integrare-experienta italiana

Moderators: camel, moderators

In legatura cu ideile prof. Cuomo (?!)

Postby lumealuiteo » Tue Mar 17, 2009 11:15 pm

Am avut si eu ocazia sa-l audiez pe profesorul italian, la Conferinta Internationala "Autismul si adolescenta", desfasurata anul trecut (2008) la Bucuresti.
Desi nu toti participantii (specialistii britanici mai ales) i-au impartasit discursul, acesta ne-a prezentat o radiografie a societatii italiene in ceea ce-i priveste pe copiii cu dizabilitati in special; in urma cu mai bine de 30 de ani, ca urmare a unor miscari sociale de masa s-au desfiintat scolile speciale, urmand ca, pentru fiecare copil cu astfel de dizabilitati sau cel mult pentru 2 sa fie stabilit un "cadru de sprijin" in clase din invatamantul de masa, copiii lucrand astfel 8 ore pe zi. Concluzia italienilor, dupa aceasta experienta, a fost ca, in clasele in care erau astfel de copii performanta era mai ridicata decat in celelalte clase, unde nu frecventau astfel de copii, datorita, in primul rand a folosirii metodelor de invatare adaptate potentialului copiilor cu dizabilitati (table luminoase, etc.).
Trebuie spus ca profesorul Cuomo a insistat (de mai multe ori in cadrul discursului!) asupra faptului ca specialistii care lucreaza cu acesti copii trebuie sa vrea sa lucreaze si sa fie foarte bine pregatiti!
Britanicii (Conferinta desfasurandu-se sub Inaltul Patronaj al Ambasadei Marii Britanii la Bucuresti) l-au combatut oarecum pe profesorul Cuomo la maniera ca un astfel de sistem este foarte costisitor dpdv al resurselor (umane, materiale, financiare).
Fireste, nu toti copii pot fi integrati in invatamantul de masa, chiar si cu profesor de sprijin, dar, pentru copiii cu autism pentru care se preteaza aceasta (integrarea) ar trebui instituita (reglementata, legiferata); asta pentru a ne scuti pe noi, parintii, de tevatura gasirii unei clase si a unui cadru didactic potrivit, deschis la minte, care sa ia autismul ca pe o provocare a profesiei sale si nu altfel sau deloc ... .
lumealuiteo
 
Posts: 54
Joined: Tue Mar 17, 2009 2:46 pm

Postby somalezu » Wed Mar 18, 2009 12:06 am

Ideea suna bine (pe hartie) insa pe mine personal prof. Cuomo nu m-a convins deloc (prin argumente) la conferinta din urma cu o luna. Studiile de caz pe care ni le-a prezentat pareau prafuite si (pentru mine cel putin) irelevante (pentru ca target-ul era departe de a fi multumitor).
Prestatia prof. Cuomo si ideea in sine sunt doua lucruri diferite insa (si trebuie sa facem diferenta).
Integrarea si conferinta lui Cuomo reprezinta insa e o cu totul alta discutie fata de subiectul pe care l-am deschis; Dora, as aprecia tare mult daca ai putea deschide un alt topic despre experienta italiana / Cuomo si sa muti aceste doua reply-uri in acel topic.
Merci tare mult,
Cosmin
somalezu
 
Posts: 283
Joined: Mon Jan 21, 2008 3:39 pm
Location: Bucuresti

Re: In legatura cu ideile prof. Cuomo (?!)

Postby dora » Wed Mar 18, 2009 1:08 pm

lumealuiteo wrote: Concluzia italienilor, dupa aceasta experienta, a fost ca, in clasele in care erau astfel de copii performanta era mai ridicata decat in celelalte clase, unde nu frecventau astfel de copii, datorita, in primul rand a folosirii metodelor de invatare adaptate potentialului copiilor cu dizabilitati (table luminoase, etc.).
.




S-ar putea ca simpla prezenta a unui copil cu autism, intr-o clasa de liceu,
fara profesor de sprijin si fara nici o tabla luminoasa, sa ridice performanta la invatatura ... si sa formeze oameni frumosi si adevarati


Am vazut cu ochii mei o asemenea clasa....revin cu povestea
dora
 
Posts: 3758
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby somalezu » Wed Mar 18, 2009 1:33 pm

Da, acelasi lucru era sustinut si de prof italian : colegii de clasa cresc in spiritul de "a fi oameni".
Nu ma intelegeti gresit, nu sunt adeptul segregarii. Insa nu cred deloc in "integrarea salbatica" ci cred ca e nevoie de o pregatire prealabila a copiilor cu autism inainte de a fi dusi in colectivitate : cred ca e nevoie sa fie formate anumite abilitati de baza care sa-i permita copilului autist sa achizitioneze / sa invete in clasa, nu doar sa vegeteze. Altfel integrarea va avea efecte semnificative (pozitive sau negative) mai curand asupra copegilor decat a subiectului de interes.
Cosmin
somalezu
 
Posts: 283
Joined: Mon Jan 21, 2008 3:39 pm
Location: Bucuresti

Postby dora » Wed Mar 18, 2009 5:42 pm

ÎMPREUNĂ LA ŞCOALĂ


PROCESUL EDUCAŢIEI INCLUZIVE ÎN ITALIA, DE LA GRĂDINIŢĂ PÂNĂ LA LICEU
Maria Vîslan

La sfârşitul anilor 1960 în Italia a existat un fel de revoluţie culturală cu scopul de a construi o societate incluzivă. Primul pas în acest proces a fost către educaţia incluzivă.


La început profesioniştii din sistemul şcolar special şi din instituţiile rezidenţiale pentru copiii cu disabilităţi au convins părinţii să îşi retragă copiii din aceste structuri, pe care le considerau ghetouri , şi să îi înscrie în şcolile publice.



A fost un fenomen de masă şi zeci de mii de copii şi tineri cu disabilităţi au părăsit instituţiile şi şcolile speciale care existau la acel moment.
În 1971 această schimbare de atitudine şi practică şcolară a fost reflectată oficial în lege, care acorda dreptul persoanelor cu disabilităţi de atingere a potenţialului lor în şcoala locală, excepţie făcând doar cei cu disabilităţi severe.
În 1977 s-a emis o nouă prevedere legislativă, stipulând incluziunea tuturor copiilor cu disabilităţi cu vârsta între 6-14 ani, indiferent de gradul de invaliditate, cu închiderea tuturor şcolilor speciale.

S-a prevăzut obligativitatea programului educaţional individualizat implementat de învăţătorul clasei cu sprijinul unui învăţător de suport specializat.
În 1987 Înalta Curte de Justiţie a emis sentinţa prin care s-a dat dreptul deplin şi necondiţionat pentru toate persoanele cu disabilităţi, indiferent de severitatea acestora, de a urma cursurile liceale.

În 1992 Parlamentul Italian a aprobat Carta Persoanelor cu Disabilităţi ce cuprinde principiile incluziunii de bună calitate de la naştere până la universitate.

Filozofia acesteia se bazează pe includerea socială a persoanelor cu disabilităţi. Educaţia incluzivă este considerată prima etapă obligatorie pentru atingerea acestui obiectiv.
În şcoala italiană educaţia este organizată în următoarele etape:
- 0 - 3 ani - creşă
- 3 - 6 ani - grădiniţă
- 6 - 10 ani - şcoală elementară
- 11 - 13 ani - şcoală gimnazială

- 14 - 19 ani - liceu
Fiecare copil are obligaţia de a urma cel puţin 9 ani de şcoală. Fiecare copil cu disabilităţi are dreptul de a urma şcoala si după această perioadă obligatorie, adică de la creşă până la universitate.
Instrumentele şi metodele sunt prevăzute în concordanţă cu specificul şcolii, pentru a asigura includerea şi procesul de învăţare al elevilor.
Fiecare copil cu vârsta între 0 şi 3 ani are dreptul de a merge la creşă alături de ceilalti copii. Consiliile locale emit propriile reguli de funcţionare, copiii cu disabilităţi având prioritate pe listele de înscriere.
Facilităţile existente în universităţi sprijină dreptul la studiu al tinerilor cu disabilităţi, aceştia putând folosi calculatorul sau alte mijloace auxiliare în timpul examenelor.

Identificarea şi evaluarea disabilităţii

Pentru a începe procedura educaţiei incluzive, la înscrierea în anul şcolar se depune o documentaţie ce atestă tipul disabilităţii. Aceasta va include diagnosticul funcţional care conturează ariile potenţialului funcţional al copilului, verifică tipul şi severitatea disabilităţii.

Diagnosticul funcţional este scris de către o echipa de medici a oficiului local de sănătate publică. În baza acestui diagnostic, specialiştii serviciului socio-medical învăţătorul şi învăţătorul de sprijin împreună cu părinţii copilului prefigurează profilul funcţional dinamic.

Profilul descrie situaţia de început şi etapele de dezvoltare atinse precum şi cele care nu s-au realizat încă, în concordanţă cu învăţarea, socializarea şi dezvoltarea autonomiei. Profilul se conturează pentru prima dată la începutul primului an educativ şi se reactualizează de câte ori copilul trece de la o etapă şcolară la alta.


Planul educaţional individualizat se stabileşte pornind de la acest profil. El cuprinde descrierea intervenţiilor prevăzute pentru elevul cu disabilităţi pentru o perioadă determinată de timp, ţinându-se cont de proiectele educaţionale didactice pentru reabilitare şi socializare şi de diferitele tipuri de activităţi de integrare în interiorul şi exteriorul şcolii. Planul educaţional personal este realizat de către învăţător, lucrătorul socio-medical si părinţi. El se întocmeşte la începutul anului şcolar, verificându-se şi adaptându-se periodic.

Profesorul de sprijin

Prezenţa profesorului de sprijin calificat este prevazută prin lege. Acest profesor este repartizat la clasa în care se află elevul cu disabilităţi, pentru a realiza intervenţiile individualizate în concordanţă cu nevoile fiecărui copil.

Repartizarea se face după înscrierea elevului cu disabilităţi în clasă. Numărul de ore pentru profesorul de sprijin se stabileşte în funcţie de profilul funcţional dinamic şi nevoile copilului identificate. In medie, există un profesor de sprijin la fiecare doi elevi cu disabilităţi.

Totuşi, profesorul repartizat la clasă, lucrează împreună cu ceilalţi învăţători şi profesori în vederea îmbunătăţirii procesului de includere a elevului cu disabilităţi care este parte a clasei şi la care toţi profesorii trebuie să se raporteze. Acesta este un alt motiv pentru care profesorul de suport ia parte la evaluarea întregii clase în care lucrează.
Rolul profesorului de sprijin este multifuncţional: de fapt munca lui este în strânsă legatură şi coordonare cu ceilalţi profesionişti, el lucrează în echipă cu ceilalţi profesori şi reprezintă punctul de referinţă în relaţia cu elevul cu disabilităţi. În plus, el desfăşoară în acelaşi timp atât activităţi de reabilitare individuală cât şi în grup.


Foarte important este faptul că la trecerea de la ciclul elementar la cel gimnazial, profesorul de sprijin încetează să mai fie "modelul protector" transformându-se în "modelul de creştere independentă".


Profesorul de sprijin a absolvit cursuri de calificare specială. În trecut aceste cursuri durau doi ani, în prezent calificarea se dobândeşte pe parcursul universităţii, aceste cursuri continuându-se încă şase luni după terminarea cursurilor obişnuite pentru orice profesor.


Continuitatea didactică şi funcţională.
Există reguli prin care se ţine cont de continuitatea temelor didactice între diferitele etape şcolare. Astfel sunt prevazute nu numai transmiterea documentelor între etapele şcolare, dar şi întâlniri ale profesorilor cu profesorii de suport pentru a urmări elevul în timpul perioadei de trecere şi iniţială în noua etapă şcolară.


Numărul elevilor într-o clasă în care se afla un elev cu disabilităţi este stabilit după cum urmează:
- nu pot fi mai mult de 20 de elevi în primele clase ale ciclurilor respective,
- în nici o situaţie nu pot fi mai mult de 25 de elevi într-o clasă în care este înscris un elev cu disabilităţi
- prezenţa a doi elevi cu disabilităţi în aceeaşi clasă este permisă numai în circumstanţe speciale şi numai în cazul deficienţelor minore.


Evaluarea şi examinarea.
Metodele de evaluare pentru şcoala obligatorie sunt aceleaşi pentru toţi elevii şi depind de îndeplinirea obiectivelor stabilite prin planificarea clasei şi planului de educaţie individualizat.

Planul prevede examinări în conformitate cu metodele de predare aplicate. În acest mod se evaluează progresul făcut de copil în concordanţă cu potenţialul şi nivelul său iniţial.

Astfel, examinările pot fi diferite faţă de cele specificate pentru ceilalţi elevi.
La liceu evaluarea poate fi făcută la fel pentru toţi elevii, dacă elevul cu disabilităţi urmareşte planul clasei, chiar dacă este susţinut prin metode specifice.

Dacă elevul are un plan special, la sfărşitul ciclului de studiu acesta primeşte credite formative în locul diplomei, ce pot fi folosite pentru experienţele formative şi de lucru ulterioare.
În ultimii ani s-au dezvoltat liniile de acţiune mixte între liceu şi centrele de pregătire vocaţională sau societăţile în care se desfăşoară ucenicia. Aceste linii de acţiune au apărut ca răspuns la dificultatea materiilor şcolare din liceu şi problemele de învăţare a acestora manifestate de elevii cu disabilităţi.
Atâta vreme cât severitatea disabilităţii nu este un impediment în integrarea şcolară, se pune un accent mărit pe calificarea profesorilor şi a celor de sprijin, urmărindu-se permanent îmbunătăţirea formării lor.

Se poate vorbi de o situaţie stabilă în ciclul elementar şi gimnazial, existând totuşi multe dificultăţi la liceu.



Atenţia acordată organizării şcolii în general, predării individuale şi cercetării pentru descoperirea unor noi metode de predare - învăţare au îmbunătăţit calitatea vieţii şcolare pentru toţi copiii, fără să existe diferenţe.


Educaţia incluzivă a contribuit la schimbarea culturală a societăţii italiene, conducând la o toleranţă mai mare şi un nou mod de considerare a diversităţii.

http://www.sindromdown.ro/Educational/V ... ogle.ro%29
dora
 
Posts: 3758
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Thu Mar 19, 2009 1:15 pm

Povestea integrarii unei fetite cu note autiste si retard moderat in clasa

a IX a (acum patru ani)


Mama a obtinut certificat de orientare scolara si o adresa catre liceul cel mai apropiat de domiciliu
S-a prezentat la conducerea scolii, inainte de inceperea anului scolar, cu rugamintea de a fi repartizata la o clasa de uman, la o diriginta "umana"si
a solicitat profesor de sprijin


A vorbit cu diriginta, i-a prezentat fata, au stabilit cum si cand va veni (nu in prima zi de scoala, in a doua zi doar doua ore....)diriginta a pregatit clasa...copiii aceia minunati de 14, 15 ani de la filologie
au adoptat o fetita frumoasa si cuminte, cognitiv cam la nivelul clasei a
V a si au ajutat-o sa creasca ... au descoperit cum poate ea sa invete, au salvat-o de la corigenta la fizica, au facut logopedie pentru ca unii profi pretindeau ca nu inteleg nimic din ce spune si nu voiau s-o treaca (colega ei de banca era translatorul oficial)...si uite asa au crescut si ei ...a fost si este cea mai buna clasa din liceu

Profesorul de sprijin a venit tarziu, dupa vreo cateva luni, si a constatat ca pustii astia minunati au facut tot ce trebuia el sa faca: i-au imblanzit pe profesori, au negociat metode alternative de evaluare, au pus la punct un "pip"...

De comun acord cu mama fetitei a stabilit ca va lucra cu ea doar sambata si duminica, cateva ore...pe la scoala n-a mai trecut


Mama le multumea cu lacrimi in ochi in fiecare zi..."Doamne, ce copii buni!
Ma rog pentru ei in fiecare zi si-i pun in pomelnic pe toti cand ma duc la manastire..." Acum fetita e in clasa a XII a si mai are doar cateva lui de fericire
dora
 
Posts: 3758
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

... integrarea in invatamantul de masa ...

Postby lumealuiteo » Sat Mar 21, 2009 1:20 am

Impresionant mesajul cu fata de la liceu!
Avem si noi o istorie legata de profesorul de sprijin, chiar anul acesta scolar 2008/2009; dupa aproape un an de "zbateri" (demersurile pentru profesorul de spijin le-am pornit din martie 2008!) ne-am trezit cu o persoana pensionara, fosta educatoare la invatamantul special o viata intreaga si care nu a lucrat niciodata cu copii autisti ... asta in conditiile in care in cererea pe care am facut-o am specificat ca este un copil cu "sindrom autist"! Sprijinul pentru un copil cu autism inseamna in primul rand sa mai poti sa te pregatesti, nu numai sa vrei ...
In sfarsit, este istorie pentru ca am schimbat gradinita si am gasit o persoana tanara, entuziasta, cu multa putere de munca, psiholog, care sa fie umbra la gradi; inceputul este greu, dar sper din tot sufletul sa se merite efortul nostru, pentru ca efortul este al nostru, al parintilor, acum ...
Toate aceste aspecte duc iar si iar ... la legislatia noastra deficitara sau inexistenta in acest domeniu; parca nici nu am putut citi pana la capat cum este organizat procesul instructiv-educativ al copiilor cu dizabilitati (prezentat anterior) in Italia; nu numai ca au legislatia specifica, dar au proceduri de lucru foarte bine puse la punct ...

Sunt de acord ca, pentru a avea rezultate pozitive prin integrarea in invatamantul de masa, trebuie sa duci acolo un copil cu autism PREGATIT BINE acasa, la masuta, care sa aiba notiunile de baza ...
Ramane in schimb problema accesului in gradinitele de la noi ... trebuie sa gasesti intelegerea necesara, mintile deschise care accepta provocarea carierei profesionale ...
lumealuiteo
 
Posts: 54
Joined: Tue Mar 17, 2009 2:46 pm

Postby dora » Fri Sep 25, 2009 12:56 pm

sâmbătă, iunie 27, 2009
Bursa individuala Comenius -" Quality of life in Individuals with autism spectrum disorders





In perioada 2-7 iunie am participat in Porto , Portugalia la o activitate de formare pe care am castigat-o prin Agentia Socrates - trainning-ul " Quality of life in inviduals with autism spectrum disorders"organizat de APPDA -Norte , o asociatie a parintilor care au copiii cu autism din zona Porto .
A fost o experienta foarte interesanta unde am avut ocazia sa intalnesc de la copii de 3-4 ani pana la adulti de 36 de ani , unii dintre ei sever afectati de autism dar si un grup de 4 tineri cu autism inalt functional , dintre care unul este in prezent scriitor , publicand cea de-a doua sa lucrare .


A fost o oportunitate pentru mine de a ma familiariza cu o perspectiva nu foarte raspandita in Romania - aceea a curriculum-ului natural , functional , viziune prin care cei din acest institut , preocupati de problematica adultilor cu autism , isi propun sa dezvolte in mediul natural ( nu artificial al claselor) abilitatile functionale ale adultilor autisti.


In prezentarea pe care au facut-o d-nul Herculano Castro si d-na Natalia Correia( ambii terapeuti in autism) au evidentiat faptul ca scopul lor este de a-i aduce cat mai aproape pe acesti adulti de un nivel functional ridicat, a.i sa devina cat mai independenti . ( in fiecare sapatamna au programate de cate 2 ori activitatii sportive , calarie , surfing , iesiri la restaurante, folosirea mijoalcelor de transport , pregatirea unui meniu, spalatul vaselor ). Atunci cand se intalneau pt a discuta programul terapeutic inventariau cele mai uzuale actiuni pe care un adult non-autist trebuie sa le faca si impreuna cu familiile adultilor autisti stabileau care sunt prioritatile familiei in legaturacu abilitatile "copiilor" lor .
Un lucru foarte important , pe care au pus accent a fost acela ca familia este cea care stabileste prioritatile programului , deorece adultul petrece mult timp in familie si ei stiu cu necesitate care sunt cele mai importante abilitati pe care le doresc la acesta
In Romania de cele mai multe ori famlia este nesigura si cauta specialisti care sa le spuna sau sa decida prioritatile educationale si de autonomie personala pentru copii lor . Venind eu insami din acest sistem ,la inceput am gasit un pic ciudata aceasta abordare . Mi-am dat seama ca-mi este dificil sa ma " dezbrac" de haina specialistului care a studiat problema autismului care citeste mereu despre aceasta tulburare , dar care nu are un copil autist . Si am inteles ca intr-adevar nimeni nu poate sa spuna mai bine care sunt prioritatile acelui copil , ce abilitatii sa formezi la el decat familia care se confrunta la fiecare pas cu aceste probleme.
Aceasta bursa a fost finantata prin fonduri europene ( Comenius si FSE) si as dori sa-i incurajez pe toti specialistii din domeniul educatiei speciale din Romania sa aplice pentru a obtine acest tip de bursa de formare continua . Este bine de stiut ca aceste fonduri nu se adreseaza doar cadrelor didactice ci pot fi accesate si de ONG-uri si Asociatii ale parintilor . Pt mai multe informatii accesati site-ul www.anpcdefp.ro
Voi anexa si cateva din fotografiile facute acolo .
http://terapieautism.blogspot.com/2009/ ... ty-of.html



sâmbătă, iunie 27, 2009
Model de bune practici privind integrarea copiilor cu autism in invatamantul de masa - Portugalia

Unul din subiectele care m-au interesat f mult in cadrul acestei burse Comenius de care am amintit anterior , din perspectiva mea ca profesor de sprijin a fost integrarea scolara a copiilor cu autism in Portugalia .
Nu mica mi-a fost mirarea sa aflu ca, la fel ca Italia sau Spania , nici in Portugalia nu mai exista scoli speciale ci toti copiii , inclusiv cei cu autism sunt integrati in invatatmantul de masa cu profesor de sprijin sau in clase incluzive - special units - care functioneaza in cadrul anumitor scoli de masa .
Este de prisos sa mai spun ca nici un director de scoala nu are dreptul sa refuze un copil pe motiv ca este autist si odata repartizat acolo in functie de domiciliul sau locul de munca al parintilor , copilul beneficiaza de nivelul de suport de care are nevoie .


Exista diferente enorme in organizarea incluziunii / accesului la educatie a elevilor cu CES astfel intr-o scoala , in functie de numarul copiilor cu diverse deficiente exista mai multi profesori de sprijin si nu cum este in cazul meu si al multor colegi din tara , un profesor la mai multe scoli .
De asemeni numarul de ore pentru fiecare elev este stabilit in functie de gradul deficientei iar profesorul de sprijin asista zilnic elevul iin cadrul activitatilor scolare.
Pentru elevii cu autism sever si cu intarziere mintala severa sau alte tipuri de deficiente severe care nu pot frecventa permanent cursurile unei clase de masa , exista aceste clase speciale integrate in scolile de masa si in care elevii desfasoara activitati ( 1-2) impreuna cu elevii din clasele din invatamantul obisnuit .

Se considera ca oricat de afectat ar fi un copil de o deficienta, tot poate participa si el alaturi de alti copii la unele activitati pe care le fac copiii fara dizabilitati.
Mi se pare acest lucru un castig dublu , atat pentru cei cu deficiente care au ocazia de a fi integrati impreuna cu cei "normali" cat si pentru educarea societatii cu privirea la problematica copiilor cu autism si nu numai , in sensul cresterii sensibilitatii si tolerantei vis-a vis de aceasta categorie de persoane .

http://terapieautism.blogspot.com/2009/ ... ivind.html
dora
 
Posts: 3758
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI


Return to GRADINITE,SCOLI, UNIVERSITATI

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 2 guests