http://www.copiiidecristal.ro/?page_id=69
Contact
Preşedinte: Gabriela Plopeanu
Str. Aurel Vlaicu nr. 26 bis, etaj I
Tel. +40 (0) 723 673 418, +40 (0) 751 042 945
Copilul tau e bolnav de autism? A aparut o asociatie care-i apara drepturile
19-04-2008
Autor: Liana Adam
Ingeri veniti pe pamant pentru a ne invata sa fim oameni. Asa sunt considerati copiii autisti - o afectiune neurologica din ce in ce mai frecventa! Statisticile arata ca un micut din 166 este atins de aceasta boala.
La Brasov a aparut o asociatie a parintilor cu copii bolnavi de autism, numita "Copiii de cristal". Aceasta incearca sa raspunda la intrebarile si problemele care au aparut in viata micutilor.
Brasoveanca Mirela Harsean are un baiat de 17 ani, Adrian. De la doar cativa anisori, copilul a dezvoltat un comportament cel putin straniu. Parintii au devenit banuitori, au umblat pe la medici, insa intr-un final au aflat diagnosticul...
Oare ce are copilul, ce pot face pentru el, de ce s-a intamplat asa si de ce el, de ce familia noastra? Au fost intrebarile de inceput, insa mai apoi, parintii cu copii autisti au inceput sa caute solutii. Greu, insa nu imposibil. Acum ei au posibilitatea sa se intalneasca, sa faca schimb de informatii si sa gaseasca impreuna solutii pentru copii lor.
Autismul este o afectiune complexa care apare in primii 3 ani de viata. Boala provine de la o disfunctie de ordin neurologic, care ingreuneaza interactiunea sociala si abilitatile de comunicare.
Cei afectati pot fi recuperati, insa nu in totalitate. Unii copii cu autism sunt pasivi, tacuti si cer putine lucruri parintilor, iar altii sunt extrem de agitate si plang mult, cateodata incontinuu, dupa trezirea din somn.
Cei care sufera de autism se opun schimbarii, au dificultati in exprimarea nevoilor si in folosirea gesturilor. Se spune ca au o lume a lor, insa parintii sunt dispusi sa invete sa intre in universal lor.
O parte din doctori cred ca toxinele si poluarea din mediu pot cauza autismul. Asociatia brasoveana "Copiii de cristal" incearca sa dezvolte proiecte speciale de recuperare. Organizatia va avea si un sediu stabil la Scoala generala nr. 24.
http://www.brasovultau.ro/index.php?pag ... video.html
Copiii de cristal
Moderators: camel, moderators
8 posts
• Page 1 of 1
Copiii de cristal
by dora » Wed Aug 06, 2008 8:54 am
Last edited by dora on Fri Jan 25, 2013 1:55 pm, edited 1 time in total.
- dora
- Posts: 3791
- Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
- Location: BUCURESTI
by dora » Fri Dec 19, 2008 8:13 pm
Sprijin pentru „Copiii de cristal“
Primul centru pentru copii autişti08.12.2008 08:43:54
• Selgros Braşov a donat sîmbătă, seara banii, necesari pentru înfiinţarea unui centru de zi pentru copiii cu dizabilităţi
Publicitate
Braşovul va avea, din primăvară, un centru de zi pentru copiii care suferă de autism. Primul pas în sprijinirea Asociaţiei „Copiii de Cristal“ a fost făcut sîmbătă seara de firma Selgros care a donat 15.000 de lei pentru înfiinţarea centrului.
Au nevoie de sprijin
La Braşov sînt peste 100 de copii autişti care au nevoie de consiliere şi tratament. Pînă acum, specialiştii în domeniu nu s-au arătat interesaţi să le ofere vreun sprijin, astfel că părinţii au decis să înfiinţeze
Asociaţia „Copiii de Cristal“ şi să încerce să-şi ajute ei înşişi copiii. „Sîntem mai mulţi părinţi care au copii cu nevoi speciale. În Braşov sprijinirea copiilor cu autism nu s-a bucurat de prea mare atenţie. Am primit în schimb sprijin de la oamenii de afaceri şi dorim să mulţumim Selgors pentru ajutorul acordat. Cu banii primiţi vom înfiinţa un centru de zi unde aceaşti copii să facă terapie, să poată fi recuperaţi şi integraţi în societate. Acum vom putea aduce specialişti care să îi ajute“, a spus Gabriela Popeanu, preşedinta Asociaţiei „Copiii de Cristal“.
Donaţii de 18.000 de lei
Colaborarea dintre Selgros şi Asociaţia „Copiii de Cristal“ a început în momentul în care mama unui copil autist a avut nevoie de o maşină de spălat. Selgros i-a donat-o şi atunci a decis să-i ajute şi pe ceilalţi copii cu dizabilităţi.
Şi clienţii fideli ai Selgros au dat o mînă de ajutor. Comercianţii prezenţi la petrecerea tradiţională de sfîrşit de an oferită de Selgros au putut cumpăra bilete de tombolă prin care au avut şansa de a cîştiga obiecte electrocasice oferite de supermarketul braşovean.
Banii strînşi pe bilete au fost donaţi asociaţiei. „Autismul este un sector care nu a prea fost luat în seamă. Aceşti copii au nevoie de îngrijire specială. Am donat 15.000 de lei pentru înfiinţarea acestui centru, iar din biletele de tombolă s-au mai strîns 3.000 de lei care au mers şi ei la Asociaţia «Copiii de Cristal»
. Sperăm ca şi pe viitor colaborarea noastră cu asociaţia să continue“, a spus Vasile Forcaciu, directorul magazinului Selgros Braşov. Activitatea Selgros este apreciată şi de autorităţile locale. „Primăria şi Selgros au avut mereu o relaţie bună. Au stat alături de noi la toate acţiunile noastre. Cu toţii trebuie să îi ajutăm pe cei care au nevoie“, a spus Miclos Gantz, viceprimarul Braşovului.
de: Simona Suciu
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=moni ... s_id=69487
Primul centru pentru copii autişti08.12.2008 08:43:54
• Selgros Braşov a donat sîmbătă, seara banii, necesari pentru înfiinţarea unui centru de zi pentru copiii cu dizabilităţi
Publicitate
Braşovul va avea, din primăvară, un centru de zi pentru copiii care suferă de autism. Primul pas în sprijinirea Asociaţiei „Copiii de Cristal“ a fost făcut sîmbătă seara de firma Selgros care a donat 15.000 de lei pentru înfiinţarea centrului.
Au nevoie de sprijin
La Braşov sînt peste 100 de copii autişti care au nevoie de consiliere şi tratament. Pînă acum, specialiştii în domeniu nu s-au arătat interesaţi să le ofere vreun sprijin, astfel că părinţii au decis să înfiinţeze
Asociaţia „Copiii de Cristal“ şi să încerce să-şi ajute ei înşişi copiii. „Sîntem mai mulţi părinţi care au copii cu nevoi speciale. În Braşov sprijinirea copiilor cu autism nu s-a bucurat de prea mare atenţie. Am primit în schimb sprijin de la oamenii de afaceri şi dorim să mulţumim Selgors pentru ajutorul acordat. Cu banii primiţi vom înfiinţa un centru de zi unde aceaşti copii să facă terapie, să poată fi recuperaţi şi integraţi în societate. Acum vom putea aduce specialişti care să îi ajute“, a spus Gabriela Popeanu, preşedinta Asociaţiei „Copiii de Cristal“.
Donaţii de 18.000 de lei
Colaborarea dintre Selgros şi Asociaţia „Copiii de Cristal“ a început în momentul în care mama unui copil autist a avut nevoie de o maşină de spălat. Selgros i-a donat-o şi atunci a decis să-i ajute şi pe ceilalţi copii cu dizabilităţi.
Şi clienţii fideli ai Selgros au dat o mînă de ajutor. Comercianţii prezenţi la petrecerea tradiţională de sfîrşit de an oferită de Selgros au putut cumpăra bilete de tombolă prin care au avut şansa de a cîştiga obiecte electrocasice oferite de supermarketul braşovean.
Banii strînşi pe bilete au fost donaţi asociaţiei. „Autismul este un sector care nu a prea fost luat în seamă. Aceşti copii au nevoie de îngrijire specială. Am donat 15.000 de lei pentru înfiinţarea acestui centru, iar din biletele de tombolă s-au mai strîns 3.000 de lei care au mers şi ei la Asociaţia «Copiii de Cristal»
. Sperăm ca şi pe viitor colaborarea noastră cu asociaţia să continue“, a spus Vasile Forcaciu, directorul magazinului Selgros Braşov. Activitatea Selgros este apreciată şi de autorităţile locale. „Primăria şi Selgros au avut mereu o relaţie bună. Au stat alături de noi la toate acţiunile noastre. Cu toţii trebuie să îi ajutăm pe cei care au nevoie“, a spus Miclos Gantz, viceprimarul Braşovului.
de: Simona Suciu
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=moni ... s_id=69487
- dora
- Posts: 3791
- Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
- Location: BUCURESTI
by dora » Thu Mar 05, 2009 12:50 pm
28 februarie – Ziua Internaţională a Bolilor Rare
Autismul este o boală destul de puţin cunoscută în România. Ea poate afecta comportamentul unui copil, modul în care acesta gândeşte, comunică sau interacţionează cu ceilalţi. La prima vedere, aceşti copii nu sunt cu nimic diferiţi de ceilalţi. Atâta doar că au nevoie de mai multă atenţie şi îngrijire din partea părinţilor. Şi de mai multă înţelegere şi acceptare. De obicei sunt dotaţi cu un nivel de inteligenţă superior celor de vârsta lor şi au capacitatea de a gândi foarte concret. În cazul unor astfel de copilaşi cea mai importantă este răbdarea. Însă rareori, ceilalţi îi privesc cu îngăduinţă şi au răbdare cu ei. Părinţii unor astfel de copii spun că sunt categorisiţi din start drept „bolnavi”.
„Trebuie să intrăm noi în lumea lor”„
Problemele copilului meu bolnav vizează în special integrarea în comunitate. Este şi cazul copiilor cu ADHD. Uitaţi-vă la acest copil. Credeţi că este diferit faţă de ceilalţi? Nu. Este un copil frumos, dar care, la un moment dat, mergând pe stradă, vorbeşte mai tare, vrea anumite lucruri, chiar dacă nu îi sunt necesare, ţipă, cântă, ridică mânuţele. Suntem luaţi amândoi drept bolnavi.
Pentru ei totul e roz, frumos, ei ne văd invers şi să ştiţi că au dreptate. Noi suntem întorşi pentru că nu ştim să fim buni să ne înţelegem.
Dacă el e puţin mai agitat şi ridică tonul sau pune mâna pe tine sau s-a întors, în secunda următoare îţi spune «Te iubesc». Oare noi suntem aşa? Ar trebui să intrăm puţin în lumea lor, să învăţăm foarte mult de la ei”, povesteşte mama unui copil cu autism, Viorica Puiu, membră în Asociaţia „Copiii de Cristal” Braşov, organizaţie non-guvernamentală, înfiinţată de părinţii cu nevoi speciale (cu autism, hiperkinezie sindrom Asperger etc).
Ceea ce vor părinţii unor astfel de copii este să se facă auziţi, să fie înţeleşi şi acceptaţi. „Ce doresc de la comunitate? Să ne înţeleagă, să ne respecte, pentru că noi, ca părinţi, suferim foarte mult, de două ori mai mult, copilul nu realizează, dar noi suferim mai mult. Trece timpul ajungem să mergem dincolo şi atunci ce se va întâmpla cu aceşti copii?”, se întreabă Viorica Puiu.
Centru de zi pentru
copiii cu dizabilităţi
Ziua de 28 februarie în România înseamnă Ziua Bolilor Rare. Cu această ocazie, în această săptămână, Alianţa Naţională pentru Boli Rare din România (ANBRaRo) a demarat o campanie de informare pentru a face cunoscută prezenţa unor astfel de cazuri. În România există puţine centre specializate în care aceşti copii sunt ajutaţi să se integreze şi să socializeze. Cele mai multe sunt instituţii private. Braşovul însă nu are un astfel de centru. Există o asociaţie a părinţilor cu copii cu nevoi speciale – Asociaţia „Copiii de Cristal”. Asociaţia are în jur de 50 de membri în prezent, „însă sunt mult mai mulţi părinţi cu copii cu acest gen de probleme, cam 200”, spune Gabriela Plopeanu (foto), preşedintele acestei asociaţii.
Din acest motiv, asociaţia încearcă să deschidă un centru de zi pentru îngrijirea unor astfel de copii şi la Braşov, într-un parteneriat cu mai multe instituţii şi cu sprijinul autorităţilor locale şi judeţene.
O parte din fonduri provin şi din cei 2% redirecţionaţi din plata impozitului. Potrivit preşedintelui acestei asociaţii, centrul ar urma să fie deschis în martie sau aprilie, în Şcoala Generală nr. 24.
„Nevoia este semnalată atât de părinţi, cât şi de specialişti (medici neuropsihiatri, psihologi, psihopedagogi). Parteneriatul instituţional realizat pentru acest obiectiv a adus împreună, alături de Asociaţie, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Universitatea «Transilvania» – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Consiliul Judeţean şi Primăria Municipiului Braşov”, a precizat Gabriela Plopeanu.
De asemenea, preşedintele asociaţiei a mai spus că a reuşit să obţină o promisiune de ajutor din partea Clubului Rotary Braşov.
Fermă pentru
integrarea adolescenţilor peste 18 ani
„Noi acest centru încercăm să-l punem pe picioare acum, însă ne gândim şi la viitor. Avem un proiect şi pentru copiii, pentru că tot copii sunt şi ei, mai mari de 18 ani cu astfel de probleme. Vrem să facem un fel de fermă, un sat pentru aceştia, în care să poată avea diverse activităţi, să iasă în aer liber, în natură, pentru că acest lucru este foarte important pentru ei. Ei vor să stea, să aibă grijă de o grădiniţă. De asemenea, asta ar însemna şi un moment de respiro pentru aparţinători”, a mai precizat Gabriela Plopeanu.
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=s ... tire=46546
Autor: Adina CHIRVASĂ Data: 27 feb 2009
Autismul este o boală destul de puţin cunoscută în România. Ea poate afecta comportamentul unui copil, modul în care acesta gândeşte, comunică sau interacţionează cu ceilalţi. La prima vedere, aceşti copii nu sunt cu nimic diferiţi de ceilalţi. Atâta doar că au nevoie de mai multă atenţie şi îngrijire din partea părinţilor. Şi de mai multă înţelegere şi acceptare. De obicei sunt dotaţi cu un nivel de inteligenţă superior celor de vârsta lor şi au capacitatea de a gândi foarte concret. În cazul unor astfel de copilaşi cea mai importantă este răbdarea. Însă rareori, ceilalţi îi privesc cu îngăduinţă şi au răbdare cu ei. Părinţii unor astfel de copii spun că sunt categorisiţi din start drept „bolnavi”.
„Trebuie să intrăm noi în lumea lor”„
Problemele copilului meu bolnav vizează în special integrarea în comunitate. Este şi cazul copiilor cu ADHD. Uitaţi-vă la acest copil. Credeţi că este diferit faţă de ceilalţi? Nu. Este un copil frumos, dar care, la un moment dat, mergând pe stradă, vorbeşte mai tare, vrea anumite lucruri, chiar dacă nu îi sunt necesare, ţipă, cântă, ridică mânuţele. Suntem luaţi amândoi drept bolnavi.
Pentru ei totul e roz, frumos, ei ne văd invers şi să ştiţi că au dreptate. Noi suntem întorşi pentru că nu ştim să fim buni să ne înţelegem.
Dacă el e puţin mai agitat şi ridică tonul sau pune mâna pe tine sau s-a întors, în secunda următoare îţi spune «Te iubesc». Oare noi suntem aşa? Ar trebui să intrăm puţin în lumea lor, să învăţăm foarte mult de la ei”, povesteşte mama unui copil cu autism, Viorica Puiu, membră în Asociaţia „Copiii de Cristal” Braşov, organizaţie non-guvernamentală, înfiinţată de părinţii cu nevoi speciale (cu autism, hiperkinezie sindrom Asperger etc).
Ceea ce vor părinţii unor astfel de copii este să se facă auziţi, să fie înţeleşi şi acceptaţi. „Ce doresc de la comunitate? Să ne înţeleagă, să ne respecte, pentru că noi, ca părinţi, suferim foarte mult, de două ori mai mult, copilul nu realizează, dar noi suferim mai mult. Trece timpul ajungem să mergem dincolo şi atunci ce se va întâmpla cu aceşti copii?”, se întreabă Viorica Puiu.
Centru de zi pentru
copiii cu dizabilităţi
Ziua de 28 februarie în România înseamnă Ziua Bolilor Rare. Cu această ocazie, în această săptămână, Alianţa Naţională pentru Boli Rare din România (ANBRaRo) a demarat o campanie de informare pentru a face cunoscută prezenţa unor astfel de cazuri. În România există puţine centre specializate în care aceşti copii sunt ajutaţi să se integreze şi să socializeze. Cele mai multe sunt instituţii private. Braşovul însă nu are un astfel de centru. Există o asociaţie a părinţilor cu copii cu nevoi speciale – Asociaţia „Copiii de Cristal”. Asociaţia are în jur de 50 de membri în prezent, „însă sunt mult mai mulţi părinţi cu copii cu acest gen de probleme, cam 200”, spune Gabriela Plopeanu (foto), preşedintele acestei asociaţii.
Din acest motiv, asociaţia încearcă să deschidă un centru de zi pentru îngrijirea unor astfel de copii şi la Braşov, într-un parteneriat cu mai multe instituţii şi cu sprijinul autorităţilor locale şi judeţene.
O parte din fonduri provin şi din cei 2% redirecţionaţi din plata impozitului. Potrivit preşedintelui acestei asociaţii, centrul ar urma să fie deschis în martie sau aprilie, în Şcoala Generală nr. 24.
„Nevoia este semnalată atât de părinţi, cât şi de specialişti (medici neuropsihiatri, psihologi, psihopedagogi). Parteneriatul instituţional realizat pentru acest obiectiv a adus împreună, alături de Asociaţie, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Universitatea «Transilvania» – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Consiliul Judeţean şi Primăria Municipiului Braşov”, a precizat Gabriela Plopeanu.
De asemenea, preşedintele asociaţiei a mai spus că a reuşit să obţină o promisiune de ajutor din partea Clubului Rotary Braşov.
Fermă pentru
integrarea adolescenţilor peste 18 ani
„Noi acest centru încercăm să-l punem pe picioare acum, însă ne gândim şi la viitor. Avem un proiect şi pentru copiii, pentru că tot copii sunt şi ei, mai mari de 18 ani cu astfel de probleme. Vrem să facem un fel de fermă, un sat pentru aceştia, în care să poată avea diverse activităţi, să iasă în aer liber, în natură, pentru că acest lucru este foarte important pentru ei. Ei vor să stea, să aibă grijă de o grădiniţă. De asemenea, asta ar însemna şi un moment de respiro pentru aparţinători”, a mai precizat Gabriela Plopeanu.
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=s ... tire=46546
Autor: Adina CHIRVASĂ Data: 27 feb 2009
- dora
- Posts: 3791
- Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
- Location: BUCURESTI
by dora » Mon Jun 15, 2009 4:30 pm
Autismul, un univers special
„Copiii de cristal“, necunoscuţii societăţii
27.02.2009 08:37:04 (Arhiva)
„Vezi un copil pe stradă. Are 16 ani, e mare, frumos. Dar dacă te uiţi mai atent, în mînă duce o carte de colorat şi un ponei. Se joacă, pierdut în lumea lui. Unii vor rîde, pentru că nu înţeleg că are o deficienţă anume. El nu ştie însă dacă cei din jur rîd pentru că sînt veseli sau rîd de el. Aşa că va rîde şi el. Tare, zgomotos, poate chiar deranjant. Dacă ceilalţi îl arată cu degetul şi îl batjocoresc, el va răspunde la fel, va fi la fel de agresiv. E vorba pînă la urmă de cum îi priveşte societatea. În mare parte, e o reacţie la ceilalţi“.
Aşa începe povestea spusă de o femeie care îngrijeşte un copil bolnav de autism. Este asistent maternal, băiatul nu e sînge din sîngele ei. Dar, de mai bine de un deceniu, face tot ce poate pentru a-l ajuta să ducă o viaţă cît mai aproape de normal. Iar în situaţia ei se află peste 300 sute de părinţi din întreg judeţul Braşov. În ultimii doi ani, ei s-au reunit într-o organizaţie neguvernamentală, „Copiii de cristal“. Copiii lor sînt atinşi de boli rare, aşa cum este autismul, sindromul Asperger sau manifestările de comportament opozant. „Nu există nicio diferenţă între noi şi cei care au copii normali. Unicul lor avantaj este că sînt mai mulţi. Dar asta nu duce decît la discriminare“.
Publicitate
Autismul, o boală neînţeleasă
O mare parte a „copiilor de cristal“ din Braşov suferă de autism, o boală caracterizată de o tulburare a dezvoltării creierului. Autismul afectează abilităţile sociale şi de comunicare ale copilului, şi, într-o mai mică sau mai mare măsură, capacitatea de a vorbi şi de a se mişca.
Boala acoperă o arie atît de largă încît cei afectaţi pot fi atît cei cu un IQ foarte ridicat, cît şi cei cu o oarecare retardare mentală. Societatea îi priveşte la fel de ciudat pe toţi, şi pe copii, şi pe părinţii lor.
„Am vrut să-mi înscriu copilul la o grădiniţă normală şi am fost refuzat“, spune un tată a cărui fetiţă suferă de o formă uşoară de autism.
„Un cetăţean mi-a cerut să-mi dau copilul jos din autobuz pentru că ţipa prea tare“, spune şi mama unui băiat cu grad avansat de autism.
„Copilul meu ar putea merge la o şcoală normală, dar nimeni nu-l primeşte“, povesteşte o altă mamă. Sînt numai cîteva dintre micile şicane pe care, din lipsă de informaţie, „oamenii normali“ le fac părinţilor care au copii cu dizabilităţi.
„Sînt o ţigăncuşă frumoasă, bruneţică şi deşteaptă“
Aurica Bouariu este asistent maternal profesionist. Are în plasament două fete. În urmă cu aproape zece ani, a aflat că una dintre ele are autism. N-a renunţat la ea. Dimpotrivă. „Cînd avea cinci ani, am aflat că are autism. Nu mi-a trecut niciun moment prin cap să renunţ la ea. Am încercat să mă informez, am căutat prin reviste, pe internet, am făcut tot felul de cursuri. Am mers chiar şi la Bucureşti ca să vorbesc cu specialişti care să îmi poată da cît mai multe sfaturi“, povesteşte ea. Aurica Bouariu se consideră, în primul rînd, mamă şi reacţionează ca atare. Aşa că fiecare pas înainte împreună cu fetiţa ei a fost o mare victorie. „Fetiţa mea a demonstrat în mai multe rînduri că se poate lucra şi cu astfel de copii, iar cei care au tendinţa de a-i marginaliza nu sînt decît nişte oameni prost informaţi. Ea nu a mers pînă la trei ani şi patru luni şi n-a vorbit deloc pînă la cinci ani. Lucrînd cu ea, a progresat vizibil şi sînt convinsă că o va face şi în continuare. Acum este în clasa a treia la şcoala specială. Are o înclinaţie deosebită spre limba engleză şi doamna învăţătoare face o oră în plus doar cu ea. Materia ei preferată este geografia şi are tot felul de atlase pe care le studiază cu mare atenţie. Are o memorie foarte bună şi reţine tot ce vede“, spune Aurica Bouariu. Fetiţa pe care o are în plasament este „o mică ţigăncuşă“. „Ştie şi ea asta, dar ştie de asemenea să spună oricui că este o ţigăncuşă frumoasă, bruneţică şi deşteaptă“, povesteşte mama, care se mîndreşte că fata ei are o ureche muzicală de invidiat. „I-am cumpărat un instrument. La început a învăţat să cînte pe culori, pentru că nu cunoştea notele. Apoi a învăţat să le citească“, mai spune mama.
„M-am tăbăcit, nu mai bag în seamă orice comentariu“
Micile izbînzi sînt partea frumoasă a poveştii, cea care le dă părinţilor puterea să meargă mai departe.
Partea mai puţin frumoasă este cea în care lipsa de informaţie îi face pe „oamenii normali“ să reacţioneze ciudat sau chiar agresiv în faţa unor copii.
Fetiţa crescută de Aurica Bouariu are acum 1,50 m înălţime şi 44 de kilograme. În autobuz, lumea are impresia că este un copil absolut normal, pentru că aşa pare la prima vedere. Apar apoi problemele. „În mintea copilului rămîn unele lucruri de la şcoală şi se trezeşte dintr-o dată că ţipă sau cîntă sau vorbeşte foarte tare. Unii oameni nu înţeleg. Unul mi-a spus la un moment dat că este nebună, alţii mi-au cerut să o dau jos.
La început mi-a fost greu. Între timp m-am tăbăcit şi eu, ca să spun aşa. Nu mai bag în seamă ce spune unul sau altul în autobuz“, povesteşte mama. Au trecut deja nouă ani de cînd copila face naveta de acasă, din Noua, pînă la Şcoala Specială. „Navetiştii“ le cunosc deja. „Cînd mă sui în autobuz cu ea, mergem pe la uşa din faţă. Îl anunţ pe şofer că fetiţa ar putea să ţipe dintr-o dată, ca să mă asigur că nu va fi luat prin surprindere“, spune Aurica Bouariu.
Lipsa de informaţie, cea mai mare problemă
Cea mai mare problemă, atît pentru părinţi, cît şi pentru cei din jur, este, fără îndoială, lipsa de informaţie. Care face ca persoanele neimplicate în viaţa unui copil autist să nu aibă atitudinea potrivită faţă de aceştia. „Am o fetiţă de 11 ani. Are unele elemente autiste, dar nu este autistă într-adevăr. M-am gîndit totuşi să intru în asociaţie şi să-i sprijin pe acei părinţi care au aceeaşi suferinţă ca a mea şi a soţiei mele. Noi ne dorim ca acest copil să se integreze în societate, măcar să încercăm. Nu ştiu cît vom reuşi, dar mereu am sperat acest lucru şi nu o să renunţăm aşa uşor“, spune Gheorghe Boboc Braşoveanu, unul dintre membrii asociaţiei „Copiii de cristal“.
El povesteşte însă de unele situaţii de-a dreptul jenante în care s-a aflat de-a lungul vremii în contactul său cu oameni din instituţiile publice, de cînd a aflat de deficienţa fetiţei sale. „Am încercat să o înscriem la o grădiniţă normală, însă directoarea de acolo ne-a refuzat“, a povestit tatăl.
Refuzaţi la şcolile normale
În aceeaşi situaţie se află părinţii care au încercat să-şi înscrie copiii la şcoli normale. S-au izbit de refuzuri, ca de un zid.
Aşa au ajuns micuţii cu autism, cu comportament opozant sau cu hiperactivitate să înveţe în clase speciale, alături de copii sau adolescenţi cu comportament deviant. „Se ştie foarte bine că aceşti copii cu autism sau cu sindrom Asperger învaţă prin imitaţie şi repetiţie. Or, atîta timp cît ei sînt puşi în aceeaşi clasă cu adolescenţi cu comportament deviant, care în pauzele dintre ore, de exemplu, merg în spatele şcolii şi fumează, cum te poţi aştepta să se facă integrarea în societate a copiilor noştri?“, spune unul dintre membrii asociaţiei „Copiii de cristal“.
Dorina Drăghici , responsabila cu învăţămîntul special-integrat din Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov, a declarat, ieri, că este necesar ca aceşti copii cu dizabilităţi să înveţe în condiţii cît mai apropiate de cele normale. În acest sens, IŞJ Braşov va acorda, în acest an, o atenţie specială unităţilor dedicate acestor copii.
Comunitatea părinţilor
Părinţii copiilor cu nevoi speciale şi-au creat propria comunitate. „Din experienţa proprie ştiu că autismul şi alte boli asemenea sînt greu de depistat, iar părinţii sînt, la început, deznădăjduiţi. Noi vrem să le arătăm că se găsesc soluţii, că nu sînt singuri şi că au la cine apela“, spune Gabriela Plopeanu (foto medalion), preşedintele Asociaţiei „Copiii de cristal“. Unul dintre cele mai importante proiecte de început de an al asociaţiei priveşte crearea unui centru şi a mai multor puncte de comunicare, dedicate copiilor cu dizabilităţi, dar şi părinţilor şi cadrelor didactice din învăţămîntul de masă, care să înveţe cum să se raporteze la copiii cu nevoi speciale.
„Asta este una dintre problemele sistemului. Nu avem oameni dedicaţi acestor copii. Nu avem nici prea mulţi specialişti. Oameni care să pună suflet în lucrul cu aceşti copii“, spune Gheorghe Boboc Braşoveanu. Pentru centrul pe care vrea să îl creeze asociaţia „Copiii de cristal“, au apărut deja primele sponsorizări, iar părinţii au adunat ei înşişi bani. „În acest an va deveni funcţional“, a anunţat preşedintele asociaţiei, Gabriela Plopeanu.
Ziua bolilor rare
• Asociaţia „Copiii de cristal“, membră a Alianţei Naţionale pentru Bolile Rare, va sărbători mîine Ziua Internaţională a Bolilor Rare. La Braşov, Ziua Bolilor Rare a fost serbată ieri, cînd au fost invitaţi să dezbată situaţia celor care suferă de aceste afecţiuni reprezentanţi de la Inspectoratul Şcolar, Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului, Direcţia de Sănătate Publică.
Discuţiile vor continua şi în următoarele săptămîni, cînd la o întîlnire asemănătoare vor fi invitaţi şi reprezentanţii Braşovului în Parlamentul României, cărora membrii asociaţiei „Copiii de cristal“ le vor solicita să intervină în susţinerea unor propuneri de modificare a legii, în favoarea copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi.
În România sînt înregistraţi peste un milion şi jumătate de pacienţi cu boli rare, 75% dintre acestea afectînd copiii.
10 lucruri pe care orice copil cu autism ar vrea să le ştii
1. Sînt în primul rînd un copil. Am autism, nu sînt în mod primordial „autist“.
2. Percepţiile mele senzoriale sînt deformate. Asta înseamnă că imaginile, sunetele, mirosurile, gesturile şi texturile care ţie ţi se par obişnuite, pot fi de-a dreptul dureroase pentru mine. Mediul propriu-zis în care trăiesc mi se pare ostil.
3. Te rog să faci diferenţa între NU VREAU (aleg să nu vreau) şi NU POT (nu sînt capabil să fac)
4. Gîndesc foarte concret. Asta înseamnă că interpretez limbajul în sens literal.
5. Te rog să ai răbdare cu vocabularul meu limitat! Fii atent la limbajul corpului meu!
6. Pentru că vorbirea e foarte grea pentru mine, mă orientez mult cu ajutorul văzului.
7. Te rog să te concentrezi şi să mă ajuţi să dezvolt mai curînd ceea ce pot face decît ceea ce nu pot face!
8. Te rog să mă ajuţi cu interacţiunile sociale! Dacă ai putea să îi rogi pe ceilalţi copii să mă cheme să mă joc cu ei fotbal sau baschet, poate că voi fi fericit să mă alătur lor.
9. Încearcă să găseşti elementele care mă fac să fiu agitat. Ţine un jurmal al acestor evenimente şi al oamenilor, fenomenelor, întîmplărilor din jurul meu.
10. Iubeşte-mă necondiţionat! Încearcă să vezi autismul meu ca o abilitate mai specială, decît ca o dizabilitate. Tot ce pot să fiu, nu se va întîmpla dacă tu nu eşti fundaţia mea. Fii avocatul meu, fii prietenul meu, şi vom vedea cît de departe pot ajunge!
de: Mihaela Parghel 559 accesări.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=moni ... s_id=72116
„Copiii de cristal“, necunoscuţii societăţii
27.02.2009 08:37:04 (Arhiva)
„Vezi un copil pe stradă. Are 16 ani, e mare, frumos. Dar dacă te uiţi mai atent, în mînă duce o carte de colorat şi un ponei. Se joacă, pierdut în lumea lui. Unii vor rîde, pentru că nu înţeleg că are o deficienţă anume. El nu ştie însă dacă cei din jur rîd pentru că sînt veseli sau rîd de el. Aşa că va rîde şi el. Tare, zgomotos, poate chiar deranjant. Dacă ceilalţi îl arată cu degetul şi îl batjocoresc, el va răspunde la fel, va fi la fel de agresiv. E vorba pînă la urmă de cum îi priveşte societatea. În mare parte, e o reacţie la ceilalţi“.
Aşa începe povestea spusă de o femeie care îngrijeşte un copil bolnav de autism. Este asistent maternal, băiatul nu e sînge din sîngele ei. Dar, de mai bine de un deceniu, face tot ce poate pentru a-l ajuta să ducă o viaţă cît mai aproape de normal. Iar în situaţia ei se află peste 300 sute de părinţi din întreg judeţul Braşov. În ultimii doi ani, ei s-au reunit într-o organizaţie neguvernamentală, „Copiii de cristal“. Copiii lor sînt atinşi de boli rare, aşa cum este autismul, sindromul Asperger sau manifestările de comportament opozant. „Nu există nicio diferenţă între noi şi cei care au copii normali. Unicul lor avantaj este că sînt mai mulţi. Dar asta nu duce decît la discriminare“.
Publicitate
Autismul, o boală neînţeleasă
O mare parte a „copiilor de cristal“ din Braşov suferă de autism, o boală caracterizată de o tulburare a dezvoltării creierului. Autismul afectează abilităţile sociale şi de comunicare ale copilului, şi, într-o mai mică sau mai mare măsură, capacitatea de a vorbi şi de a se mişca.
Boala acoperă o arie atît de largă încît cei afectaţi pot fi atît cei cu un IQ foarte ridicat, cît şi cei cu o oarecare retardare mentală. Societatea îi priveşte la fel de ciudat pe toţi, şi pe copii, şi pe părinţii lor.
„Am vrut să-mi înscriu copilul la o grădiniţă normală şi am fost refuzat“, spune un tată a cărui fetiţă suferă de o formă uşoară de autism.
„Un cetăţean mi-a cerut să-mi dau copilul jos din autobuz pentru că ţipa prea tare“, spune şi mama unui băiat cu grad avansat de autism.
„Copilul meu ar putea merge la o şcoală normală, dar nimeni nu-l primeşte“, povesteşte o altă mamă. Sînt numai cîteva dintre micile şicane pe care, din lipsă de informaţie, „oamenii normali“ le fac părinţilor care au copii cu dizabilităţi.
„Sînt o ţigăncuşă frumoasă, bruneţică şi deşteaptă“
Aurica Bouariu este asistent maternal profesionist. Are în plasament două fete. În urmă cu aproape zece ani, a aflat că una dintre ele are autism. N-a renunţat la ea. Dimpotrivă. „Cînd avea cinci ani, am aflat că are autism. Nu mi-a trecut niciun moment prin cap să renunţ la ea. Am încercat să mă informez, am căutat prin reviste, pe internet, am făcut tot felul de cursuri. Am mers chiar şi la Bucureşti ca să vorbesc cu specialişti care să îmi poată da cît mai multe sfaturi“, povesteşte ea. Aurica Bouariu se consideră, în primul rînd, mamă şi reacţionează ca atare. Aşa că fiecare pas înainte împreună cu fetiţa ei a fost o mare victorie. „Fetiţa mea a demonstrat în mai multe rînduri că se poate lucra şi cu astfel de copii, iar cei care au tendinţa de a-i marginaliza nu sînt decît nişte oameni prost informaţi. Ea nu a mers pînă la trei ani şi patru luni şi n-a vorbit deloc pînă la cinci ani. Lucrînd cu ea, a progresat vizibil şi sînt convinsă că o va face şi în continuare. Acum este în clasa a treia la şcoala specială. Are o înclinaţie deosebită spre limba engleză şi doamna învăţătoare face o oră în plus doar cu ea. Materia ei preferată este geografia şi are tot felul de atlase pe care le studiază cu mare atenţie. Are o memorie foarte bună şi reţine tot ce vede“, spune Aurica Bouariu. Fetiţa pe care o are în plasament este „o mică ţigăncuşă“. „Ştie şi ea asta, dar ştie de asemenea să spună oricui că este o ţigăncuşă frumoasă, bruneţică şi deşteaptă“, povesteşte mama, care se mîndreşte că fata ei are o ureche muzicală de invidiat. „I-am cumpărat un instrument. La început a învăţat să cînte pe culori, pentru că nu cunoştea notele. Apoi a învăţat să le citească“, mai spune mama.
„M-am tăbăcit, nu mai bag în seamă orice comentariu“
Micile izbînzi sînt partea frumoasă a poveştii, cea care le dă părinţilor puterea să meargă mai departe.
Partea mai puţin frumoasă este cea în care lipsa de informaţie îi face pe „oamenii normali“ să reacţioneze ciudat sau chiar agresiv în faţa unor copii.
Fetiţa crescută de Aurica Bouariu are acum 1,50 m înălţime şi 44 de kilograme. În autobuz, lumea are impresia că este un copil absolut normal, pentru că aşa pare la prima vedere. Apar apoi problemele. „În mintea copilului rămîn unele lucruri de la şcoală şi se trezeşte dintr-o dată că ţipă sau cîntă sau vorbeşte foarte tare. Unii oameni nu înţeleg. Unul mi-a spus la un moment dat că este nebună, alţii mi-au cerut să o dau jos.
La început mi-a fost greu. Între timp m-am tăbăcit şi eu, ca să spun aşa. Nu mai bag în seamă ce spune unul sau altul în autobuz“, povesteşte mama. Au trecut deja nouă ani de cînd copila face naveta de acasă, din Noua, pînă la Şcoala Specială. „Navetiştii“ le cunosc deja. „Cînd mă sui în autobuz cu ea, mergem pe la uşa din faţă. Îl anunţ pe şofer că fetiţa ar putea să ţipe dintr-o dată, ca să mă asigur că nu va fi luat prin surprindere“, spune Aurica Bouariu.
Lipsa de informaţie, cea mai mare problemă
Cea mai mare problemă, atît pentru părinţi, cît şi pentru cei din jur, este, fără îndoială, lipsa de informaţie. Care face ca persoanele neimplicate în viaţa unui copil autist să nu aibă atitudinea potrivită faţă de aceştia. „Am o fetiţă de 11 ani. Are unele elemente autiste, dar nu este autistă într-adevăr. M-am gîndit totuşi să intru în asociaţie şi să-i sprijin pe acei părinţi care au aceeaşi suferinţă ca a mea şi a soţiei mele. Noi ne dorim ca acest copil să se integreze în societate, măcar să încercăm. Nu ştiu cît vom reuşi, dar mereu am sperat acest lucru şi nu o să renunţăm aşa uşor“, spune Gheorghe Boboc Braşoveanu, unul dintre membrii asociaţiei „Copiii de cristal“.
El povesteşte însă de unele situaţii de-a dreptul jenante în care s-a aflat de-a lungul vremii în contactul său cu oameni din instituţiile publice, de cînd a aflat de deficienţa fetiţei sale. „Am încercat să o înscriem la o grădiniţă normală, însă directoarea de acolo ne-a refuzat“, a povestit tatăl.
Refuzaţi la şcolile normale
În aceeaşi situaţie se află părinţii care au încercat să-şi înscrie copiii la şcoli normale. S-au izbit de refuzuri, ca de un zid.
Aşa au ajuns micuţii cu autism, cu comportament opozant sau cu hiperactivitate să înveţe în clase speciale, alături de copii sau adolescenţi cu comportament deviant. „Se ştie foarte bine că aceşti copii cu autism sau cu sindrom Asperger învaţă prin imitaţie şi repetiţie. Or, atîta timp cît ei sînt puşi în aceeaşi clasă cu adolescenţi cu comportament deviant, care în pauzele dintre ore, de exemplu, merg în spatele şcolii şi fumează, cum te poţi aştepta să se facă integrarea în societate a copiilor noştri?“, spune unul dintre membrii asociaţiei „Copiii de cristal“.
Dorina Drăghici , responsabila cu învăţămîntul special-integrat din Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov, a declarat, ieri, că este necesar ca aceşti copii cu dizabilităţi să înveţe în condiţii cît mai apropiate de cele normale. În acest sens, IŞJ Braşov va acorda, în acest an, o atenţie specială unităţilor dedicate acestor copii.
Comunitatea părinţilor
Părinţii copiilor cu nevoi speciale şi-au creat propria comunitate. „Din experienţa proprie ştiu că autismul şi alte boli asemenea sînt greu de depistat, iar părinţii sînt, la început, deznădăjduiţi. Noi vrem să le arătăm că se găsesc soluţii, că nu sînt singuri şi că au la cine apela“, spune Gabriela Plopeanu (foto medalion), preşedintele Asociaţiei „Copiii de cristal“. Unul dintre cele mai importante proiecte de început de an al asociaţiei priveşte crearea unui centru şi a mai multor puncte de comunicare, dedicate copiilor cu dizabilităţi, dar şi părinţilor şi cadrelor didactice din învăţămîntul de masă, care să înveţe cum să se raporteze la copiii cu nevoi speciale.
„Asta este una dintre problemele sistemului. Nu avem oameni dedicaţi acestor copii. Nu avem nici prea mulţi specialişti. Oameni care să pună suflet în lucrul cu aceşti copii“, spune Gheorghe Boboc Braşoveanu. Pentru centrul pe care vrea să îl creeze asociaţia „Copiii de cristal“, au apărut deja primele sponsorizări, iar părinţii au adunat ei înşişi bani. „În acest an va deveni funcţional“, a anunţat preşedintele asociaţiei, Gabriela Plopeanu.
Ziua bolilor rare
• Asociaţia „Copiii de cristal“, membră a Alianţei Naţionale pentru Bolile Rare, va sărbători mîine Ziua Internaţională a Bolilor Rare. La Braşov, Ziua Bolilor Rare a fost serbată ieri, cînd au fost invitaţi să dezbată situaţia celor care suferă de aceste afecţiuni reprezentanţi de la Inspectoratul Şcolar, Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului, Direcţia de Sănătate Publică.
Discuţiile vor continua şi în următoarele săptămîni, cînd la o întîlnire asemănătoare vor fi invitaţi şi reprezentanţii Braşovului în Parlamentul României, cărora membrii asociaţiei „Copiii de cristal“ le vor solicita să intervină în susţinerea unor propuneri de modificare a legii, în favoarea copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi.
În România sînt înregistraţi peste un milion şi jumătate de pacienţi cu boli rare, 75% dintre acestea afectînd copiii.
10 lucruri pe care orice copil cu autism ar vrea să le ştii
1. Sînt în primul rînd un copil. Am autism, nu sînt în mod primordial „autist“.
2. Percepţiile mele senzoriale sînt deformate. Asta înseamnă că imaginile, sunetele, mirosurile, gesturile şi texturile care ţie ţi se par obişnuite, pot fi de-a dreptul dureroase pentru mine. Mediul propriu-zis în care trăiesc mi se pare ostil.
3. Te rog să faci diferenţa între NU VREAU (aleg să nu vreau) şi NU POT (nu sînt capabil să fac)
4. Gîndesc foarte concret. Asta înseamnă că interpretez limbajul în sens literal.
5. Te rog să ai răbdare cu vocabularul meu limitat! Fii atent la limbajul corpului meu!
6. Pentru că vorbirea e foarte grea pentru mine, mă orientez mult cu ajutorul văzului.
7. Te rog să te concentrezi şi să mă ajuţi să dezvolt mai curînd ceea ce pot face decît ceea ce nu pot face!
8. Te rog să mă ajuţi cu interacţiunile sociale! Dacă ai putea să îi rogi pe ceilalţi copii să mă cheme să mă joc cu ei fotbal sau baschet, poate că voi fi fericit să mă alătur lor.
9. Încearcă să găseşti elementele care mă fac să fiu agitat. Ţine un jurmal al acestor evenimente şi al oamenilor, fenomenelor, întîmplărilor din jurul meu.
10. Iubeşte-mă necondiţionat! Încearcă să vezi autismul meu ca o abilitate mai specială, decît ca o dizabilitate. Tot ce pot să fiu, nu se va întîmpla dacă tu nu eşti fundaţia mea. Fii avocatul meu, fii prietenul meu, şi vom vedea cît de departe pot ajunge!
de: Mihaela Parghel 559 accesări.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=moni ... s_id=72116
- dora
- Posts: 3791
- Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
- Location: BUCURESTI
by dora » Tue Dec 29, 2009 9:10 pm
Dramaterapie pentru „copiii de cristal“31.07.2009 06:41:55 (Arhiva)
Optsprezece copii cu autism, sindrom Asperger, ADHD, hiperactivitate şi hiperchinezie şi părinţii lor, din asociaţia „Copiii de cristal“, au beneficiat în ultima săptămînă de o sesiune de terapie prin joc şi dramaterapie, în premieră pentru judeţul Braşov.
O echipă de voluntari din Anglia, coordonaţi de dr. Sue Jennings, i-a ajutat în ultima săptămînă să se exprime pictînd, să colaboreze ridicînd împreună o paraşută, creînd poveşti sau piese de teatru. Acţiunea, organizată în parteneriat de asociaţia „Copiii de cristal“, Asociaţia de Terapie prin Joc şi Dramaterapie din România, asociaţia Project Wolf România, cu sprijinul Agenţiei Metropolitane (AMB) şi al Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DJASPC) este prima de acest gen dedicată copiilor cu tulburări din spectrul autismului şi părinţilor acestora.
Dramaterapia, dezvoltată în urmă cu mai bine de 40 de ani, este unul dintre cele mai eficiente moduri de abordare a copiilor diagnosticaţi cu autism, sindrom Asperger, ADHD, hiperactivitate şi hiperchinezie, spun specialiştii. „Teatrul şi jocul fac legătura cu emisfera dreaptă a creierului, responsabilă de creativitate, de imaginaţie şi de abilitatea de a construi relaţii interumane“, explică dr. Sue Jennings, preşedintele Asociaţiei de Terapie prin Joc şi Dramaterapie din România. De activităţile specifice dramaterapiei şi terapiei prin joc au beneficiat în ultima săptămînă 18 din cei 60 de copii ai căror părinţi sînt membri ai asociaţiei „Copiii de Cristal“. Cei mici s-au exprimat pictînd cu mîna, şi au trecut astfel prin „jocul murdar“, pe care orice copil l-a experimentat la un moment dat, au exersat cooperarea şi colaborarea şi au învăţat culorile, înălţînd împreună o „paraşută“ colorată, şi au făcut cunoştinţă cu imaginea propriului corp şi cu forţa lui prin masaj şi apoi prin „jocurile de mişcare“ şi „luptele prieteneşti“. „Dramaterapia se dovedeşte un succes, iar asta demolează ideea că autiştii învaţă numai prin repetiţie“, a declarat Ioana Şerb, vicepreşedintele Asociaţiei de Terapie prin Joc şi Dramaterapie din România. (M.P.)
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=moni ... &a=citeste
Optsprezece copii cu autism, sindrom Asperger, ADHD, hiperactivitate şi hiperchinezie şi părinţii lor, din asociaţia „Copiii de cristal“, au beneficiat în ultima săptămînă de o sesiune de terapie prin joc şi dramaterapie, în premieră pentru judeţul Braşov.
O echipă de voluntari din Anglia, coordonaţi de dr. Sue Jennings, i-a ajutat în ultima săptămînă să se exprime pictînd, să colaboreze ridicînd împreună o paraşută, creînd poveşti sau piese de teatru. Acţiunea, organizată în parteneriat de asociaţia „Copiii de cristal“, Asociaţia de Terapie prin Joc şi Dramaterapie din România, asociaţia Project Wolf România, cu sprijinul Agenţiei Metropolitane (AMB) şi al Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DJASPC) este prima de acest gen dedicată copiilor cu tulburări din spectrul autismului şi părinţilor acestora.
Dramaterapia, dezvoltată în urmă cu mai bine de 40 de ani, este unul dintre cele mai eficiente moduri de abordare a copiilor diagnosticaţi cu autism, sindrom Asperger, ADHD, hiperactivitate şi hiperchinezie, spun specialiştii. „Teatrul şi jocul fac legătura cu emisfera dreaptă a creierului, responsabilă de creativitate, de imaginaţie şi de abilitatea de a construi relaţii interumane“, explică dr. Sue Jennings, preşedintele Asociaţiei de Terapie prin Joc şi Dramaterapie din România. De activităţile specifice dramaterapiei şi terapiei prin joc au beneficiat în ultima săptămînă 18 din cei 60 de copii ai căror părinţi sînt membri ai asociaţiei „Copiii de Cristal“. Cei mici s-au exprimat pictînd cu mîna, şi au trecut astfel prin „jocul murdar“, pe care orice copil l-a experimentat la un moment dat, au exersat cooperarea şi colaborarea şi au învăţat culorile, înălţînd împreună o „paraşută“ colorată, şi au făcut cunoştinţă cu imaginea propriului corp şi cu forţa lui prin masaj şi apoi prin „jocurile de mişcare“ şi „luptele prieteneşti“. „Dramaterapia se dovedeşte un succes, iar asta demolează ideea că autiştii învaţă numai prin repetiţie“, a declarat Ioana Şerb, vicepreşedintele Asociaţiei de Terapie prin Joc şi Dramaterapie din România. (M.P.)
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=moni ... &a=citeste
- dora
- Posts: 3791
- Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
- Location: BUCURESTI
by dora » Sat Jan 02, 2010 9:31 am
Asociaţia COPIII DE CRISTAL
Preşedinte: Gabriela Plopeanu (gabi@addbrasov.ro)
Coordonatori programe: Aida Frangulea (aida@addbrasov.ro)
Corina Aiordăchioaie (corina@addbrasov.ro)
http://www.copiiidecristal.ro/contact.php
Preşedinte: Gabriela Plopeanu (gabi@addbrasov.ro)
Coordonatori programe: Aida Frangulea (aida@addbrasov.ro)
Corina Aiordăchioaie (corina@addbrasov.ro)
http://www.copiiidecristal.ro/contact.php
- dora
- Posts: 3791
- Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
- Location: BUCURESTI
by dora » Mon Aug 30, 2010 11:01 am
Un terapeut din Australia predă părinţilor cu copii autişti tehnici ABA
Michelle Younghusband va poposi la Braşov până la sfârşitul săptămânii, pentru a le împărtăşi braşovenilor care au în îngrijire copii autişti, o terapie destul de puţin cunoscută în România
Micuţii şi tinerii autişti înscrişi în Asociaţia „Copiii de cristal” au parte în această săptămână de o terapie mai puţin cunoscută în România: ABA. Tehnicile ABA sunt predate de Michelle Younghusband, o tânără originară din Australia, care a decis să studieze diferite terapii pentru copiii cu autism, după ce fratele său a fost diagnosticat cu o boală similară. Această boală îi face pe copii neputincioşi – ei nu pot învăţa nici măcar să se lege la şireturi şi au nevoie de ajutor în permanenţă.
A dezvoltat
o nouă tehnică
Australianca a sosit la Braşov pentru a împărtăşi gratuit, atât părinţilor, cât şi profesorilor din învăţământul special, ce înseamnă tehnica ABA. „Îi învăţ pe părinţi cum să-şi structureze un program pentru copiii lor pentru a ajunge la după câteva luni să realizeze ceea ce-îşi doresc ei să facă. Majoritatea copiilor cu care am lucrat nu mai au nevoie acum de ajutor, merg la şcoală normală fără însoţitor şi au prieteni - ceea ce pentru ei contează foarte mult”, a declarat Michelle Younghusband.
Ceea ce face însă Michelle este cu mult mai mult de atât. Practic, terapeuta australiană îmbină tehnica ABA cu jocul, iar rezultatele sunt încurajatoare pentru majoritatea copiilor autişti care beneficiază de noua tehnică. „Terapeuta noastră, Michelle, îi învaţă pe părinţi cum să intervină asupra copiilor, urmând ca peste patru luni rezultatele să fie evidente, în funcţie de evoluţia copilului. Acest plan de intervenţie înseamnă nişte paşi prin care părintele îşi propune să facă ceva. Spre exemplu, această tehnică poate fi folosită pentru ca adolescentul sau copilul să se ducă singur la baie să se spele pe mâini. Aici li se spune părinţilor cum să-l ghideze şi cum să-l răsplătească pentru reuşita lui. În funcţie de capabilitatea copilului, el îşi însuşeşte această deprindere în patru luni. După ce a învăţat să meargă singur la baie, părinţii pot să-l înveţe să mănânce singur, să-şi ia singur apa la masă”, ne spune Gabriela Plopeanu, preşedintele Asociaţiei „Copiii de cristal”.
Probleme
de relaţionare
Copiii cu autism sunt arareori diagnosticaţi înaintea vârstei de 3 sau 4 ani. Diferenţe faţă de copiii normali sunt cel mai adesea cele comportamentale. Un copil cu autism are o vorbire redusă şi un limbaj sărac, are dificultăţi în a interacţiona cu alţii, nu se poate angaja în joc reciproc şi nu poate copia mişcările altora.
Deseori, se împotrivesc atingerilor sociale, cum ar fi de exemplu îmbrăţişările. De aceea, prin terapia practicată de Michelle, micuţii învaţă să relaţioneze.
Terapeuta australiană va face până la sfârşitul vizitei la Braşov programe prin care va stabili exact ce şi cum să-i înveţe pe copil. Consultantul va evalua apoi periodic rezultatele şi va modifica aceste programe pe măsură ce copilul progresează. „ABA e o terapie care se bazează pe aceşti paşi, fiind răsplătit de fiecare data când reuşeşte să facă ceva. Răsplata e un bravo, o mângâiere, sau chiar ceva bun dacă părintele îşi permite”, ne spune Gabriela Plopeanu.
Autor: Liviu CIOINEAG Data: 04 aug 2010
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=s ... tire=57282
Michelle Younghusband va poposi la Braşov până la sfârşitul săptămânii, pentru a le împărtăşi braşovenilor care au în îngrijire copii autişti, o terapie destul de puţin cunoscută în România
Micuţii şi tinerii autişti înscrişi în Asociaţia „Copiii de cristal” au parte în această săptămână de o terapie mai puţin cunoscută în România: ABA. Tehnicile ABA sunt predate de Michelle Younghusband, o tânără originară din Australia, care a decis să studieze diferite terapii pentru copiii cu autism, după ce fratele său a fost diagnosticat cu o boală similară. Această boală îi face pe copii neputincioşi – ei nu pot învăţa nici măcar să se lege la şireturi şi au nevoie de ajutor în permanenţă.
A dezvoltat
o nouă tehnică
Australianca a sosit la Braşov pentru a împărtăşi gratuit, atât părinţilor, cât şi profesorilor din învăţământul special, ce înseamnă tehnica ABA. „Îi învăţ pe părinţi cum să-şi structureze un program pentru copiii lor pentru a ajunge la după câteva luni să realizeze ceea ce-îşi doresc ei să facă. Majoritatea copiilor cu care am lucrat nu mai au nevoie acum de ajutor, merg la şcoală normală fără însoţitor şi au prieteni - ceea ce pentru ei contează foarte mult”, a declarat Michelle Younghusband.
Ceea ce face însă Michelle este cu mult mai mult de atât. Practic, terapeuta australiană îmbină tehnica ABA cu jocul, iar rezultatele sunt încurajatoare pentru majoritatea copiilor autişti care beneficiază de noua tehnică. „Terapeuta noastră, Michelle, îi învaţă pe părinţi cum să intervină asupra copiilor, urmând ca peste patru luni rezultatele să fie evidente, în funcţie de evoluţia copilului. Acest plan de intervenţie înseamnă nişte paşi prin care părintele îşi propune să facă ceva. Spre exemplu, această tehnică poate fi folosită pentru ca adolescentul sau copilul să se ducă singur la baie să se spele pe mâini. Aici li se spune părinţilor cum să-l ghideze şi cum să-l răsplătească pentru reuşita lui. În funcţie de capabilitatea copilului, el îşi însuşeşte această deprindere în patru luni. După ce a învăţat să meargă singur la baie, părinţii pot să-l înveţe să mănânce singur, să-şi ia singur apa la masă”, ne spune Gabriela Plopeanu, preşedintele Asociaţiei „Copiii de cristal”.
Probleme
de relaţionare
Copiii cu autism sunt arareori diagnosticaţi înaintea vârstei de 3 sau 4 ani. Diferenţe faţă de copiii normali sunt cel mai adesea cele comportamentale. Un copil cu autism are o vorbire redusă şi un limbaj sărac, are dificultăţi în a interacţiona cu alţii, nu se poate angaja în joc reciproc şi nu poate copia mişcările altora.
Deseori, se împotrivesc atingerilor sociale, cum ar fi de exemplu îmbrăţişările. De aceea, prin terapia practicată de Michelle, micuţii învaţă să relaţioneze.
Terapeuta australiană va face până la sfârşitul vizitei la Braşov programe prin care va stabili exact ce şi cum să-i înveţe pe copil. Consultantul va evalua apoi periodic rezultatele şi va modifica aceste programe pe măsură ce copilul progresează. „ABA e o terapie care se bazează pe aceşti paşi, fiind răsplătit de fiecare data când reuşeşte să facă ceva. Răsplata e un bravo, o mângâiere, sau chiar ceva bun dacă părintele îşi permite”, ne spune Gabriela Plopeanu.
Autor: Liviu CIOINEAG Data: 04 aug 2010
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=s ... tire=57282
- dora
- Posts: 3791
- Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
- Location: BUCURESTI
by dora » Fri Jan 25, 2013 1:52 pm
Fundatia For Children si Fundatia Achmea ofera copiilor cu tulburari din spectrul autismului de la Asociatia Copiii de Cristal sansa la o viata mai buna
Bucuresti, 9 iulie 2012
Fundatia FOR CHILDREN si Fundatia ACHMEA si-au unit fortele pentru a oferi un viitor mai bun celor cu tulburari din spectrul autismului asistati de Asociatia COPIII DE CRISTAL, prin dotarea adecvata a unui centru de zi, angajarea terapeutilor si formarea lor profesionala, consolidand astfel Centrul de interventie specializata al asociatiei unde copiii, adolescentii si adultii sa primeasca asistenta necesara pentru a se integra mai usor in comunitate.
In luna martie a anului in curs a fost demarat proiectul de dezvoltare adecvata a primului centru de evaluare si terapie pentru copiii, adolescentii si adultii cu TSA, sindrom Asperger, ADHD, sindrom Down si tulburari asociate din judetul Brasov. Noul centru asista insa si familii din judetele Dambovita, Prahova si Covasna. Centrul se afla in Brasov pe str. Aurel Vlaicu nr. 26 bis, etaj I, in cladirea fostei Scoli Generale nr. 24. Spatiul este dedicat Centrului cu aprobarea Primariei Municipiului Brasov si a Consiliului Local Brasov inca din anul 2009, prin contract de comodat. La serviciile Centrului pot apela toate persoanele cu tulburari din spectrul autismului, in limita locurilor disponibile. In prezent sunt asistati cu terapie dupa plan de interventie individual 63 de beneficiari. Dar numarul celor care au nevoie este mult mai mare, in baza de date avem in prezent 169 de familii, 90% fiind din judetul Brasov.
Proiectul isi propune sa creasca gradul de integrare si adaptabilitate sociala a copiilor, adolescentilor si adultilor cu dizabilitati de tipul: autism, hiperkinezie, sindrom Asperger, tulburari pervazive de dezvoltare nespecificate sau PDD - NOS (acestea din urma se refera la o persoana care sufera de un nivel scazut de interactiune sociala, comunicare, si/sau comportamente stereotipice).
”Ne preocupa foarte mult ce se intampla cu cei care au nevoie de atentie speciala. Astfel, am creat centrul de zi din Brasov pentru a oferi servicii de asistenta specializata pentru familiile cu copii care sufera de autism, ADHD, sindrom Down, etc., pentru ca acest tip de servicii atat de necesare lipsesc din cadrul celor oferite in asistenta sociala publica. Copii reprezinta viitorul unei tari, iar grija noastra fata de ei arata respectul si preocuparea noastra pentru o societate despre care credem ca poate deveni mai buna si mai sensibila la nevoile celor care sufera din cauza acestor afectiuni”, a declarat Wim Stille, Coordonatorul Fundatiei Achmea.
„FOR Children este o organizatie non-profit formata din oameni tineri, de diferite nationalitati, care isi dedica timpul liber pentru a se gandi si actiona in sprijinul copiilor si tinerilor din Romania. Scopul nostru este sa cream mijloace prin care viitorul copiilor sa fie imbunatatit, astfel incat acestia sa isi atinga adevaratul potential si sa contribuim la dezvoltarea societatii romanesti. Inca mai sunt multe lucruri de facut mai ales in vederea facilizarii accesului la cursuri/training-uri de specialitate pentru voluntari si obtinerea de materiale de specialitate. Prin actiunile sale, fundatia FOR Children incearca sa remedieze situatia acestor lipsuri”, a declarat Frans van der Ent, CEO si Country Manager Eureko Romania.
La aceasta data, in Centru, majoritatea terapeutilor lucreaza voluntar, numarul acestora fiind inca mic comparativ cu cel al persoanelor care beneficiaza de serviciile lor.
Asociatia Copiii de Cristal este o asociatie a parintilor cu copii care sufera de TSA (tulburari din spectrul autismului), Sindrom Asperger, ADHD, Sindrom Down, PDD NOS si tulburari asociate. ”Am infiintat asociatia din nevoia de a creea servicii de asistenta pentru familiile noastre, servicii ce lipsesc in asistenta publica: servicii de informare pentru parinti despre afectiunile copiilor, consiliere pentru familie, terapie specializata in scopul recuperarii copiilor si integrarea lor in invatamant si in societate. In atingerea obiectivelor noastre, in Centru colaboram permanent cu medici neuropsihiatri de la Policlinica de Copii Brasov, medici de familie si profesori de la Facultatea de psihologie si stiintele educatiei a Universitatii Transilvania din Brasov.”, a incheiat reprezentantul asociatiei.
In Centru au fost amenajate 4 sali de terapie: sali pentru terapie ABA, una pentru terapie joc si o sala dedicata terapiei ocupationale, insa amenjarea acestora necesita inca imbunatatiri. Prin proiect vom amenaja inca 4 sali, au adaugat oficialii asociatiei.
Ca orice inceput si demararea proiectului de dezvoltare a Centrului a fost dificila fiind necesara consolidarea echipei si crearea procedurilor de lucru. Nici recrutarea kinetoterapeutilor nu a fost mai usoara. In prezent insa, fundatia a selectat pentru centru si a angajat studenti din cadrul Facultatii de Medicina specializati in kinetoterapie, care se vor ocupa cu sedintele de terapie cu cei mici.
Cu banii primiti de la Fundatia Achmeea, prin proiectul scris de Fundatia FOR Children, echipa de management a centrului a achizitionat echipamentele necesare si a incheiat contractele pentru infrastructura (internet, telefon, etc). Investitia totala in proiect a Fundatiei Achmea este de 141.800 euro, fondurile urmeaza sa fie alocate pe o perioada de 3 ani.
Fundatia Achmea este un ONG independent infiintat de grupul financiar omonim, care detine in Romania Eureko Asigurari si Eureko Pensii. Pentru mai multe detalii despre fundatie accesati: http://www.achmeafoundation.com/.
http://www.eureko.ro/article--fundatia- ... --718.html
Bucuresti, 9 iulie 2012
Fundatia FOR CHILDREN si Fundatia ACHMEA si-au unit fortele pentru a oferi un viitor mai bun celor cu tulburari din spectrul autismului asistati de Asociatia COPIII DE CRISTAL, prin dotarea adecvata a unui centru de zi, angajarea terapeutilor si formarea lor profesionala, consolidand astfel Centrul de interventie specializata al asociatiei unde copiii, adolescentii si adultii sa primeasca asistenta necesara pentru a se integra mai usor in comunitate.
In luna martie a anului in curs a fost demarat proiectul de dezvoltare adecvata a primului centru de evaluare si terapie pentru copiii, adolescentii si adultii cu TSA, sindrom Asperger, ADHD, sindrom Down si tulburari asociate din judetul Brasov. Noul centru asista insa si familii din judetele Dambovita, Prahova si Covasna. Centrul se afla in Brasov pe str. Aurel Vlaicu nr. 26 bis, etaj I, in cladirea fostei Scoli Generale nr. 24. Spatiul este dedicat Centrului cu aprobarea Primariei Municipiului Brasov si a Consiliului Local Brasov inca din anul 2009, prin contract de comodat. La serviciile Centrului pot apela toate persoanele cu tulburari din spectrul autismului, in limita locurilor disponibile. In prezent sunt asistati cu terapie dupa plan de interventie individual 63 de beneficiari. Dar numarul celor care au nevoie este mult mai mare, in baza de date avem in prezent 169 de familii, 90% fiind din judetul Brasov.
Proiectul isi propune sa creasca gradul de integrare si adaptabilitate sociala a copiilor, adolescentilor si adultilor cu dizabilitati de tipul: autism, hiperkinezie, sindrom Asperger, tulburari pervazive de dezvoltare nespecificate sau PDD - NOS (acestea din urma se refera la o persoana care sufera de un nivel scazut de interactiune sociala, comunicare, si/sau comportamente stereotipice).
”Ne preocupa foarte mult ce se intampla cu cei care au nevoie de atentie speciala. Astfel, am creat centrul de zi din Brasov pentru a oferi servicii de asistenta specializata pentru familiile cu copii care sufera de autism, ADHD, sindrom Down, etc., pentru ca acest tip de servicii atat de necesare lipsesc din cadrul celor oferite in asistenta sociala publica. Copii reprezinta viitorul unei tari, iar grija noastra fata de ei arata respectul si preocuparea noastra pentru o societate despre care credem ca poate deveni mai buna si mai sensibila la nevoile celor care sufera din cauza acestor afectiuni”, a declarat Wim Stille, Coordonatorul Fundatiei Achmea.
„FOR Children este o organizatie non-profit formata din oameni tineri, de diferite nationalitati, care isi dedica timpul liber pentru a se gandi si actiona in sprijinul copiilor si tinerilor din Romania. Scopul nostru este sa cream mijloace prin care viitorul copiilor sa fie imbunatatit, astfel incat acestia sa isi atinga adevaratul potential si sa contribuim la dezvoltarea societatii romanesti. Inca mai sunt multe lucruri de facut mai ales in vederea facilizarii accesului la cursuri/training-uri de specialitate pentru voluntari si obtinerea de materiale de specialitate. Prin actiunile sale, fundatia FOR Children incearca sa remedieze situatia acestor lipsuri”, a declarat Frans van der Ent, CEO si Country Manager Eureko Romania.
La aceasta data, in Centru, majoritatea terapeutilor lucreaza voluntar, numarul acestora fiind inca mic comparativ cu cel al persoanelor care beneficiaza de serviciile lor.
Asociatia Copiii de Cristal este o asociatie a parintilor cu copii care sufera de TSA (tulburari din spectrul autismului), Sindrom Asperger, ADHD, Sindrom Down, PDD NOS si tulburari asociate. ”Am infiintat asociatia din nevoia de a creea servicii de asistenta pentru familiile noastre, servicii ce lipsesc in asistenta publica: servicii de informare pentru parinti despre afectiunile copiilor, consiliere pentru familie, terapie specializata in scopul recuperarii copiilor si integrarea lor in invatamant si in societate. In atingerea obiectivelor noastre, in Centru colaboram permanent cu medici neuropsihiatri de la Policlinica de Copii Brasov, medici de familie si profesori de la Facultatea de psihologie si stiintele educatiei a Universitatii Transilvania din Brasov.”, a incheiat reprezentantul asociatiei.
In Centru au fost amenajate 4 sali de terapie: sali pentru terapie ABA, una pentru terapie joc si o sala dedicata terapiei ocupationale, insa amenjarea acestora necesita inca imbunatatiri. Prin proiect vom amenaja inca 4 sali, au adaugat oficialii asociatiei.
Ca orice inceput si demararea proiectului de dezvoltare a Centrului a fost dificila fiind necesara consolidarea echipei si crearea procedurilor de lucru. Nici recrutarea kinetoterapeutilor nu a fost mai usoara. In prezent insa, fundatia a selectat pentru centru si a angajat studenti din cadrul Facultatii de Medicina specializati in kinetoterapie, care se vor ocupa cu sedintele de terapie cu cei mici.
Cu banii primiti de la Fundatia Achmeea, prin proiectul scris de Fundatia FOR Children, echipa de management a centrului a achizitionat echipamentele necesare si a incheiat contractele pentru infrastructura (internet, telefon, etc). Investitia totala in proiect a Fundatiei Achmea este de 141.800 euro, fondurile urmeaza sa fie alocate pe o perioada de 3 ani.
Fundatia Achmea este un ONG independent infiintat de grupul financiar omonim, care detine in Romania Eureko Asigurari si Eureko Pensii. Pentru mai multe detalii despre fundatie accesati: http://www.achmeafoundation.com/.
http://www.eureko.ro/article--fundatia- ... --718.html
- dora
- Posts: 3791
- Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
- Location: BUCURESTI
8 posts
• Page 1 of 1
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 1 guest