaluare clinică psihologică,
• Examene paraclinice (EEG, eventual CT, RMN sau alte investigaţii recomandate de medicul specialist, necesare fiecărui caz);
• Consultaţii interdisciplinare (examen neurologic, ORL, genetic, şi altele asemenea) dacă sunt necesare şi sunt recomandate de medicul specialist
• Alte evaluări necesare instrumentării diagnosticului, recomandate de medicul specialist;

(2) Integrarea informaţiilor obţinute în urma evaluării efectuate prin metodele prevăzute alin (1), precum şi formularea diagnosticului sunt responsabilitatea medicului specialist.


Art. 21 (1)Accesul la intervenţiile specializate precoce se realizează în urma recomandării medicului specialist care a formulat diagnosticul din categoriile descrise in art. (1)
(2) Intervenţiile specializate precoce se realizează intensiv în cadrul serviciilor specializate şi/sau la domiciliul copilului.
(3) Planul de intervenţie include: intervenţia psihofarmacologică, psihoterapică, psihoeducaţională, consilierea familiei precum şi alte metode terapeutice adecvate copilului respectiv şi este stabilit de medicul specialist în colaborare cu echipa multidisciplinară.

Art. 22 Intervenţiile specializate sunt:
a) Intervenţiile comportamentale – aplicarea principiilor învăţării şi dezvoltării de deprinderi cum sunt: ABA, TEACCH, PECS - tehnici cu eficacitate în TSA dovedite ştiinţific.
b) Intervenţiile de dezvoltare a competenţelor sociale şi emoţionale
c) Intervenţii de dezvoltare senzorială şi motorie
d) Dezvoltarea de competenţe ale părinţilor şi familiei pentru spijinul copilului în dezvoltarea de deprinderi

Art. 23 (1) Intervenţiile sunt furnizate de către profesionişti care fac dovada formării şi acreditării în aplicarea lor, aceştia fiind:
a) Psiholog clinician specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
b) Psihoterapeut cognitiv-comportamental, specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
c) Consilier psihologic specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
d) Logoped specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
e) Psihopedagog specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
f) Kinetoterapeut
g) Educator (terapie educationala si de joc) specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
h) Terapeut specializat in terapie ocupationala specifica copiilor cu TSA

(2)Persoanele prevăzute la alin (1) sunt responsabile să evalueze sistematic funcţionarea cognitivă, socială şi emoţională înainte şi după intervenţie şi să redacteze un raport de progres care va fi discutat cu părinţii copilului si în care se va preciza numarul si tipul interventiilor.
(3)Intervenţiile specializate pot fi realizate atât individual cât şi în grup în funcţie de nevoile copilului, iar recomandarea pentru aceasta este realizată de către psihologul clinician sau psihoterapeut şi avizate de medicul specialist.

Art. 24 Intervenţia specializată se oferă pe baza unui plan individualizat, bazat pe :
a) o formă structurată, organizată, predictibilă şi regulată şi cu obiective specifice de intervenţie
b) un management consistent
c) centrarea pe competenţele sociale, limbaj, atenţie şi complianţă
d) un cadru care să susţină maximal învăţarea, prin aplicarea metodelor de modelare, întărire, generalizare.

Art. 25 Numărul de copii cu care un specialist poate lucra este de 2-4 copii pe zi.

Art. 26 Obiectivele planului individualizat prevăzut la art. 24 trebuie să urmărească:
a) Dezvoltarea deprinderilor de atenţie, imitare şi joc
b) Dezvoltarea deprinderilor funcţionale de comunicare. Acestea includ limbajul şi alterntive de comunicare cum ar fi sistemul de imagini, gesturi şi semne
c) Învăţarea deprinderilor sociale într-un mediu adecvat
d) Învăţarea deprinderilor de viaţa zilnice ca, toaleta, spălarea, mâncatul, etc.
e) Managementul dificultăţilor senzoriale
f) Generalizarea strategiilor de învăţare la situaţii noi şi cu persoane noi
g) Managementul comportamentelor indezirabile
h) Recunoaşterea şi exprimarea emoţiilor

Art. 27 Intervenţia specializată se realizează:
a) Cu o analiză funcţională comportamentală ce include comportamentele şi competenţele ce urmează să fie învăţate
b) În colaborare cu familia şi prin implicarea directă a familiei. Prin sprijin şi informaţii familia va participa la dezvoltarea competenţelor sociale ale copilului şi la managementul comportamentelor repetitive şi dificile.
c) De către o echipă multidisciplinară.
d) Serviciul trebuie integrat cu următoarea etapă, un alt program terapeutic sau tranziţia la şcoală
e) Evaluarea funcţionării cognitive, sociale şi emoţionale înainte, în timpul şi după intervenţie este obligatorie.
f) Evaluarea sistematică se realizează la interval de 6 luni şi cuprinde atât rezultatele la evaluările individuale (medic psihiatru, psiholog clinician, logoped, psihoterapeut), cât şi sumarul evaluării echipei multidisciplinare. Scopul acestei evaluări este de a măsura eficacitatea intervenţiei şi de a evalua progresul copilului şi necesitatea unei schimbări în programul terapeutic.
g) Evaluarea trebuie să fie adaptată contextului şi culturii copilului şi familiei.

Art. 28 (1) Intervenţia specializată poate fi oferită în următoarele contexte:
a) Într-un centru sau unitate specializată
b) În mediul educaţional al copilului cum ar fi grădiniţă, creşă, centru de zi sau alt serviciu comunitar
c) La domiciliu copilului în mediul natural al copilului; sunt recomandate aceste intervenţii şi în zonele rurale prin utilizarea persoanelor instruite si atestate, cu supervizare de specialitate.
(2)Instruirea familiei si apartinatorilor, dupa caz, este obligatorie ca parte din serviciu specializat pentru a susţine dezvoltarea copilului.

Art. 29 Criterii de eligibilitate pentru accesul la serviciile de intervenţie specializată precoce sunt:
a) Diagnosticul formulat de către medicul specialist.
b) Categoriile de diagnostic acceptate sunt cele prevăzute în art. 1
c) Vârsta până la care se oferă serviciul de intervenţie specializată precoce este de 6 ani
d) Centrele specializate vor furniza servicii cu durata cuprinsă între 4 şi 20 ore pe săptămână în funcţie de nevoile cazului stabilite de echipa de intervenţie.

Art. 30 (1) Intervenţiile psihoterapeutice şi educaţionale vor fi elaborate şi monitorizate de către psihoterapeuţi şi psihologul clinician; celelalte intervenţii (kinetoterapie, logopedie) vor fi monitorizate de către persoanele calificate (kinetoterapeut, logoped).
(2) Monitorizarea se realizează prin evaluarea planului de intervenţie, a progreselor săptămânale şi lunare realizate pe domeniile stabilite de specialişti.
(3) Raportul de progres se discută cu părinţii copilului.


CAPITOLUL V
Finanţarea serviciilor specializate de depistare şi intervenţie precoce

Art. 31 (1) Depistarea activă precoce se efectuează la întreaga populaţie pediatrică, cu vârsta cuprinsă între 1-3 ani şi se realizează pe baza unui chestionar tip screening, care va fi aplicat la evaluările periodice efectuate la 12, 18, 24, 36 de luni de către medicul de familie, dupa caz, medic pediatru la care este înregistrat copilul.
(2) Evaluările obligatorii în vederea depistării active precoce vor fi în număr de 4 şi se vor efectua:
a) la vârsta de 12 luni,
b) la vârsta de 18 luni,
c) la vârsta de 24 luni,
d) şi respectiv la vârsta de 36 luni.
(3) În urma evaluărilor prevăzute la alin (2), cazurile suspectate vor fi trimise medicului specialist.
(4) Evaluările prevăzute la alin (2) vor fi punctate şi finanţate de către casele de judeţene de asigurări de sănătate şi , a municipiului Bucureşti, OPSNAJ si MTCT, conform contractului existent între medicul de familie sau dupa caz, medic pediatru şi acestea.

Art. 32 (1)Diagnosticul medical (psihiatric) va fi formulat în urma tuturor evaluărilor şi procedurilor necesare, prevăzute în articolul 20.
(2) Cheltuielile aferente evaluărilor prevăzute la alin (1) vor fi suportate de casele judeţene de asigurări de sănătate şi a municipiului Bucureşti, la fel ca pentru oricare tulburare de sănătate mintală.

Art. 34 Recomandarea planului terapeutic şi monitorizarea tratamentului şi evoluţiei vor fi efectuate de medicul specialist. Costurile evaluărilor medicale sunt acoperite de Casa de Asigurări de Sănătate in conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 35 (1)Planul de psihoterapie va fi elaborat şi supervizat de psihoterapeutul atestat în tehnici cognitiv-comportamentale specifice TSA.
(2)Psihoterapeutul prevăzut la alin (1) împreună cu ceilalţi profesionişti ai echipei multidisciplinare vor asigura trainingul/instruirea părinţilor.

Art. 36 (1) Tratamentul medicamentos este recomandat şi monitorizat de medicul specialist.
(2) Costurile tratamentului sunt suportate casa de asigurări de sănătate de care aparţine persoana în cauză, conform legislaţiei în vigoare.



Dispoziţii finale

Art. 37 Toate persoanele diagnosticate precoce cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate au acces liber la serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale, in conditiile prevazute de legislatia in vigoare.


Art. 38 Ministerul Sănătăţii, prin CNSMLA impreuna cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate stabilesc, de comun acord, practicile şi procedurile prin care sunt furnizate serviciile privind depistarea activă precoce şi serviciile specializate.

Art. 39 Ministerul Sănătăţii, prin CNSMLA în parteneriat cu instituţiile Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi ale Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale elaborează protocoale de colaborare în vederea dezvoltării unui sistem de servicii specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări mintale asociate.

Art. 40 Membrii echipei multidiscplinare prevăzuţi la art. 5, familia şi profesorii vor contribui la adaptarea copilului la grădiniţă, şcoală,sau alt mediu cu impact asupra dezvoltării pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări mintale asociate.








ANEXĂ
LA NORMELE METODOLOGICE



CHESTIONAR


Intrebari adresate parintelui: Da Nu Uneori
Copilul dvs va priveste in ochi cind vorbiti cu el? 0 2 1
V-ati gandit uneori ca nu aude normal? 2 0 1
Copilul dvs este dificil la mancare?/ Pare lipsit de apetit? 2 0 1
Intinde bratele sa fie luat in brate? 0 2 1
Se opune cand este luat in brate de dvs? 2 0 1
Participa la jocul “cucu-bau”? 0 2 1
Zambeste cand dvs ii zambiti? –intrebare inlocuita la 24 luni cu intrebarea : Foloseste cuvantul “mama” cand va striga? 0 2 1
Poate sa stea singur in patut cand este treaz? 2 0 1
Reactioneaza intotdeauna cand este strigat pe nume?/ Intoarce capul cand este strigat? 0 2 1
Observatiile medicului de familie
Evita privirea directa/ Nu sustine contactul vizual 1 0 -
Evidenta lipsa de interes pentru persoane 1 0 -
Dupa 24 de luni: Stereotipii motorii( flutura mainile, topaie, merge pe varfuri,se invarte in jurul propriei axe, posture inadecvate, etc.) 1 0 -
Scorare
Scor 0-6 Risc minim
7-9 Risc mediu Reevaluare peste 3 luni
10-18 Risc sever Trimitere catre medicul specialist psihiatrie pediatrica/neuropsihiatrie pediatrica
IlonaRosana
 
Posts: 5
Joined: Tue Feb 16, 2010 4:02 am

Postby dora » Sat Jan 22, 2011 6:08 pm

Sistemul public de asigurări va deconta depistarea și tratarea autismuluiAutor: Cristina Lica

Printr-un ordin aflat în dezbatere publică, Ministerul Sănătăţii îşi propune să reglementeze serviciile specializate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.

Sursa: ARHIVA EVZ


În premieră, vor fi decontate de către casele de asigurări de sănătate atât serviciile specializate de depistare activă precoce, cât şi tratamentul medicamentos necesar micuţilor.


Timp de o lună de zile se află în dezbatere publică pe site-ul www.ms.ro, Ordiul privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.

Astfel, depistarea activă precoce a autismului va include toţi copiii cu vârsta cuprinsă între 1-3 ani şi se va realiza pe baza unui chestionar tip screening, care va fi aplicat de către medicul de familie sau de cel pediatru la care este înregistrat copilul în cadrul evaluărilor periodice efectuate la 12, 18, 24, 36 de luni.

În urma acestor evaluări, cazurile suspectate sunt trimise medicului specialist care va stabili diagnosticul.

Medici plătiți să depisteze boala

Costurile evaluărilor vor fi punctate şi finanţate de către casele de asigurări de sănătate, conform contractului existent între medicul de familie sau dupa caz, medicul pediatru.

Planul de psihoterapie va fi elaborat şi supervizat de psihoterapeutul atestat în tehnici cognitiv-comportamentale specifice TSA. Psihoterapeutul, împreună cu ceilalţi profesionişti ai echipei multidisciplinare vor asigura instruirea părinţilor.

Tratamentul medicamentos va fi recomandat şi monitorizat de medicul specialist. Costurile acestuia vor fi suportate, de asemenea, de casa de asigurări de sănătate de care aparţine persoana în cauză.

În anul 2010 a fost adoptată Legea nr. 151 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate. Acestă lege asigură cadrul legal pentru realizarea detecţiei active precoce a copiilor cu tulburări din spectrul autist şi diagnosticul de specialitate.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/sistemu ... 18801.html





21 ianuarie, 14:22. Georgeta Crisu

Sunt copii care au facut terapie,pe banii parintilor,au depasit varsta de 6 ani si continua terapia.Tot parintii sa plateasca?
Sunt copii care au facut terapie, sunt in scoli diverse,iar acum sunt in situatia de a nu mai continua pentru ca nu exista veriga urmatoare.
Unde este respectat dreptul acestor copii la sanatate si educatie??
Cine sanctioneaza medicii care exclud copii cu autism de la consultatie,tratament,analize??Cine sanctioneaza educatorii care nu lucreaza la nivel de performanta cu acesti copii?
Sa nu mai vorbim de adulti,ei nu exista scriptic si sunt cei mai marginalizati pacienti,nu au nici un drept real,numai conventii si legi semnate pe care nimeni nu le respecta.Suntem campioni in eludarea legilor,dar facem spectacol,semnand conventii pe care nu le respectam.Pana cand?
Am luptat pentru lege,am facut presiuni,am zis ca mai bine putin decat nimic,ce avem acum??NIMIC!!!



21 ianuarie, 09:41. Carmen
Tratamentul nu este suficient pentru copiii cu autism si nu vindeca fiindca autismul nu este o boala. Importante sunt terapiile si ce vom face cu acesti copii pe care ii vom depista in urma screening-ului. Si cu cei de peste 6 ani? Poate ar trebui sa-i intrebati aceste lucruri pe cei ce au facut normele....




0i21 ianuarie, 05:54. Popescu
Cam tarziu,pentru copii,care au ajuns deja la varsta la care nu se mai poate face aproape nimic.Si daca nu infiinteaza centre ABA,medicamentatia,nu prea face minunu,si oricum anumite medicamente erau gratuite si inainte
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Sat Jan 22, 2011 6:19 pm

Ministerul Sănătăţii dă normele Legii autismului, dar nu dă bani
Unde a dispărut misteriosul articol 33 din norme şi ce prevedea el?
Autor: IONELA GAVRILIU
21 ianuarie 2011


Descarcă PDF: Norme de aplicare a legii 151/2010, legea autismului,

Ministerul Sănătăţii se joacă de-a alba-neagra cu decontarea terapiilor pentru persoanele cu autism. Deşi în ordinul afişat pe site-ul ministerului, privind normele de aplicare a Legii 151/2010, se vorbeşte constant despre "intervenţiile specializate pre­co­ce", când vine vorba despre decontare, acestea sunt sărite in­ten­ţi­o­nat. Chiar în ordin, în capitolul des­pre finanţare, se trece de la articolul 32 la articolul 34, etapa tratamentului psihoterapeutic dispărând cu to­tul. Cu toate că legea specifică clar "ac­cesul liber la servicii integrate de să­nă­tate, educaţie şi sociale pentru per­soanele cu tulburări din spectrul au­tist". Prin urmare, după ce au citit or­dinul afişat pe site-ul Ministerului Să­nătăţii, pă­rinţii copiilor cu autism şi ONG-urile din domeniu se în­trea­bă, pe bună dreptate, ce au câştigat în plus.

Epopeea acestor norme ce trebu­iau să apară încă din luna oc­tom­brie, conform Monitorului Oficial, a în­ce­put încă înainte ca Legea 151/2010 să fie promulgată în iulie anul trecut. Trecerea proiectului legislativ prin comisiile de specialitate din Se­nat a însemnat subţierea prevederi­lor dorite de părinţii copiilor cu au­tism. La Comisia de sănătate s-a scos ar­ti­co­lul ce vorbea exact despre de­con­ta­­­rea terapiilor comportamentale, dar specialiştii prezenţi la consultări au spus că aceste aspecte se vor putea re­­gla în normele de aplicare a legii.

După publicarea în Monitorul Oficial a Legii autismului, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigu­rări de Sănătate trebuiau să se consulte cu ministerele Muncii şi Edu­ca­ţiei, cu specialişti şi societatea civilă pentru a elabora normele, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Re­pre­zen­tanţii ministerului spun că au trimis invitaţii la ministere, dar nu au pri­mit nici un răspuns. Ca să bifeze totuşi că s-au consultat cu cineva, cei de la mi­nis­ter, prin Centrul Naţional de Să­nă­tate Mintală şi Luptă Antidrog (CNSMLA), au organizat o întâlnire la în­ce­putul acestei săptămâni. Au ve­nit re­prezentanţi ai ONG-urilor din ţară, spe­cialişti şi părinţi de copii au­tişti, însă nu li s-a pus la dispoziţie nici o cior­nă a normelor pentru a face pr­o­pu­neri. Şi, oricum, normele ur­mau să apară peste două zile pe site-ul mi­nisterului în forma deja decisă de ei.

Miercuri, 19 ianuarie, la ora 18:00, pe site-ul ministerului a fost afi­­şat or­dinul supus dezbaterii pe o pe­­­rioadă de zece zile.


După primul en­­tu­ziasm pri­vind coerenţa şi detalie­­rea servici­i­lor pentru persoanele cu au­tism, la ca­pitolul V intenţiile as­cun­­se ale celor de la minister şi CNAS ies la i­vea­lă. Deşi capitolul se numeşte "Fi­nanţarea ser­viciilor specializate de depistare şi intervenţie precoce", nu se spune ni­mic despre decontarea aces­tor intervenţii specializate de CNAS.

Mai mult, în nu­me­ro­tarea articolelor se trece de la 32 la 34, sărindu-se exact peste etapa fi­nan­ţării tratamentului pro­priu-zis. Aşa­dar, capitolul vorbeşte des­pre fi­nan­ţa­rea diagnosticului şi eva­luării, a re­comandării planului te­ra­peutic şi a tra­tamentului medica­men­tos, lucruri acoperite şi până acum.

Atunci de ce a fost nevoie ca aproape jumătate din ­or­din să vorbească despre aceste in­ter­ven­ţii dacă ele nu sunt fi­­­nanţate de ca­sele de asi­gurări de să­nă­­tate? La ce bun un plan terapeutic dacă el nu va fi pus în practică de spe­ci­aliştii adu­naţi într-o echipă mul­ti­disciplinară?

În dimineaţa zilei de joi, 20 ianua­rie, după telefoane insistente la CNSMLA şi la minister, ordinul a fost scos de pe site şi a apărut într-o nouă formulă. Cei de la Centrul de Sănătate Mintală n-au răspuns toată ziua, deşi îşi dau numărul pe site pentru a fi contactaţi în cazul unor pro­puneri de modificare a ordinului.

Din cele 40 de articole au rămas 39 şi lipsa articolului esenţial din norme a fost trecută la "greşeli de numerotare". Numai că acest lucru nu e o greşeală şi lucrul se vede din modul cum a fost elaborat restul ordinului.
Nu poţi denumi un capitol "Fi­nanţarea serviciilor specializate de de­pistare şi intervenţie precoce" şi să nu sufli o vorbă despre decontarea acestei intervenţii. Nu poţi vorbi la art. 6 despre psihoterapeut specializat în tehnici specifice copiilor cu autism care se ocupă cu "elaborarea, implementarea şi coordonarea programului psihoterapeutic" fără să şi fi­nan­ţezi efectiv un astfel de program.

Nu poţi cere specializări în tulburări din spectrul autist psihologilor degeaba. Nu poţi menţiona la art. 21 din norme că intervenţiile specializate precoce se pot realiza intensiv în cadrul serviciilor specializate şi/sau la domiciliul copilului dacă nu ai în minte şi decontarea acestor servicii.


Nu poţi vorbi fără rost la art. 21 despre in­ter­ven­­ţi­i­le specializate, enumerându-le cu pre­cizie: ABA, TEACCH, PECS, in­­ter­venţii de dezvoltare senzorială şi mo­torie şi de dezvoltare a com­pe­ten­­ţelor sociale şi emoţionale.


Nu poţi tra­ge concluzii la art. 37 că "toate per­­soa­nele diagnosticate precoce cu tul­burări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate au acces liber la serviciile specializate in­­­tegrate de sănătate, educaţie şi so­ci­a­le, în condiţiile prevăzute de le­gis­­laţia în vigoare". Nu poţi spune în re­­fe­ratul de aprobare afişat pe site lân­gă aceste norme că legea "va reali­za monitorizarea şi tratamentul ca­zurilor diagnosticate în cadrul servi­ciilor specializate de sănătate min­ta­lă" şi de fapt să nu poţi pune în practică nimic din toate astea pentru că CNAS a ridicat din umeri şi a spus "N-am!".


Printre puţinele organisme chemate la consultări de minister s-a numărat Colegiul Psihologilor din România, asta după ce colegiul a tri­mis o scrisoare deschisă ministerului în octombrie anul trecut prin care aprecia ca inacceptabil ca nişte nor­me să fie gândite pentru tratament psi­hoterapeutic în absenţa părerii spe­cialiştilor din domeniu.


Iată pă­rerea preşedintelui Colegiului Psiho­logilor din România, dr Daniel David, cu privire la normele de pe site: "Nici nu m-am gândit că ar putea să nu deconteze psihoterapia, aşa că nu am observat lipsa articolului 33. Era descrisă toată procedura în restul normelor, astfel că părea absurd să nu fie decontat tratamentul propriu-zis. Dacă CNAS nu finanţează asta, totul e degeaba. Diagnosticul şi restul erau decontate şi până acum. Presiunea ar rămâne tot pe părinţi. Am vorbit la Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi mi-au spus că n-au scos articolul, doar că se poartă încă discuţii dure cu CNAS pe această problemă. Trebuie făcută puţină presiune de pă­rinţi şi ONG-uri, pentru că altfel e o le­ge de­geaba.

În acest moment nu sunt multe servicii psihologice decontate de CNAS: cele pentru tulburări psi­hotice, pentru dependenţa de al­co­ol. Ideal ar fi ca problema de­con­tă­rii acestor servicii pentru nişte copii care se pot recupera să nu fie una periferi­că", a concluzionat David.

Poziţia Ministerului Sănătăţii a fost exprimată de consilierul minis­tru­lui, dr Geza Molnar. "Acest docu­ment (n.r. – ordinul privind normele) se află pe site la categoria Transpa­renţă decizională, deci pentru consultanţă largă. Faceţi propuneri în acest sens pe e-mail-ul de acolo şi, dacă sunt pertinente şi reale, vor fi luate în seamă. Acest document nu avea cum să apară fără să fie văzut de domnul ministru, deci ştie despre ce e vorba", a subliniat acesta.

Carmen Gherca, preşedinta unei ONG din Iaşi, specializat în autism, spune că va trimite mai multe propu­neri pentru completarea acestor nor­me. "Ce se întâmplă cu cei cu autism pes­te 6 ani? Conform normelor, doar cei sub această vârstă ar fi cuprinşi, ce­ea ce contrazice legea. La art. 39 se pre­cizează că Ministerul Sănătăţii în parteneriat cu cel al Educaţiei şi Mun­cii vor elabora protocoale de co­la­borare în vederea dezvoltării unui sistem de servicii specializate in­te­grate. În primul rând, acest sistem nu există, deci ce să dezvoltăm? În al doilea rând, reprezentanţii minis­terelor nu s-au întâlnit până acum, de ce s-ar întâlni în cele zece zile cât sunt supuse normele dezbaterii? Ce se decontează până la urmă?", ex­pri­mă Gherca câteva dintre ne­lă­mu­riri­le ridicate de norme.


--------------------------------------------------------------------------------

Cei care doresc să facă propuneri ministerului privind normele de aplicare a Legii 151/2010 le pot trimite pe adresa propuneri@ms.ro până pe data de 29 ianuarie.
Pentru detalii, puteţi contacta Centrul Naţional de Sănătate Mintală la telefon 031-425.56.72. Se recomandă insistenţă: în a doua zi de afişare a legii nu a răspuns nimeni la acest număr



http://www.jurnalul.ro/special/special/ ... 65441.html
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Sat Jan 22, 2011 7:00 pm

Intalnire Bucuresti


Vineri, 14 ianuarie, am primit prin e-mail o invitatie de la Ministerul Sanatatii, respectiv Centrul National de Sanatate Mintala si lupta antidrog, de a participa, in data de 18 ianuarie, la Bucuresti, la o intalnire pe tema definitivarii normelor metodologice de aplicare la Legea 151 /2010, norme la care centrul lucreaza impreuna cu Casa Nationala pentru Asigurari de Sanatate.
Ni s-au solicitat chiar propuneri concrete la cele ce urmeaza a fi discutate, propuneri care sa fie prezentate pe suport de hartie.
Aici am fost cumva nedumeriti fiindca normal ar fi fost ca, pentru a putea face aceste propuneri, sa avem si noi normele la care inca se lucra, dupa cu am aflat marti de la reprezentatii cu care ne-am intalnit, chiar si marti...!! Aceasta a fost explicatia pe care am primit-o la intrebarea de ce nu primisesem normele daca tot fusesem invitati! Inca se lucreaza, nu sunt definitive insa vor fi publicate maine seara (adica astazi) pe site-ul Ministerului Sanatatii unde vom putea trimite propunerile noastre, ni s-a spus. Ma intreb atunci de ce a fost nevoie sa venim la Bucuresti daca tot vom trimite propunerile pe site si nu pe format de hartie asa cum ni s-a cerut in invitatie?
Oare nu doar pentru a se acoperi tot dumnealor cu hartii care sa arate ca noi, reprezentatii parintilor si ai specialistilor am fost convocati si am fost informati si consultati????
Oricum, am aflat ca normele au fost elaborate de cei mentionati mai sus, care oricum erau obligati de legea care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2011, fara normele de aplicare care, tot conform acestei legi ar fi trebuit sa finalizate in luna octombrie a anului trecut, fara insa a fi primite propunerile de la Ministerul Muncii si Ministerul Educatiei asa cum se precizeaza la art.6 din lege:

"Art. 6. Ministerul Sănătăţii în parteneriat cu instituţiile Ministerului Educaţiei,Cercetării,Tineretului şi Sportului şi Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale elaborează protocoalele de colaborare în vederea dezvoltării unui sistem integrat de servicii specializate de sănătate, educaţie şi sociale a copiilor şi adulţilor cu TSA sau cu tulburări asociate."

Ma intreb: Daca domnul ministru Ioan Botis, avand si scrisoarea trimisa de Parlamentul European si invitatia pe care, am inteles marti, ca a primit-o de la ministrul sanatatii, nu a binevoit inca sa colaboreze la elaborarea acestor norme la o lege intrata in vigoare si care ar trebui sa implementeze un sistem integrat de servicii, ce ar mai trebui sa facem daca nici macar o lege sau o institutie ca Parlamentul european nu-l pot determina sa reactioneze.

Voi reveni maine dupa ce vom vedea normele publicate pe site-ul Ministerului Sanatatii.


http://carmengherca.blogspot.com/
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Sat Jan 22, 2011 7:12 pm

Afisat de la 19-01-2011 pana la 19-02-2011
norme metodologice autism final
referat autism
Observatiile si propunerile privind proiectul de act normativ pot fi transmise pe adresa: propuneri@ms.ro,
Termenul limita pana la care se pot face propuneri este cea de a 10-a zi de la data introducerii pe site a textului proiectului de act normativ
http://www.ms.ro/?pag=22
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Sun Jan 23, 2011 8:10 pm

Clujenii vor să deconteze terapia copiilor autişti

de Cristina Pirvu, 21 ianuarie 2011, 22:32 citiri:179, comentarii:0


Ministerul Sănătăţii a pus în dezbatere publică normele de aplicare a unei legi prin care tratamentul copiilor care au această boală să fie subvenţionat. Părinţii copiilor cu autism cer şi decontarea terapiei.

Nicoleta Niste plăteşte 800 de euro lunar pentru terapia fiului ei / foto Eugen Olariu

Copiii cu autism ar putea avea o şansă în plus pentru recuperare. Ministerul Sănătăţii Publice (MSP) a postat pe site-ul instituţiei, în vederea dezbaterii publice, normele de aplicare a Legii nr. 151/2010, privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate. Normele prevăd ca tratamentul medicamentos al copiilor cu autism să fie decontat prin Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate.


De asemenea, acestea specifică şi depistarea precoce a autismului la toţi copiii cu vârste între un an şi trei ani pe baza unui chestionar de tip screening aplicat de medicul de familie sau de cel pediatru.

Părinţii copiilor cu autism şi reprezentanţii Asociaţiei de Autism Transilvania (AAT) spun încă că proiectul de pe site-ul MSP este incomplet, deoarece acesta nu prevede şi decontarea terapiei copiilor diagnosticaţi cu autism.

“Noi am participat la întâlnirea de marţi cu Ministerul Sănătăţii. Acest proiect de lege e incomplet pentru că în el nu se vorbeşte despre decontarea terapiei, care este vitală, ci doar despre decontarea tratamentului medicamentos şi a screeningului. Doar unii dintre copii fac tratament medicamentos, cei cu epilepsie şi deficit de atenţie/tulburare hiperkinetică (ADHD)”, a declarat Nicoleta Niste, directorul executiv al AAT, care este şi mama unui copil bolnav de autism.

Ea critică şi testul de screening prevăzut în actul normativ. “Instrumentul pentru screening prezentat pe site-ul MSP nu e validat internaţional. Noi, ca asociaţie, vrem să luăm legătura cu Simon Wallace (directorul ştiinţific al organizaţiei Autism Speks din Marea Britanie - n. red.), care este o somitate în domeniu, şi încercăm să se aplice Modified Checklist for Autism in Toddlers (M-CHAT, chestionar - n. red.) pentru depistarea autismului la copiii din România”, a explicat Niste.

Ea consideră că pozitiv în proiectul de lege este articolul care prevede decontarea consilierii părinţilor pe 30 de zile.


“Noi lucrăm, în total, cu 49 de copii şi oferim terapie cognitiv-comportamentală, kinetoterapie, logopedie, terapie prin interacţiune cu muzica, consiliere pentru părinţi şi integrare şcolară. Avem 23 de copii integraţi în grădiniţe prin eforturile proprii ale asociaţiei”, a detaliat Niste. În medie, pentru terapia unui copil cu autism părinţii plătesc lunar 1.500 de lei. “Din 49 de copii, 14 sunt cazuri sociale pentru care plăteşte asociaţia, iar restul părinţilor plătesc cât pot. Ideal ar fi să se facă 8 ore de terapie zilnic. 800 de euro se plătesc cel mai mult pentru terapie. Cei care au supervizori pentru terapia copiilor din Anglia ajung să plătească 3.000 de euro lunar”, a spus Niste, care se numără printre părinţii care cheltuiesc cel mai mult pentru orele de terapie ale copilului său.
Raul, în vârstă de 6 ani, este unul dintre copiii consideraţi “cazuri sociale” de care se ocupă asociaţia.

Acesta a rămas fără tată în 2009 şi este crescut de mama sa. “Raul a fost diagnosticat cu autism la 2 ani şi 9 luni. Mi-am dat seama că este o problemă cu el pentru că nu vorbea deloc. Este foarte greu să am grijă de el. Cei de la AAT mi-au spus că terapia pentru el costă lunar 2.500 de lei. Eu nici nu visez la suma asta. Ca asistentă personală a fiului meu, câştig un salariu de 450 de lei”, a spus mama copilului. Femeia se bucură de ajutorul celor de la AAT. “Terapia l-a ajutat foarte mult pe Raul, iar azi a fost pentru el a doua zi de grădiniţă”, a spus femeia.

Elena Predescu, medic specialist în psihiatrie pediatrică de la Clinica de Psihiatrie Infantilă (CPI) din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii, spune că terapia comportamentală este vitală pentru autişti. “Tratamentul medicamentos pentru autism se recomandă doar când există o boală asociată. De exemplu, în cazul în care copilul prezintă agresivitate se recomandă tratament medicamentos pentru o perioadă scurtă. Singura terapie validată ştiinţific pentru recuperarea copiilor cu autism este cea comportamentală. Este vital să se deconteze terapia, pentru a li se da posibilitatea de recuperare”, a declarat Predescu. În total, la CPI sunt monitorizate peste 300 de cazuri de copii cu autism.

Apel al Asociaţiei de Autism Transilvania

Tratamentul lui Raul Pîrv, în vârstă de 6 ani, trebuie să continue pentru ca el să aibă o şansă la o viaţă obişnuită. Clujenii care doresc să îl ajute sunt rugaţi să ia legătura cu AAT la adresa: str. Vasile Alecsandri nr. 3-5, sau la telefoanele 0264/333.175; 0743/644.888.
http://ziuadecj.ro/eveniment/clujenii-v ... 59367.html
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Tue Jan 25, 2011 12:42 pm

Actualitate, Copii / Nastere | Publicat la 20.1.2011 | 2,590 citiri


Copiii intre 1 si 3 ani vor fi monitorizati pentru autism – proiect in dezbatere publica. Cum comentati?


Costurile evaluarilor si ale tratamentului vor fi finantate de CNAS / Foto: Reuters


Toti copiii cu varsta cuprinsa intre 1 si 3 ani vor fi evaluati pentru a se stabili daca sunt bolnavi de autism, pe baza unui chestionar tip screening, care va fi aplicat de catre medicul de familie sau de cel pediatru la care este inregistrat copilul in cadrul evaluarilor periodice efectuate la 12, 18, 24, 36 de luni, informeaza Ministerul Sanatatii, intr-un comunicat. P

otrivit unui nou proiect intrat in dezbatere publica, in urma acestor evaluari, cazurile suspectate vor fi trimise medicului psihiatru, care va stabili diagnosticul medical. Recomandarea planului terapeutic, monitorizarea tratamentului si evolutiei vor fi realizate de medicul specialist.
Cunosti cazuri de copii cu autism? In ce masura nevoile acestor copii sunt acoperite de terapia recomandata? Comenteaza si tu.

Comenteaza acest subiect pe Forumul MedLive.

Planul de psihoterapie va fi elaborat si supervizat de psihoterapeutul atestat in tehnici cognitiv-comportamentale specifice TSA, se arata in comunicat. Psihoterapeutul, impreuna cu ceilalti profesionisti ai echipei multidisciplinare vor asigura instruirea parintilor. De asemenea, tratamentul medicamentos va fi recomandat si monitorizat de medicul specialist.

Costurile evaluarilor vor fi finantate de catre casele de asigurari de sanatate, conform contractului existent intre medicul de familie sau dupa caz, medic pediatru si acestea. Costurile tratamentului recomandat de medicul specialist vor fi suportate, de asemenea, de casa de asigurari de sanatate de care apartine persoana in cauza, conform legislatiei in vigoare.

Din cuprins:

Art. 21 (1)Accesul la intervenţiile specializate precoce se realizează în urma recomandării medicului specialist care a formulat diagnosticul din categoriile descrise in art. (1)

(2) Intervenţiile specializate precoce se realizează intensiv în cadrul serviciilor specializate şi/sau la domiciliul copilului.

(3) Planul de intervenţie include: intervenţia psihofarmacologică, psihoterapică, psihoeducaţională, consilierea familiei precum şi alte metode terapeutice adecvate copilului respectiv şi este stabilit de medicul specialist în colaborare cu echipa multidisciplinară.

Art. 22 Intervenţiile specializate sunt:

1.Intervenţiile comportamentale – aplicarea principiilor învăţării şi dezvoltării de deprinderi cum sunt: ABA, TEACCH, PECS – tehnici cu eficacitate în TSA dovedite ştiinţific.
2.Intervenţiile de dezvoltare a competenţelor sociale şi emoţionale
3.Intervenţii de dezvoltare senzorială şi motorie

4.Dezvoltarea de competenţe ale părinţilor şi familiei pentru spijinul copilului în dezvoltarea de deprinderi

Art. 23 (1) Intervenţiile sunt furnizate de către profesionişti care fac dovada formării şi acreditării în aplicarea lor, aceştia fiind:

1.Psiholog clinician specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
2.Psihoterapeut cognitiv-comportamental, specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA

3.Consilier psihologic specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
4.Logoped specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
5.Psihopedagog specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
6.Kinetoterapeut.
7.Educator (terapie educationala si de joc) specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA.
8.Terapeut specializat in terapie ocupationala specifica copiilor cu TSA.
Vezi aici chestionarul de evaluare a copilului intre 1 si 3 ani (descarca in format pdf). Sursa: ms.ro


Vezi aici Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sanatate, educatie si sociale adresate persoanelor cu tulburari din spectrul autist si cu tulburari de sanatate mintala asociate (descarca in format pdf). Sursa: ms.ro





Cat de pregatiti sunt medicii pentru astfel de evaluari?



Intr-o analiza calitativa realizata de organizatia Salvati Copiii in colaborare cu Centrul de Sociologie Urbana si Regionala CURS in 2010, sunt evidentiate mai multe aspecte deficitare ale sanatatii mintale a copilului in Romania:

•In momentul de fata, ingrijirile de sanatate mintala pentru copii si adolescenti in Romania se plaseaza in spitale de psihiatrie sau sectii de psihiatrie infantila din alte tipuri de unitati sanitare.
•Specialisti in psihiatrie infantila sunt cateva sute de oameni raspanditi in tara. La nivelul Uniunii Europene, numarul de psihiatri e foarte mic, intrucat pregatirea lor este indelungata si laborioasa. In plus, un numar urias de cazuri necesita implicare personala.
•Pregatirea medicilor de familie nu le permite sa recunoasca un copil cu probleme mintale. Exista copii nediagnosticati sau care pur si simplu nu sunt trimisi mai departe spre specialisti care sa-i poata ajuta.
•Cu privire la pregatirea pediatrilor in domeniu, modulul de psihiatrie din timpul rezidentiatului cuprinde numai patologie severa, grea, cu incidenta foarte scazuta.

•In momentul in care i se spune parintelui: “copilul are o problema”, apare de obicei o reactie de respingere, negare, prejudecati etc. Apoi apare intrebarea: “cui ma adresez?”. Aici incepe un drum labirintic. Cei mai multi se indreapta intr-o prima faza catre doua categorii: medicul de familie sau pediatrul, mai degraba pediatrul. De obicei, pediatrul trimite parintele catre medicul de familie. Alti parinti se adreseaza direct institutiilor specializate. Mai putini se indreapta catre psihologi din sistemul privat, unde preturile sunt prohibitive.

•Exista probleme la nivelul procedurilor de evaluare si interventie, nestabilite sau nepromovate intre medici; in al doilea rand, exista si diferentele de competenta oferite de scoala romana de psihiatrie. Pana in 1996, competenta era de neuropsihiatrie infantila, de atunci insa se cheama psihiatrie infantila.
Descarca aici “Analiza serviciilor de sanatate mintala pentru copii. Cercetare calitativa” (pdf)

Tratamente scumpe

Unul dintre copiii barbatului care s-a aruncat, luna trecuta, de la balconul Parlamentului, este autist, asa cum au declarat colegii tatalui acestuia. Se pare ca familia se confrunta cu serioase probleme financiare, intrucat majoritatea veniturilor erau cheltuite pentru tratamentul si psihologul copilului. Acesta are 13 ani, iar familia a incercat sa il transfere la o scoala normala, dar nu a fost acceptat. El facea patru sedinte de terapie pe saptamana, iar o sedinta costa 2,5 milioane de lei.



Servicii specializate integrate de sanatate

In anul 2010 a fost adoptata Legea nr. 151 privind serviciile specializate integrate de sanatate, educatie si sociale adresate persoanelor cu tulburari din spectrul autist si cu tulburari de sanatate mintala asociate. Acesta lege asigura cadrul legal pentru realizarea detectiei active precoce a copiilor cu tulburari din spectrul autist si diagnosticul de specialitate.

Emma Olaru, MedLive.ro

http://medlive.hotnews.ro/copiii-1-3-an ... ntati.html
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Tue Jan 25, 2011 1:28 pm

Nastere | Publicat la 24.1.2011 | 895 citiri


Cititor MedLive.ro: Visez ca, atunci cand un parinte merge cu copilul la psihiatru sau psiholog, sa nu fie tratat ca un infractor si sa nu i se spuna ca “exista clase speciale pentru autisti”


O evaluare corecta nu poate fi facuta cu ochii pe ceas si cu copilul in afara mediului familiar / Foto: MedLive.ro




Am un vis: ca atunci cand un parinte va merge cu copilul sau la un cabinet de pediatrie sa fie indrumat corect. Iar daca va ajunge la cabinetul unui psihiatru sau psiholog sa nu fie tratat ca un infractor si sa nu i se spuna ca “exista clase speciale pentru autisti”.


Un diagnostic de o asemenea gravitate nu poate fi pus “dupa ochi”, intr-o consultatie de zece minute in care a vorbit mai mult doctorul. Cand ne-am exprimat nedumerirea, ne-a fost servita o expresie de neuitat: “Dar ce, dvs. nu recunoasteti un calculator cand il vedeti?” Ba da, doar ca nu stiu daca ruleaza Windows sau QNX. Pentru asta trebuie sa-l bag in priza, sa-l pornesc. Ori, o evaluare corecta nu poate fi facuta cu ochii pe ceas si cu copilul in afara mediului familiar. Noroc ca sistemul privat a functionat in cazul nostru, scrie Oleg, cititor MedLive.ro.


•Vezi in text un Test Portage in limba romana.

:D
•Articolul de fata este un comentariu preluat de la subiectul Copiii intre 1 si 3 ani vor fi monitorizati pentru autism – proiect in dezbatere publica. Cum comentati?



Daca stiu un caz de copil cu autism? O, da… Cunosc un caz. Si il cunosc mai bine decat mi-as fi putut dori vreodata.

Intrebati-ma cand am strans ultima oara de pe jos resturile obiectelor sau jucariilor distruse. Nu, nu in ce zi… La ce ora. Intrebati-ma cam cate markere cumpar. Pe zi. Sau intrebati-ma de “aventurile” de la masa si de ce ne-a mai aruncat in mancare. Sau la cate teste de cadere de la inaltime au fost supuse telefoanele (mobile, fixe…) ale familiei si cate zgarieturi are panoul frontal al televizorului de la impactul cu alte diferite obiecte.

Pe de alta parte intrebati-ma cum rade, cum canta (da, i-am auzit vocea!), cum ti se arunca in brate cand il certi, cum zambeste “pe sub mustata”, malitios, atunci cand tocmai i-a mai trecut prin cap o noua pozna, dar mai ales cum ne uimeste in fiecare zi cu cunostintele sau cu glumele sale. Andrei avea retard sever la 2 ani si 11 luni cand a inceput terapia, iar acum, dupa aproape doi ani, se afla in zona de granita, fiind tras in jos de abilitatile de socializare si de cele de autoservire.

Nu pot decat sa salut astfel de proiecte, pentru ca niciun pediatru din toti cei pe care i-am vazut nu a fost capabil sa ne ridice vreun stegulet rosu.

A fost nevoie ca o profesoara din familie sa ne agite un astfel de stegulet (mai mult ne-a dat cu el in cap) ca sa descarcam de pe net un test Portage ale carui concluzii ne-au trezit la realitate sau mai bine zis ne-au zgaltait serios.

Restul e istorie, iar cateva (multe) zeci de mii de lei mai tarziu, nu pot decat sa multumesc lui Dumnezeu ca am reusit sa sustinem terapia si tot ce ne dorim e sa reusim si in continuare la fel.

Ca sa parafrazez un mare om, am un vis: ca atunci cand un parinte va merge cu copilul sau la un cabinet de pediatrie sa fie indrumat corect. Iar daca va ajunge la cabinetul unui psihiatru sau psiholog, sa nu fie tratat ca un infractor si sa nu i se spuna ca “exista clase speciale pentru autisti” (da, ni s-a intamplat).

Nu in ultimul rand sa i se dea copilului ceva mai multa atentie, pentru ca nu cred ca un diagnostic de o asemenea gravitate poate fi pus “dupa ochi”, intr-o consultatie de zece minute in care a vorbit mai mult doctorul. Cand ne-am exprimat nedumerirea, ne-a fost servita o expresie de neuitat: “Dar ce, dvs. nu recunoasteti un calculator cand il vedeti?” Ba da, doar ca nu stiu daca ruleaza Windows sau QNX. Pentru asta trebuie sa-l pornesc cel putin, iar pentru asta trebuie sa-l bag in priza. Ori, o evaluare corecta nu poate fi facuta cu ochii pe ceas si cu copilul in afara mediului familiar. Noroc ca sistemul privat a functionat in cazul nostru.

Ii doresc sistemului care se va crea sa fie cat mai eficient, cu rezultate care sa insemne ca acesti copii speciali nu vor putea fi deosebiti de cei obisnuiti decat cu mare dificultate.

Vezi aici articolul care a generat acest comentariu.

Autor: Oleg, cititor MedLive.ro

http://medlive.hotnews.ro/cititor-medli ... utist.html
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Wed Jan 26, 2011 1:38 pm

Autismul, recunoscut de stat dar plătit de părinti

• pentru prima dată la noi, copiii vor fi testati în vederea depistării precoce a autismului • testele vor fi făcute de medicii de familie ori de pediatri • aceste analize vor fi plătite de stat dar tratamentele, probabil, tot de părinti •

Autismul, o gravă afectiune psihică ce afectează tot mai multi copii, este reglementat pentru prima dată la noi printr-o lege care recunoaste această boală si care încearcă să impună niste teste în vederea depistării ei precoce. Din păcate, legea are si unele lacune, în sensul că stabileste că analizele vor fi decontate de către stat prin intermediul caselor de asigurări de sănătate, dar cînd vine vorba despre decontarea terapiei copilului diagnosticat cu această afectiune, nu mai face nici o precizare.


Toate tratamentele si terapiile necesare în cazul copiilor autisti sînt foarte scumpe, iar nedecontarea de către stat măcar a unei părti din costuri, nu-i ajută deloc pe părinti.

Practic, este vorba despre un proiect de lege elaborat de către Ministerul Sănătătii ce a fost pus în dezbatere publică miercuri, 19 ianuarie. Noua reglementare ia în discutie depistarea din vreme si impunerea de terapii combinate pentru boli precum autismul infantil, întîrzierile mintale, sindromul deficitului de atentie, mai cunoscut sub numele de ADHD, tulburările depresive la copii etc.

De asemenea, se stabileste si echipa medicală ce va fi implicată în aceste activităti, medicul de familie ori pediatrul fiind prima verigă din acest lant care continuă cu psihologi, psihiatri, terapeuti, logopezi, specialisti în tulburări mintale la copii etc.
Cea mai importantă prevedere a acestei legi stabileste ca după intrarea ei în vigoare să fie testati toti copiii, cu vîrste cuprinse între 1 si 3 ani, pentru a se stabili dacă acestia prezintă unele tulburări de tip autist sau orice formă de întîrziere mintală.


Concret, medicii de familie sau pediatrii vor pune părintii acestor copii să răspundă la un chestionar cu mai multe întrebări, iar astfel de evaluări vor fi făcute la vîrstele de 12, 18, 24 si 36 de luni. Printre întrebări se vor regăsi unele de genul „copilul răspunde cînd este strigat pe nume?, întinde mîinile să fie luat în brate?, zîmbeste cînd altii îi zîmbesc?“. Medicii vor puncta fiecare răspuns si vor face o evaluare, iar dacă vor identifica probleme comportamentale vor trimite copilul la psiholog si la psihiatrul pediatru care vor începe terapia cu micutul.
Pediatrii nemteni salută această lege si cred că este cel mai bun lucru care se putea întîmpla, mai ales că numărul cazurilor este din ce în ce mai mare. „Este salutar faptul că, în sfîrsit, cineva se gîndeste si la copiii cu autism. Din păcate, în ultimii ani am întîlnit tot mai multi copii care prezentau diverse tulburări de tip autism, pe cînd în anii ‘90 numărul acestor cazuri era extrem de redus.

Dacă acest program se va aplica, cred că într-adevăr va fi foarte eficient, autismul necesitînd instituirea de terapii la vîrste cît mai fragede, pentru a deveni eficiente“, a declarat medicul pediatru Suzana Constantinescu, sefa Sectiei Pediatrie de la Spitalul Judetean.

Articol afisat de 219 ori | Alte articole de acelasi autor | Trimite mesaj autorului (Magda VASILACHE
http://www.monitorulneamt.ro/stiri/?edi ... icol=27770
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Thu Jan 27, 2011 3:38 pm

27 Ianuarie 2011
O lege tulbure pentru tulburările autismului


Comparat cu un puzzle mintal sau cu un labirint fără ieşire, autismul pare un subiect prea greu de desluşit pentru autorităţi. Deşi au lucrat tot anul 2010 la o nouă lege care să-i ajute pe cei afectaţi de autism şi pe familiile acestora, oficialii statului român au pus recent în dezbatere publică un act normativ care nu rezolvă nimic, după cum afirmă pentru romanialibera.ro organizaţiile din domeniu.

"Noua lege nu spune nimic. Mai bine n-ar intra în funcţiune", este reacţia preşedintelui Asociaţiei Naţionale pentru Copii şi Adulţi cu Autism, Georgeta Crişu.

"Cu ce plătim terapia?"

Ministerul Sănătăţii a postat pe site - la 20 ianuarie - normele de aplicare ale legii 151/2010 care "reglementează serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist". Ceea ce înseamnă că pentru o lună, începând cu data respectivă, actul normativ se află în dezbatere publică.

"Legea doar vorbeşte despre unele servicii fără să spună cine răspunde de ele sau cine plăteşte", precizează Georgeta Crişu. Şi oferă un exemplu: "Legea pomeneşte de consilierea părinţilor cu copii afectaţi de autism, dar nu stipulează cine va asigura costurile acestei consilieri. Apoi, problema decontării terapiilor nu este în niciun fel rezolvată". Asta în condiţiile în care costurile terapiei pentru o persoană cu autism variază între câteva sute de lei şi câteva mii de euro pe lună, în funcţie de posibilităţile familiei, de numărul de ore de terapie şi de tipul tratamentului
ales.

Ce se întâmplă după vârsta de 6 ani?

Cea mai clară prevedere din legea 151/2010 se referă la depistarea precoce a autismului, pentru copiii între 1 şi 3 ani.

"Depistarea se va realiza pe baza unui chestionar tip screening, care va fi aplicat de către medicul
de familie sau de cel pediatru la care este înregistrat copilul, în cadrul evaluărilor periodice efectuate la 12, 18, 24, 36 de luni. În urma acestor evaluări, cazurile suspectate sunt trimise medicului specialist care va stabili diagnosticul medical (psihiatric). Costurile evaluărilor vor fi punctate şi finanţate de către casele
de asigurări de sănătate", punctează actul normativ.
"Prevedere inutilă", indică Georgeta Crişu. Argumentul său: "Fiind vorba despre copii de câţiva ani, costurile erau oricum acoperite de casele de asigurări de sănătate".

"Altă întrebare la care noua lege nu răspunde este ce se întâmplă cu copiii de peste 6 ani, cu adolescenţii sau adulţii cu autism?", reacţionează şi liderul organizaţiei neguvernamentale Autism România, Liuba Iacoblev. Care spune că legea va ajuta mai degrabă "furnizorii de formare, cei care se ocupă de terapiile cognitiv-comportamentale, şi profesioniştii care ar alcătui aşa-numitele echipe multidisciplinare prevăzute în acest document".

"Ultima speranţă: campania electorală"

Întrucât de aplicarea acestui act normativ ar urma să răspundă - pe hârtie - ministerele Sănătăţii, Educaţiei şi Muncii, Liuba Iacoblev cere înfiinţarea unui grup interministerial care să dezbată sincopele din lege cu reprezentanţii persoanelor cu autism.

Varianta de rezervă pe care o pregăteşte Autism România este o scrisoare adresată premierului Emil Boc. "Primul ministru ar trebui să le spună clar ministerelor să se apuce să lucreze efectiv pe această lege. Şi să stabilească un responsabil pentru problematica autismului".

Georgeta Crişu pare însă resemnată: "Am încercat să facem o masă rotundă pe acest subiect la televiziunea română. N-a venit nimeni de la niciun minister. Acum mai sper doar ca anul viitor, când e an electoral, să putem obţine un supliment la această lege prin care să se acorde fonduri pentru persoanele cu autism".

Legea 151/2010

Normele de aplicare ale acestei legi anunţă că "proiectul de act normativ defineşte principalii termeni de specialitate utilizaţi în acest domeniu, identifică echipa multidisciplinară care va avea responsabilităţi şi competenţe în furnizarea serviciilor specializate pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi precizează standardele de formare pentru specialiştii care vor lucra în domeniu". Şi menţionează că "acestă lege asigură
cadrul legal pentru realizarea detecţiei active precoce a copiilor cu tulburări din spectrul autist şi diagnosticul de specialitate".

Ce este autismul?

Într-o definiţie concisă, autismul este o tulburare de dezvoltare care se manifestă înainte de vârsta de 3 ani şi afectează capacităţile de comunicare şi de relationare cu cei din jur şi înţelegerea lumii înconjuratoare, la acestea adăugându-se interesele limitate, comportamentul repetitiv, adesea şi tulburări de natură senzorială.

Autismul nu este un handicap intelectual sau o boală psihică, chiar dacă în aproximativ 50 la sută din cazuri poate fi însoţit şi de diverse grade de retard.

Ca incidenţă, organizaţiile neguvernamentale din domeniu au estimat că la fiecare 100 de copii cel puţin unul se naşte cum autism.



http://www.romanialibera.ro/stil-de-via ... 14763.html
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Thu Jan 27, 2011 3:44 pm

Opriţi nebunia legislativă!


27 Ianuarie 2011



"Facem țara praf. Din suficiență, din egoism, motivele nu lipsesc. Și toate părțile au vina lor. Cum e cu putință ca guvernul să își amintească de copiii autiști doar după saltul lui Sobaru?"
E posibil să se schimbe o lege din cauză că a sărit un om de la balconul Parlamentului? Este. Şi lecţia, bineînţeles, e clară: oricine e călcat în picioare de stat să îşi rişte viaţa aruncându-se în faţa maşinii Conducătorului, să îşi dea foc în faţa palatului Guvernului, nimic sub acest nivel nu influenţează procesul legislativ zilele astea. Greva foamei acasă nu mai face impresie. Sinuciderea e singura armă a omului simplu de a influenţa legea. Omul ceva mai conectat merge în instanţă. Cu succes: că, la câte instanţe sunt, una e musai să se pronunţe contra legii guvernului (şi alta pro), astfel încât întreg ţesutul legislativ se deşiră pe măsură ce se ţese, ca opera Danaidelor.

Facem ţara praf. Din suficienţă, din egoism, motivele nu lipsesc. Şi toate părţile au vina lor. Cum e cu putinţă ca guvernul să îşi amintească de copiii autişti doar după saltul lui Sobaru (iar atunci înţeleg că mai mult formal, pregătind să dea o lege din care va lipsi exact esenţialul, sprijinul material)?



Cum e cu putinţă ca în chestiunea pensiilor să se pronunţe Înalta Curte în paralel cu Curtea Constituţională (şi pe dos)? Cum se poate ca nişte ziarişti, unii de talent, să ducă zile întregi o campanie iresponsabilă stârnind cadrele militare la rebeliune, când unul dintre puţinele motive de laudă din trista noastră istorie modernă este acela că am reuşit să avem o armată care nu a dat niciodată o lovitură de stat, ca în America Latină ?


Cum se poate ca Guvernul Boc să fi tăiat de la copiii autişti, dar să finanţeze în schimb polivalentele lui Udrea şi profitul companiilor de construcţii peste media europeană, în anii în care sectorul construcţiilor s-a contractat continuu?


http://www.romanialibera.ro/opinii/come ... 14680.html
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Thu Jan 27, 2011 3:48 pm

Normele la legea autismului nu respecta drepturile persoanelor cu TSA


In luna iulie 2010 a fost aprobata Legea 151 privind serviciile specializate integrate de sanatate, educatie si sociale adresate persoanelor cu tulburari din spectrul autist si cu tulburari de sanatate mintala asociate.
Conform prevederilor art. 6 din actul normativ menţionat, “Ministerul Sanatatii, in parteneriat cu institutiile Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si ale Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, precum si cu organizatiile neguvernamentale care au ca obiect de activitate promovarea sanatatii mintale, elaboreaza protocoale de colaborare in vederea dezvoltarii unui sistem de servicii specializate integrate de sanatate, educatie si sociale pentru persoanele cu tulburari din spectrul autist ai cu tulburari mintale asociate”.


In spiritul acestui articol, Asociatia Nationala a Copiilor si Adultilor cu Autism din Romania (ANCAAR), filiala Iasi, a fost invitata in data de 18.01.2011 la sediul din Bucuresti al Centrului National de Sanatate Mintala si Lupta Antidrog (CNSMLA), pentru a purta discutii legate de normele de aplicare a legii. Mentionam ca normele ar fi trebuit finalizate, conform art.9, in termen de 90 de zile de la data publicarii (14.07.2010).


La aceasta intalnire am fost informati ca normele au fost deja elaborate, fara a avea ocazia ca noi sa putem face propuneri concrete asa cum se specifica de altfel si in invitatia primita, si urmeaza ca, a doua zi, 19.01.2011, acestea sa fie publicate pe site-ul Ministerului Sanatatii si ca, desi au fost invitati, nici reprezentanti ai Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si nici ai Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului nu au raspuns invitatiei si nu au trimis propuneri, desi in raspunsul primit pe 26.01.2011 la scrisoarea adresata domnului ministru Ioan Botis reise ca reprezentantii ministerului au colaborat cu factorii implicati in definitivarea normele la Legea 151

.
In consecinta, normele au fost afisate o seara mai tarziu pe site-ul Ministerului Sanatatii, in forma hotarata de dumnealor, fara a tine seama de nicio propunere discutata. Ordinul va sta afisat pe site timp de 30 de zile, urmand ca, cei care doresc, sa faca propuneri de imbunatatire a normelor pana pe 29 ianuarie.

Consultand propunerile aflate in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Sanatatii am constatat cu stupoare urmatoarele:
1.legea se limiteaza, conform normelor, la a stabili doar serviciile de depistare si interventie precoce, find astfel excluse din start persoanele cu TSA ce au varsta mai mare de 6 ani, ceea ce consideram ca este nedrept si incorect, incalcand drepturile pe care aceste persoane le au, cum ar fi dreptul la educatie si la munca, desi legea 151 / 2010 reglementeaza serviciile specializate integrate de sanatate, educatie si sociale adresate persoanelor cu tulburari din spectrul autist si cu tulburari de sanatate mintala asociate.
2. problema decontarii terapiilor, cea mai stringenta, nu este rezolvata deoarece bugetul alocat sanatatii este insuficient.
3. termenii folositi sunt termeni care se contrazic cum ar fi cel de „autism infantil care se caracterizeaza prin afectare permanenta” sau „acesti copii” de parca acestia nu vor creste devenind adulti.
4. nu se reglementeaza accesul persoanelor cu TSA la servicii medicale de baza (analize, extractii dentare, interventii chirurgicale, etc.) stiut fiind faptul ca medicii refuza acordarea acestor servicii.
5. nu se specifica cum anume va fi decontata si de catre cine consilierea familiei. La intalnirea de la CNSMLA ni s-a comunicat ca aceasta va fi decontata si ca medicii de familie sau pediatri care vor aplica screening-ul vor fi formati. In norme nu se specifica nicaieri acest lucru.
6.exista multe alte neclaritati legate de lacune in enumerarea specialistilor care ar trebui sa faca parte din echipele mutidisciplinare, responsabilitatile acestora,standarde elaborate sau nu inca de Colegiul Psihologilor din Romania, problema existentei specialistilor romani, cum se va integra sistemul de interventie precoce cu tranzitia la scoala cand sunt cunoscute problemele pe care le intampina copii cu autism in aceasta privinta si multe altele
In concluzie, consideram ca aceste norme nu sunt in masura sa asigure un sistem integrat de servicii pentru persoanele cu autism, asa cum este prevazut in lege si ca legea 151 / 2010 si normele de aplicare nu asigura cadrul necesar respectarii drepturilor persoanelor cu autism din Romania stabilite prin Carta drepturilor persoanelor cu autism adoptata de Parlamentul European la data de 9 Mai 1996.
Speram ca de data aceasta sa se tina cont de propunerile ONG-urilor si ale specialistilor pentru a nu avea o lege inutila si norme de aplicare discriminatorii si redundante.


http://carmengherca.blogspot.com/2011/0 ... pecta.html
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Thu Jan 27, 2011 3:56 pm

Autism Romania, nemultumita de legea autismului
Wednesday, 26 January 2011



In 19 ianuarie a.c. au fost publicate pe siteul Ministerului Sanatatii spre consultare, pentru doar 10 zile, normele de aplicare la 'Legea privind serviciile specializate de sanatate, educatie si sociale adresate persoanelor cu tulburari din spectrul autist si al tulburarilor asociate', adoptata de Senatul Romaniei in aprilie 2010.

AUTISM ROMANIA considera ca, desi aceasta lege este un pas inainte, ea aduce mult prea putine beneficii chiar si copiilor, carora , pana la urma se adreseaza. Singura certitudine este finantarea screeningului copiilor 0-3 ani, existand astfel posibilitatea ca mai multi copii sa ajunga sa fie diagnosticati pana la 3 ani, dar deoarece pentru toate celelalte servicii de interventie timpurie nu sunt precizate sursele de finantare, legea este practic inutila. Ar fi fost suficienta crearea unui program national de sanatate pentru autism. Exista si alte neclaritati in norme, de exemplu se vorbeste de educatie/educator, neprecizandu-se ce presupune ‚educatia’ , cine o va finanta si ce calificare are ‚educatorul’.

„Asa cum remarcam inca de la adoptarea acesteia, Legea are o denumire inselatoare, intrucat se adreseaza doar copiilor mici, pana la virsta de 6 ani, nicidecum ‚persoanelor’ de orice virsta, asa cum apare in denumirea ei. Nevoile complexe ale pre/scolarilor, tinerilor si adultilor, varstnicilor cu autism sunt din nou lasate deoparte, asa cum se intampla de 20 de ani incoace.


Nici un guvern de pana acum nu si-a asumat responsabilitatea politica de a crea o strategie sau un plan national pentru persoanele cu autism si de a da o viziune coerenta, moderna tuturor demersurilor legate de autism din tara noastra. 1 din 100 de copii au o tulburare din spectrul autismului, ceea ce nu este putin si trebuie sa dea de gandit si autoritatilor.


Legea este rezultatul nu foarte fericit al unei serii de compromisuri, este necorelata cu alte legi, beneficiarii vor fi, in cel mai bun caz, furnizorii de formare (terapii cognitiv comportamentale sau comportamentala) pentru profesionistii care ar forma echipele multidisciplinare si nu persoanele cu autism. Din pacate, abordarea autoritatilor este in cel mai fericit caz reactiva si nu proactiva, profesionista, iar acest fapt nu va duce nici acum, cu aceasta lege, la rezolvarea problemelor grave ale persoanelor cu autism si familiilor acestora.” - Liuba Iacoblev

AUTISM ROMANIA afirma necesitatea si va face demersuri pentru crearea unei strategii pentru persoanele cu autism, care sa ofere o viziune coerenta si un plan concret de actiune pentru viitorul imediat si mai indepartat. In orice demers trebuie sa se porneasca de la ideea ca persoana cu autism nu poate fi ‚fragmentata’ pe varste si pe ministere, ca este un ‚intreg’, care are nevoi complexe de-a lungul vietii, iar institutiile din cele 3 domenii-sanatate, educatie, servicii sociale- trebuie sa actioneze impreuna, simultan si nu consecutiv, pentru ca aceste nevoi sa fie sustinute.


Acum exista grave sincope in lantul serviciilor necesare unei persoane cu autism de-a lungul vietii , care se datoreaza lipsei comunicarii intre ministere si a coerentei in planificare si in actiune. Consecinta este incalcarea in continuare a drepturilor persoanei cu autism la sanatate, la dezvoltare, la educatie, la munca, la o viata decenta in comunitate.


Ca ultima solutie pentru ca ministerele sa conlucreze efectiv si sa creeze, intr-un termen rezonabil, strategia-planul de actiune pentru persoanele cu autism (copii, tineri, adulti, virstnici), AUTISM ROMANIA va adresa o scrisoare Primului Ministru, Dlui. Emil Boc, in care va solicita sa dispuna ca fiecare minister- sanatate, educatie, munca- sa aloce fonduri si sa desemneze minim un reprezentant permanent si un expert in autism, pentru ca toti acestia sa constituie un grup de lucru interministerial, a carui sarcina sa fie realizarea strategiei si planului de actiune pentru persoanele cu autism.

La solicitarea AUTISM ROMANIA Ministerul Educatiei a creat un grup de lucru pe problematica educatiei, insa eficienta acestuia poate fi foarte limitata datorita nealocarii nici unor resurse financiare pentru sustinerea activitatii expertilor. Rezultatele acestui grup trebuie integrate in actiunea larga a grupului interministerial, pentru ca principiul ‚servicii si raspunsuri la nevoile persoanei cu autism ca un intreg’ sa fie pus in practica, iar consecintele in viata persoanelor cu autism sa fie vizibil pozitive.


Liuba Iacoblev

Președine - Autism România



http://sanatate.rol.ro/art/9770-29-Auti ... mului_.htm
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Fri Jan 28, 2011 9:40 am

Autism România: Legea persoanelor cu autism aduce mult prea puţine beneficii

http://www.adevarul.ro/actualitate/soci ... 58919.html
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Lupta cu morile de vânt

Postby Mama Ana » Fri Jan 28, 2011 8:39 pm

Când n-am primit invitaţie la masa rotundă de la Bucureşti pentru discutarea normelor, mi-a părut rău, pentru că am sperat pentru o clipă că acela era locul în care s-ar mai fi putut face ceva. Mi-am dat seama repede că am ieşit în câştig stând acasă pentru că:

1. nu ai cu cine să discuţi
2. dacă ai impresia că reprezentanţii ministerelor sunt interesaţi de problematica autismului, e doar o impresie.
3. nu e lege dată în ţara asta în ultimii cinci ani care să nu fie prost concepută sau cel puţin deficitară. de ce ar face excepţie legea autismului?
4. am lucrat luni în şir la un proiect al legii respective şi de el s-a ales praful când a fost amestecat cu celelalte patru proiecte depuse de diverşi deputaţi motivaţi de diferite ONG-uri şi asociaţii de "specialişti" care nu mai ştiu cum să scoată bani din autism. legea nu avea cum să nu fie un ghiveci.
5. pot fi numărate pe degetele ţările din lume în care se decontează terapia. nici măcar în America nu se decontează în toate statele. şi vorbim de ţări cu resurse financiare rezonabile, un grad de civilizaţie ridicat şi respect pentru persoanele cu dizabilităţi. ceea ce în România nu se va întâmpla în timpul vieţii mele.

Dudu are şase ani acum. l-am înscris la şcoala de muzică. a făcut patru ani de terapie 5-8 ore pe zi. a trecut de testul de aptitudini cu brio pentru că are auz absolut. va merge la şcoală aşa cum am luptat să se întâmple, însă nenorocirea e că va trebui să se integreze într-un sistem putred în care copiii aşa zişi neurotipici aleargă ca demenţii pe coridoare, se împing, se bat, se scuipă şi se înjură. În Centrul de Resurse şi Referinţă în Autism Micul Prinţ de la Bistriţa avem 33 de copii. 15 în grădiniţe şi şcoli normale. cu şase dintre ei lucrez eu. pe toţi îi învăţăm printre altele să se poarte frumos şi să imite. ia ghiciţi ce tipuri de comportamente vor imita integrându-se în "normalitate" fără însoţitori că doar după şase ani nu mai au dreptul la servicii specializate şi până la şase ani recuperarea rămâne o chestiune de bani?

Asociaţia Autism Europa Bistriţa a trimis propuneri de modificări ale normelor metodologice propunând toate lucrurile de bun simţ: decontarea terapiei, oferirea intervenţiei specializate pe toară durata vieţii, integrarea în învăţământul de masă, etc, inclusiv corectarea normelor pline de greşeli de ortografie şi semantice (vezi definiţia ADHD-ului, halucinantă, compusă parcă de o secretară cu 12 clase). Am trimis pentru că reprezint 100 de oameni, copii şi părinţi.

Pot paria că nici una din aceste propuneri nu va fi nici măcar citită de cineva, aşa că concluzia mea după 4 ani de experienţă în domeniu este că recuperarea unui copil autist depinde exclusiv de momentul începerii terapiei, interesul şi mijloacele financiare ale părinţilor. Restul e vânare de vânt şi praf în ochi.

Asociaţia Autism Europa Bistriţa
Ana Dragu
preşedinte

www.crra.ro
Mama Ana
 
Posts: 57
Joined: Tue Oct 24, 2006 10:49 pm
Location: Bistrita Romania

Next

Return to LEGI, HOTARARI,ORDONANTE

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest

cron