Carta pers cu autism,ResAP(2007)4 ed si integrare TSA

Moderator: moderators

Carta pers cu autism,ResAP(2007)4 ed si integrare TSA

Postby dora » Tue May 12, 2009 10:25 pm

Carta persoanelor cu autism
Persoanele cu autism trebuie să aibă aceleaşi drepturi şi privilegii de care se bucură toţi locuitorii Europei, unde acestea sînt adecvate şi în interesul superior al persoanelor cu autism. Aceste drepturi trebuie întărite, protejate şi aplicate printr-o legislaţie adecvată în fiecare stat. Declaraţia Naţiunilor Unite asupra Drepturilor Persoanelor cu Retard Mental (1971) şi cea asupra Drepturilor Persoanelor cu Handicap (1975) precum şi alte declaraţii referitoare la drepturile omului trebuie luate în considerare şi, în mod particular pentru persoanele cu autism, trebuie introduse următoarele clauze:

1. DREPTUL persoanelor cu autism de a duce o viaţă independentă şi deplină în acord cu potenţialul fiecăruia.

2. DREPTUL persoanelor cu autism la un diagnostic clinic şi o evaluare accesibile, obiective şi corecte.

3. DREPTUL persoanelor cu autism la o educaţie accesibilă şi adecvată.

4. DREPTUL persoanelor cu autism (şi al reprezentanţilor acestora) de a se implica în toate deciziile ce le afectează viitorul; dorinţele individului trebuie să fie, pe cît posibil, aflate şi respectate.

5. DREPTUL persoanelor cu autism la locuinţe accesibile şi corespunzătoare.

6. DREPTUL persoanelor cu autism la echipament, servicii de asistenţă şi de sprijin necesare pentru a duce o viaţă deplin productivă, cu demnitate şi independenţă.

7. DREPTUL persoanelor cu autism la un venit sau salariu suficient pentru a-şi asigura hrană, îmbrăcăminte, locuinţă corespunzătoare precum şi celelalte necesităţi ale vieţii.

8. DREPTUL persoanelor cu autism de a participa, pe cît posibil, la dezvoltarea şi conducerea serviciilor oferite în beneficiul lor.

9. DREPTUL persoanelor cu autism la consiliere şi îngrijire corespunzătoare pentru sănătatea lor fizică, mentală şi spirituală; aceasta include oferirea de tratament corespunzător şi medicaţie administrată în interesul cel mai înalt al individului, luînd toate măsurile de protecţie.

10. DREPTUL persoanelor cu autism la locuri de muncă semnificative şi la cursuri de pregătire profesională fără discriminare sau stereotipii de gîndire; instruirea şi angajarea în muncă trebuie să ţină seama de capacităţile şi de opţiunea individului.

11. DREPTUL persoanelor cu autism la transport accesibil şi la libertate de mişcare.

12. DREPTUL persoanelor cu autism de a participa la şi a beneficia de cultură, divertisment, recreere şi sport.

13. DREPTUL persoanelor cu autism la accesul în mod egal la şi folosirea tuturor facilităţilor, serviciilor şi activităţilor din cadrul comunităţii.

14. DREPTUL persoanelor cu autism la relaţii sexuale şi alte relaţii, inclusiv la căsătorie, fără exploatare sau constrîngere.

15. DREPTUL persoanelor cu autism (şi al reprezentanţilor acestora) la reprezentare şi asistenţă şi la protecţia deplină a tuturor drepturilor legale.

16. DREPTUL persoanelor cu autism de a fi protejate împotriva sentimentului de teamă sau ameninţare cu închiderea arbitrară în spitale de psihiatrie sau orice altă instituţie restrictivă.

17. DREPTUL persoanelor cu autism de a fi protejate împotriva tratamentului fizic abuziv sau a neglijenţei.

18. DREPTUL persoanelor cu autism de a fi protejate împotriva abuzului sau utilizării greşite de produse farmaceutice.

19. DREPTUL persoanelor cu autism (şi al reprezentanţilor acestora) la toate informaţiile conţinute în fişele lor personale, medicale, psihologice, psihiatrice şi educaţionale.

Prezentată la cel de-al patrulea Congres European al Persoanelor cu autism, Den Haag, 10 mai 1992.



http://www.autismromania.ro/site/Docume ... rCuAutism/





Rezoluţia ResAP(2007)4 privind educaţia şi integrarea socială a copiilor şi tinerilor cu tulburări din spectrul autismului

(adoptată de Comitetul de Miniştri la 12 decembrie 2007, în cadrul celei de-a 1014-a reuniuni a Delegaţilor Miniştrilor)




Comitetul de Miniştri, în componenţa sa restrânsă la reprezentanţii statelor membre ale Acordului parţial în domeniul social şi al sănătăţii publice ,

Făcând trimitere la Rezoluţia sa (59) 23 din 16 noiembrie 1959 cu privire la extinderea activităţilor Consiliului Europei în domeniile social şi cultural;

Având în vedere Rezoluţia (96) 35 din 2 octombrie 1996 care revizuieşte Acordul parţial în domeniul social şi al sănătăţii publice şi decis să continue, pe baza normelor revizuite care le înlocuiesc pe cele prevăzute în Rezoluţia (59) 23, activităţile desfăşurate până în prezent în virtutea acelei rezoluţii, având ca scop, printre altele, integrarea în comunitate a persoanelor cu dizabilităţi şi definirea – şi contribuirea la implementarea la nivel european – a unui model coerent de politică pentru persoanele cu dizabilităţi, pe baza principiilor de cetăţenie deplină şi viaţă autonomă, presupunând eliminarea obstacolelor în calea integrării, oricare ar fi natura lor (psihologică, educaţională, familială, culturală, socială, profesională, financiară sau arhitecturală);

Considerând că scopul Consiliului Europei este să realizeze o unitate mai mare între membrii săi şi că scopul său poate fi urmărit, între altele, prin adoptarea unor norme comune în domeniul strategiilor privind dizabilitatea pentru a promova protecţia drepturilor politice, civile, sociale, culturale şi educaţionale;

Ţinând seama de Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (STE nr. 5), de Protocolul adiţional (STE nr.9) care consacră dreptul la instruire (articolul 2) şi de Convenţia europeană prvind exercitarea drepturilor copiilor (STE nr. 160);

Ţinând seama de Carta Socială Europeană revizuită (STE nr. 163), îndeosebi de articolele E (Partea a V-a), 15 şi 17, şi de Protocolul Adiţional la Carta Socială Europeană care prevede un sistem de reclamaţii colective (STE nr. 158);

Ţinând seama de Rezoluţia sa ResChS(2004)1 privind reclamaţia colectivă nr. 13/2002 făcută de Autisme-Europe împotriva Franţei şi decizia Comitetului European pentru Drepturi Sociale cu privire la temeinicia reclamaţiei;

Luând notă de declaraţia finală a celei de-a doua Conferinţe europene a miniştrilor responsabili cu politicile de integrare a persoanelor cu dizabilităţi, ţinută în 2003 la Malaga, Spania, „Evoluţia către o participare totală ca cetăţeni”;

Ţinând seama de celelalte recomandări relevante ale Comitetului de Miniştri făcute statelor membre: Recomandarea Rec(2002)8 cu privire la primirea la creşă a copiilor; Recomandarea Rec(2005)5 cu privire la drepturile copiilor care trăiesc în instituţii; Recomandarea Rec(2006)19 cu privire la politicile de susţinere a unei parentalităţi pozitive; recomandarea Rec(2006)5 a Comitetului de Miniştri cu privire la „Planul de acţiune al Consiliului Europei pentru promovarea drepturilor şi a participării depline a persoanelor cu dizabilităţi în societate: îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi din Europa 2006-2015”;

Având în vedere Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (1989),
Normele Naţiunilor Unite privind egalizarea şanselor pentru persoanele cu dizabilităţi (1993) şi Convenţia Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (2006);

Având în vedere Clasificarea Internaţională a funcţionării, a dizabilităţii şi a sănătăţii (CIF) (2001) şi Clasificarea Internaţională a Maladiilor (ICD-10) a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii;

Reafirmând universalitatea, indivizibilitatea şi interdependenţa tuturor drepturilor umane şi a libertăţilor fundamentale şi nevoia de a li se garanta persoanelor cu tulburări din spectrul autismului, indiferent de severitatea tulburării lor, exercitarea deplină a acestor drepturi şi libertăţi, fără nicio discriminare;

Convins că asigurarea egalităţii de şanse pentru toate grupurile din societate contribuie la consolidarea democraţiei şi a coeziunii sociale;

Considerând că nepromovarea drepturilor cetăţenilor care au tulburări din spectrul autismului şi negarantarea egalităţii de şanse este o violare a demnităţii lor umane;

Subliniind nevoia unor politici coerente la nivel naţional şi a unei acţiuni coordonate;

Referindu-se la efortul depus de Comitetul Consiliului Europei pentru reabilitarea şi integrarea persoanelor cu dizabilităţi (CD-P-RR) şi de organul său subordonat, Comitetul de experţi pentru educaţia şi integrarea copiilor cu autism (P-RR-AUT);

Notând că tulburările din spectrul autismului nu pot fi, deocamdată, identificate la naştere şi că evoluţia datelor epidemiologice indică, între altele, conştientizarea publicului, disponibilitatea, accesibilitatea şi calitatea serviciilor de diagnosticare;

Subliniind nevoia combinării terapiei şi a învăţării în modul în care sistemul de învăţământ se ocupă de aceşti copii;

Reiterând nevoia de a-i implica pe copiii şi tinerii cu tulburări din spectrul autismului, împreună cu familiile lor, în deciziile care le afectează vieţile;

Recomandă guvernelor statelor membre ale Acordului parţial din domeniul social şi al sănătăţii publice, ca, ţinând cont de propriile structuri naţionale, regionale sau locale şi de responsabilităţile lor respective, să încurajeze educaţia şi includerea socială a copiilor şi tinerilor cu tulburări din spectrul autismului şi, în acest scop:

a. să ţină seama, în mod corespunzător, în politicile, legislaţiile şi exercitarea principiilor prevăzute în anexa la această rezoluţie şi să aplice măsurile susţinute;

b. referitor la Planul de acţiune al Consiliului Europei pentru persoanele cu dizabilităţi, să ia măsuri de evaluare şi urmărire adecvate;

c. să implice organizaţiile non-guvernamentale care îi reprezintă pe copiii şi tinerii cu tulburări din spectrul autismului şi familiile lor în implementarea şi monitorizarea măsurilor susţinute;

d. să promoveze implementarea acestei rezoluţii în domenii care nu sunt responsabilitatea directă a autorităţilor publice, dar în care acestea au o anumită influenţă sau joacă un anumit rol;

e. să asigure o răspândire cât mai largă posibil a acestei rezoluţii tuturor părţilor interesate, de exemplu prin campanii de conştientizare şi cooperare cu societatea civilă.

Anexă la Rezoluţia ResAp(2007)4

Persoanele cu tulburări din spectrul autismului sunt cetăţeni cu drepturi depline ai Europei. Dacă li se asigură nivelul adecvat de educaţie, ei pot fi integraţi în societate şi îşi pot aduce contribuţia la aceasta.

I. Introducere

1. Tulburările din spectrul autismului sunt tulburări de dezvoltare de origine biologică care, deşi apar cu diferite grade de severitate, au întotdeauna un efect potenţial devastator asupra integrării sociale a indivizilor cu această tulburare şi a familiilor lor.

2. Incluziunea depinde de recunoaşterea faptului că persoanele cu tulburări din spectrul autismului prezintă nevoi specifice care sunt calitativ2 diferite de alte nevoi speciale şi necesită o înţelegere şi abordări specifice pentru a le satisface.

II. Consideraţii generale
1. Statele membre ar trebui să adopte legislaţii şi politici şi să asigure structuri care să permită diminuarea efectelor tulburării, facilitarea integrării sociale, îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă şi promovarea dezvoltării şi independenţei indivizilor cu această tulburare.

2. În conformitate cu normele Consiliului Europei şi Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, statele membre ar trebui să garanteze nu numai că domeniile educaţiei, al asistenţei sociale şi al altor sectoare publice nu îi discriminează pe cei cu dizabilităţi, inclusiv persoanele cu tulburări din spectrul autismului, dar şi că li se oferă egalitate de şanse şi intervenţii educaţionale adecvate.

3. Statele membre ar trebui să susţină identificarea şi diagnosticarea timpurie şi accesibilă, evaluarea individuală, conştientizarea publică şi pregătirea părinţilor şi a profesioniştilor interesaţi. Ar trebui să ofere, de asemenea, susţinere pentru şanse egale la învăţământ şi pregătire, precum şi şanse pentru incluziune socială.

III. Consideraţii specifice

1. Statele membre ar trebui să asigure un cadru legal care să le garanteze copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi, inclusiv persoanelor cu tulburări din spectrul autismului, dreptul de a primi o educaţie – într-un cadru general de fiecare dată când e posibil - adaptată nevoilor lor, non-discriminatorie şi concentrată pe incluziunea socială. Este necesar să se asigure că resursele sunt suficiente pentru implementarea completă a legislaţiei relevante.

2. Agenţiile ar trebui să coopereze pentru a oferi servicii coordonate pentru copii, tineri şi familiile lor. Tulburările din spectrul autismului necesită o abordare multidisciplinară a diagnosticării, a evaluării şi a educaţiei.

3. În cazul suspiciunii unor tulburări din spectrul autismului, autorităţile publice ar trebui să ofere servicii pentru prevenirea unor probleme suplimentare şi să răspundă nevoilor individului şi ale familiei sale, în aşteptarea confirmării diagnosticului, dacă abilitatea de funcţionare a persoanei este redusă.

4. Ar trebui să existe un sistem la mai multe niveluri care să ofere diagnosticare pe baza criteriilor recunoscute internaţional astfel încât majoritatea diagnosticelor să fie făcute la nivel local în timp util (nu mai târziu de şase luni de la suspiciune).

5. După diagnosticare, educaţia pentru copiii şi tinerii cu tulburări din spectrul autismului ar trebui să fie bazată pe evaluări detaliate care identifică nevoile şi punctele forte ale fiecărui individ. Ar trebui acordată o atenţie deosebită educaţiei copiilor mici cu tulburări din spectrul autismului. Prin urmare, ar trebui luate măsuri cât mai curând posibil pentru a garanta că sectoarele care se ocupă de copiii mici sunt conştiente de aceste probleme.

6 Familiile ar trebui să fie pe deplin informate şi implicate în toate etapele de identificare, diagnostic, evaluare şi educaţie. Pentru a evita excluderea copilului, familiile ar trebui sprijinite pentru a-şi putea păstra copilul în sânul familiei şi în comunitate şi nu într-o instituţie, chiar şi în cazul în care acesta manifestă probleme de comportament.

7. Părinţii ar trebuie să poată primi o pregătire pentru a putea facilita dezvoltarea copilului lor şi a anticipa sau administra orice comportament dificil. Părinţii ar trebui, de asemenea, să aibă acces la un sprijin permanent din partea serviciilor de specialitate şi ocazia de a lua legătura cu alţi părinţi, acolo unde este necesară o evaluare de specialitate, conform unor criterii de eligibilitate definite.

8. Ar trebui organizate programe de pregătire iniţială şi continuă pentru specialişti dispuşi să se implice în educaţia copiilor şi tinerilor cu tulburări din spectrul autismului.

9. Factorii de decizie politici şi administrativi ar trebui informaţi despre tulburările din spectrul autismului pentru ca orice decizii relevante să poată fi luate în deplină cunoştinţă de cauză.

10. Intervenţia corespunzătoare nevoilor individuale ar trebui aplicată prin intermediul unui plan individual, care este revizuit în mod regulat şi include măsuri educative, de sprijin şi recreare. Acest plan individual ar trebui să faciliteze o abordare coordonată a tranziţiilor în sistemul de învăţământ şi către vârsta adultă şi pe piaţa muncii.

11. Copiii şi tinerii cu tulburări din spectrul autismului ar trebui să beneficieze de învăţământ specific în şcoli obişnuite, acolo unde este posibil, şi de oportunităţi pentru deprinderea unor abilităţi şi a unei capacităţi de înţelegere care să le permită să participe la situaţii de incluziune socială.

12. Ar trebui oferite diverse opţiuni de şcolarizare, fără o ierarhie anume, pentru a corespunde nevoilor diverse ale copiilor şi tinerilor cu tulburări din spectrul autismului. Ar trebui oferite sprijin şi oportunităţi de integrare socială în toate situaţiile care corespund mai bine cu nevoile lor curente.

13. Dacă este posibil, ar trebui utilizată o bază de date la zi cu copiii şi tinerii cu tulburări din spectrul autismului, accesibilă planificatorilor şi prestatorilor de servicii, pe baza criteriilor recunoscute internaţional şi în conformitate cu legislaţia protecţiei datelor.

14. Ar trebui stabilite proceduri de evaluare internă şi externă pentru a asigura disponibilitatea şi calitatea educaţiei şi a incluziunii pentru copiii şi tinerii cu tulburări din spectrul autismului şi pentru a oferi recomandări şi sprijin la nivelul organizării centrale şi al serviciilor locale.

15. Familiile şi cei din sectorul educaţional ar trebui să beneficieze de pregătire şi de un sprijin permanent pentru a-i ajuta să înţeleagă şi să administreze comportamentul dificil. Părinţii şi prestatorii de servicii trebuie să înţeleagă că comportamentul dificil nu este intrinsec tulburărilor din spectrul autismului, ci rezultă din interacţiunea copilului cu mediul. Reacţiile tipice la comportamentul dificil ar trebui adaptate pentru a răspunde nevoilor celor cu tulburări din spectrul autismului.

16. Comorbiditatea, diagnosticul dublu şi problemele suplimentare sunt comune în tulburările din spectrul autismului. Acest lucru trebuie înţeles şi recunoscut în procesul de diagnosticare şi evaluare, cu scopul de a răspunde nevoilor educaţionale ale individului.

17. Copiii şi tinerii din spectrul autismului ar trebui să primească o educaţie şi o susţinere specifică pentru a ajuta la prevenirea consecinţelor secundare ale problemelor lor, cum sunt anxietatea şi depresia. Dacă acestea sau alte tulburări mentale apar totuşi, cei interesaţi ar trebui să aibă acces la acelaşi tratament medical şi psihologic care şi-au dovedit în general eficienţa, dar adaptate pentru a ţine cont de tulburările din spectrul autismului.

18. Ar trebui efectuate cercetări în sprijinul strategiilor educaţionale, terapeutice şi de incluziune deoarece informaţiile sigure contribuie la identificarea noilor probleme ce trebuie abordate, la dezvoltarea soluţiilor şi la obţinerea unor rezultate satisfăcătoare.

http://www.autismromania.ro/site/files/ ... ResAP(2007)4E_educatia_integrareasociala_copiiTSA.doc
Last edited by dora on Tue Jan 05, 2010 10:57 am, edited 3 times in total.
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Tue Jul 21, 2009 11:30 am

În timp ce în 2 aprilie 2009, Statele Unite ale Americii au introdus Legea privind
tratamentul şi ameliorarea autismului, care presupune includerea serviciilor de suport
pentru adulţii cu tulburări din spectrul autist intre obligaţiile statului american, recunoscut
fiind faptul ca autismul este o tulburare ce dureaza intreaga viata, si daca in Statele Unite
cheltuilelile pe care le presupune o persoană cu autism de-a lungul vieţii sunt cuprinse intre
3,5$ - 5$ milioane iar costurile anuale la nivel naţional ating 35$ bilioane, in Romania, in
mod oficial, nici macar nu exista persoane adulte cu autism, deci cu atat mai putin servicii
specializate care sa se adreseze direct nevoilor lor si ale familiilor lor.



http://www.pentruvoi.ro/upload/content/ ... pozion.pdf




Tema de vacanta :D


Cine are timp si curiozitate, cum o fi aratand aceasta lege....
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI


Return to LEGI, HOTARARI,ORDONANTE

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 2 guests

cron