Scoala si copiii cu CES

Moderators: camel, moderators

Postby Flower » Wed Jan 12, 2011 12:31 am

Multumesc Dora pentru informatii!
Din cate am citit eu prin legislatie, exista posibilitatea integrarii de clase de copii cu CES in liceele de masa si nu de integrare individuala.
Am fost la Inspectoratul scolar unde mi s-a spus ca nu exista nici o sansa pentru un copil cu CES sa ajunga la un liceu de masa, chiar daca are certificat de orientare scolara.
Am sperat ca, la repartiarea pe licee, exista locuri speciale pentru copii cu CES, asa cum sunt locurile speciale pentru romi, fara evaluare nationala.
Noi am avut in toata perioada scolara certificat de orientare si nu e greu sa obtinem in continuare... trebuie sa gasesc prevederea legala care sa ma ajute sa lupt cu sistemul pentru integrare individuala.
Am vazut si eu pe NET articolul postat de tine...dar nimic altceva in legatura cu acest subiect.
Ma gandesc ca,poate conducerile liceelor de masa nu doresc sa primeasca copii cu CES pentru ca ar trebui sa angajeze personal suplimentar prevazut de lege pentru scolarizarea copiilor acestia (psiholog, profesor de sprijin).
Oricum, sfaturile tale mi-au dat imboldul necesar sa mai caut solutii.....aproape ca renuntasem...
Daca nu....mergem la evaluarea nationala...
Flower
 
Posts: 17
Joined: Fri Mar 05, 2004 1:15 am

Postby dora » Wed Jan 12, 2011 3:31 pm

Curaj, Flower !

Promit ca mai sap si eu pe internet, poate ni se alatura si alti forumisti...
Crede-ma ca am vazut cu ochii mei o adresa catre liceul nostru, cu multe semnaturi si stampile, in care se cerea repartizarea acelei fetite la o clasa oarecare si erau si recomandari...

O copie xerox a stat in catalogul clasei, ca sa vada fiecare profesor ...
Nu s-a pus nici o clipa problema de infiintare
a unei clase CES

Iti dai seama ca n-a fost o bucurie, nici pentru conducere, nici pentru profesori...Au cautat toate modalitatile de a scapa, dar n-au gasit nici o portita legislativa...Singura lor speranta a fost s-o convinga pe mama s-o retraga, sa o transfere undeva...Dar mamica ei nu s-a lasat
dora
 
Posts: 3779
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby Flower » Wed Jan 12, 2011 9:25 pm

EVRIKA!
Am descoperit textul salvator......noaptea trecuta

Anexa I la ordinul MECTS nr. 4802/ 31.08.2010, privind organizarea si desfasurarea admiterii în învatamântul liceal de stat pentru anul scolar 2011-2012

(5) Candidatii cu cerinte educative speciale, care nu au sustinut Evaluarea Nationala din clasa a VIII-a si care solicita repartizarea în învatamântul de masa, sunt repartizati, în ordinea descrescatoare a mediilor de absolvire a gimnaziului, de catre comisia de admitere judeteana/a municipiului Bucuresti, în perioada 26 – 28 iulie 2011, dupa
repartizarea celorlalti candidati. În repartizarea acestor candidati, se va tine cont de certificatele de expertiza si orientare scolara si profesionala
eliberate de comisia pentru protectia drepturilor copilului.


Am gasit cam greu ordinul acesta pentru ca eu il citeam pe cel pentru admiterea de anul trecut unde, paragraful citat de mine mai sus, era formult diferit, mult mai neclar.
M-au derutat anii, ordinul vechi era pentru admiterea in anul scolar 2010-2011 iar ultimul pentru admiterea in anul scolar 2011-2012.
Incepe lupta cu sistemul...sper sa reusesc.....revin cand am ceva concret

Multumesc inca o data, Dora!
Flower
 
Posts: 17
Joined: Fri Mar 05, 2004 1:15 am

Postby dora » Wed Nov 23, 2011 2:31 pm

Copiii autişti intră în lumea normală. Ei învaţă împreună cu elevii normali şi acest lucru îi îmbogăţeşte pe toţi


Autor: CARMEN PREOTESOIU 23 noiembrie 2011

În zarva copiilor, Adi pare o statuie. Cu ochi senini şi cu zâmbetul pe buze. Mâinile colegilor lui se agita în aer, în disperarea lor de a-i atrage atenţia doamnei învăţătoare, Ioana, cum au convenit încă din clasa I să i se adreseze. Adi ridică timid două degeţele, ajutat de tutorele lui, Cătălina.

”Cum e vremea astăzi?”, răsună vocea cadrului didactic. ”Înnorată”, spune tare şi răspicat un copil. ”Hai să citim ce scrie la panou”, le cere doamna învăţătoare elevilor săi.

”Fiecare persoană este unică în felul ei”. ”Ce înseamnă acest lucru?”. Adi îşi priveşte învăţătoarea insistent, semn că este pregătit să răspundă. Ioana îi dă cuvântul. Copilului îi tremură vocea. Tutorele îi şopteşte răspunsul la ureche. ”Suntem diferiţi”, spune el tare, cu pieptul în faţă. Învăţătoarea îl felicită. Adi zâmbeşte larg. E fericit.

Băiatul are 10 ani şi este în clasa a II-a. După drumuri prin spitale, pe la doctori care-i spuneau mamei că îşi va reveni după ce va mai creşte puţin, avea să vină şi diagnosticul corect: tulburări din spectru autist. ”Am ieşit din şoc, am început să ne documentăm şi apoi ne-am apucat de treabă. Nici o grădiniţă nu vroia să ne primească. Am fost la una de stat şi după două zile ne-au dat afară. Apoi am mers la o grădiniţă particulară. Mulţumirea deplină a venit atunci când am reuşit, după multe încercări, izgoniri şi alungări, să facem parte din clasa de step-by-step de la Şcoala nr. 5. Eu zic că a fost o minune pe care Dumnezeu a făcut-o pentru copilul nostru”, spune Claudia Ursu, mama lui Adi.

”Ce faci aici?”, îl întreb pe cel mic. Adrian nu îşi ridică ochii de la biluţele pe care le învârte pe numărătoare. Tutorele îi înalţă capul cu mâinile şi-l roagă să fie atent. ”Aranjez culorile. Cine a stricat modelul?”, întreabă el necăjit şi privirea i se întunecă ca la aflarea celui mai mare necaz.

”E foarte inteligent, este pasionat de cifre, de şah, de culori şi, de când a venit aici, a început să se joace cu copiii. De fapt, îmi spune mereu: "am un obiectiv important”. Am aflat că îşi doreşte să vină o zi în care să stea singur la şcoală şi să nu mai fie nevoit ca de trei ori pe săptămână să meargă la centru pentru a face terapie ABA. Suntem siguri că e pe drumul cel bun. Se poate concentra mai mult acum, scrie, vorbeşte în propoziţii, răspunde, a făcut progrese uriaşe de când este printre copii fără probleme”, spune mama cu mândrie, şi lacrimile îi conturează chipul obosit.

Copiii se strâng în sala de sport, acolo unde Fundaţia Romanian Angel Appeal (RAA) ”ne-a pregătit o surpriză”. Vali îl ia de mână pe Adi şi-i repetă vorbele învăţătoarei. Copilul parcă uită de Cătălina.

Îşi aminteşte de ea, de-ndată ce se aşază pe scaun. Tutorele e nelipsit, în spatele lui. Îl ajută să bată din palme când soseşte spiriduşul cel verde, să-i facă cu mâna lui Oxi, cel venit de pe planeta numită Galaxia, îi orientează privirea când ochii lui rămân pironiţi într-un loc.

Printre ei au mai venit în vizită şi Răzvan şi Costin, copii de 8 ani. Fac terapie ABA şi aşteaptă să devină şi ei, ca şi Adi, elevi într-o şcoală cu învăţământ de masă. Spiriduşul cel vesel uneşte mânuţele celor doi copii cu restul clasei într-un cerc uriaş, rugându-i pe elevi să-i primească printre ei şi să le fie prieteni.

Apoi îi aşează pe două rânduri paralele, le cere să-şi imagineze că sunt o maşină de spălat, însă una deosebită, care doar la o atingere curăţă fiecare persoană care-i trece pragul. Detergenţii sunt mânuţele lor care trebuie să se rotească bine pe fiecare om pentru a-l spăla.


Răzvan este tare dezorientat. Îi priveşte pe ceilalţi cum agită mâinile în aer. Ale lui atârnă pe lângă corp. Spiriduşul nu-l lasă o clipă. Îi ia mâinile între palmele lui şi ating împreună hăinuţele băiatului care trece prin maşina de spălat. Răzvan zâmbeşte. Nici a doua oară nu reuşeşte singur. Abia după câteva încercări, distracţia îl cuprinde şi copilul începe să ţopăie fericit. ”Prin campania ”Şi ei trebuie să aibă o şansă!” ne dorim să aducem împreună copii tipici din ciclul primar şi copii autişti care fac recuperare.


Cadrele didactice cu care lucrăm, puţine ce-i drept, pentru că încă există foarte puţină informaţie despre cum pot fi integraţi aceşti copii cu probleme în învăţământul de masă, le-au vorbit elevilor despre acceptarea diferenţelor, despre prietenie, despre unicitatea fiecăruia dintre noi. Vrem să sensibilizăm cadrele didactice şi părinţii copiilor tipici.

Numărul grădiniţelor şi al şcolilor care primesc copii cu probleme ar putea creşte considerabil, dacă educatorii şi profesorii ar beneficia de informaţie şi de pregătire pentru lucrul cu ei”, ne-a explicat reprezentanta RAA, Adela Tarpan.

Cei mici au început un alt joc, de data aceasta în perechi. Învăţătoarea îi priveşte cu drag. Adi îşi înfige adidaşii pe câte o farfuriuţă albastră, din plastic, şi îşi târăşte picioarele de la un capăt la altul al sălii, luându-se la întrecere cu colega sa.

Au ajuns în acelaşi timp. Fetiţa îl felicită. Băiatul îi zâmbeşte îmbujorat. ”Stăm 8 ore cu ei în şcoală. Am devenit prieteni. Avem afişat pe un carton ce facem pe ore, în fiecare zi. Dacă se întâmpla să depăşim o activitate cu cinci minute sau să se schimbe ceva în orarul afişat, era dezastru. Adi începea să plângă, să dea din mâini, cu greu îl puteam linişti. De fiecare dată însă, cu calm îi explicam de ce s-a întârziat şi după câteva luni era de nerecunoscut. Am aşezat în clasă un panou pe care am trecut rubrica "Noutăţi”.

Fiecare copil trebuie să treacă acolo dacă a întâlnit pe cineva, dacă a văzut ceva neobişnuit, dacă a citit ceva ce nu ştia. Orice e nou în viaţa lor. Am rămas plăcut surprinsă să îl văd pe Adi aproape în fiecare zi, folosindu-se de rubrica aceasta pentru a spune în cuvinte puţine ce a mai descoperit el. Este o fire curioasă care face progrese mari. Am fost la un curs de două săptămâni, pentru a afla mai multe despre aceşti copii. Dacă la început am fost poate un pic reticentă, acum ştiu sigur că integrarea în învăţământul de masă este o şansă reală pentru ei. Important e să ai disponibilitate, răbdare şi dorinţa de a ajuta”, spune Ioana Tarău, învăţătoarea copiilor.

Victor a fost unul dintre copiii care s-au apropiat de Adi. La început a fost mai greu, ”că mă gândeam să nu mă lovească, că dădea din mâini. Eu ştiu că el are ceva la minte, dar se va face bine. Mă mai supără uneori că nu îmi răspunde când îl întreb ceva, dar în rest, ne-am obişnuit unul cu celălalt”, spune băiatul subţirel şi-l ia afectuos pe după umăr pe Adrian. Copilul e însă preocupat cu laptele şi cornul de pe masă. Nu-l bagă în seamă. ”Pe mine mă enervează, că tot timpul vrea să fie el primul în toate”, sare un altul, cu gura plină cu plăcintă cu mere. Au înţeles însă, cu toţii, ajutaţi de învăţătoare, dar şi de părinţii lor, că Adi este un copil care ”are nevoie de prieteni şi de sprijin”, după cum ne spune mama lui Valentin. A fost de-ajuns să o vadă pe Monica ca să îşi dea seama că şi ei, prin acceptare, pot ajuta ca un copil cu autism să devina ca şi al lor. Fata are 14 ani. Şi este clasa a VIII-a la aceeaşi şcoala unde învaţă Adi.


S-a înscris în învăţământul de stat din clasa a II-a după ce mai toţi medicii îi spuneau mamei că muşcatul mâinilor până la sânge sau urletele înspăimântătoarea sunt doar semnele răsfăţului şi a proastei creşteri. Ceva mai târziu, avea să fie diagnosticată cu autism. Pentru fiecare lucru, mama crea poveşti care să o scoată din lumea ei tristă.

Ca să o determine să mănânce brocoli, de exemplu, şi nu doar cartofi prăjiţi zi de zi, mama îi spunea că în burtica ei cartofiorii au dat petrecere şi că ar dori să aibă nişte musafiri coloraţi în verde. Pentru a-i alunga frica, tot mama i-a spus că ea are 22 de îngeraşi ai tuturor temerilor, teama de întuneric, de înălţime, de a ţine o cană cu apă în mână, etc.


Cum copila aducea o cană cu apă, cum îngeraşul confecţionat de mamă sărea de bucurie. Treptat, Monica a scăpat de tot răul care-i strivea copilăria. A ajuns printre copii obişnuiţi, care i-au fost alături şi pe care şi i-a făcut prieteni. ”Acum este a cincea din clasă, cu media generală peste 9”, spune mama şi mai multă fericire nu poate să încapă în glasul ei. ”Vreau să mă fac designer”, ne dezvăluie copila cu ochi negri, pătrunzători, care excelează la pictură şi la teatru. ”Mama a fost cea care m-a vindecat, ea singură a făcut cu mine ABA, nu a vrut nimeni să o ajute, de-aia o iubesc eu atât de mult. Nu m-a certat niciodată. Şi când luam o nota mică, îmi spunea: "important e că nu ai venit cu mâna goală, mâna ta e plina cu o notă, mai trist era dacă nu erai băgată în seamă”. Şi mai ştiţi de ce o iubesc eu atâta? Pentru că m-a învăţat să fiu fericită”.

http://www.jurnalul.ro/reportaje/copiii ... 597320.htm
dora
 
Posts: 3779
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby camel » Tue Jan 24, 2012 10:18 pm

"Saptamana familiei, saptamana fara TV", editia a III-a

A 3a editie a actiunii "Saptamana familei, saptamana fara TV" va avea
loc in saptamana 2 - 6 aprilie 2012. Dupa 2 editii de impact ale
actiunii, Ministerul Educatiei a declarat aceasta saptamana o "Scoala
altfel". In aceasta saptamana nu se vor organiza cursuri, ci doar
activitati extracurriculare si extrascolare.


http://www.zibo.ro/mallul-copiilor/spon ... logice-644
camel
 
Posts: 608
Joined: Sat Jun 28, 2008 1:21 pm
Location: oradea

Postby camel » Wed Jan 25, 2012 12:05 pm

pentru cei care vor incepe scoala in septembrie si incearca integrare in invatamantul de masa, cateva informatii privind clasa "zero" (pregatitoare)

desi oficial scrie ca din martie se fac inscrierile..neoficial se fac deja inscrieri, atat pt clasa zero, cat si pentru clasa intai.

"Ministerul Educatiei introduce, din septembrie 2012, clasa pregatitoare, in care prezenta este obligatorie, copiii invata jucandu-se si nu vor fi note sau calificative. In clasa pregatitoare vor invata copiii care pana la 31 august 2012 vor avea sase ani impliniti sau, in cazuri speciale, cei care vor implini aceasta varsta pana la 31 decembrie 2012.
.......
Parintii vor putea sa-si inscrie copiii la scoala la care doresc
<<Ca si in anii precedenti, fiecare strada din Romania va fi arondata unei scoli. Procedurile de inscriere sunt astfel facute incat, daca parintele isi exprima optiunea pentru scoala la care este arondat, aceasta are obligatia sa inscrie elevul. Daca parintele doreste inscrierea la alta scoala decat scoala de arondare, acest lucru este perfect posibil, iar elevul va fi inscris in limita numarului de locuri disponibile. Daca sunt mai multe optiuni decat locuri disponibile pentru o anumita scoala se vor aplica criterii generale - existenta unui grad de handicap, copii orfani, copii din familii monoparentale, copiii personalului din invatamant sau scolarizarea in acea scoala a fratilor sau surorilor -, precum si, daca este cazul, alte criterii decise de scoala si validate de inspectorat>>, a completat ministrul Educatiei.
El a tinut sa precizeze ca sunt interzise segregari, teste sau examene, atat la inscrierea la clasa pregatitoare, cat si la inscrierea in clasa I.

Programele scolare pentru copiii care vor intra la clasa pregatitoare sunt in ultima etapa de finalizare, iar parintii vor fi informati cu multa atentie asupra elementelor de programa importante in momentul inscrierii, care va avea loc, ca in alti ani, in luna martie.

<<Pot sa va spun de pe-acum ca in clasa pregatitoare copilul va invata prin metode adecvate varstei tot ceea ce ii este necesar pentru a face fata cu succes clasei I. De exemplu, copiii isi vor dezvolta capacitatea de a comunica, vor stabili sau consolida primele contacte cu lumea numerelor si a literelor, vor invata sa observe mediul inconjurator si sa interactioneze cu ceilalti copii si cu adulti prin jocuri didactice, activitati in echipa, activitati de descoperire, prin desen sau muzica. Nu in ultimul rand, copiii vor beneficia de ore special destinate unei pregatiri fizice armonioase. Invatamantul fiind obligatoriu, copiii vor fi obligati sa merga la cursuri, fiind astfel prevenit abandonul scolar>>, a adaugat Daniel Funeriu.

In clasa pregatitoare elevii nu vor da niciun fel de testari, cadrul didactic putand insa sa utilizeze modalitati de incurajare si de recompensare specifice varstei.

Sala de clasa din scoala va fi adaptata varstei copiilor, in asa fel incat sa permita invatarea prin joc si pregatirea pentru clasa I, utilizand resurse de invatare adecvate. Vor fi folosite resurse ale invatarii moderne, adaptate scopului clasei pregatitoare.

In saptamanile care urmeaza, parintii vor primi materiale informative care vor raspunde tuturor intrebarilor lor privind clasa pregatitoare. De asemenea, la momentul inscrierii parintii vor primi, in premiera, un ghid cu tot ceea ce trebuie sa stie pentru scolarizarea copilului.

Clasa pregatitoare inlatura trecerea brutala de la gradinita la scoala. Copilul invata jucandu-se si in acelasi timp se familiarizeaza cu atmosfera din scoala.

Scolile vor fi pregatite la 1 septembrie sa preia clasa pregatitoare

Foarte multe scoli au pentru clasa I banci reglabile si scaune adecvate."

http://portal.radioiasi.ro/clasa-pregat ... 30044.html
camel
 
Posts: 608
Joined: Sat Jun 28, 2008 1:21 pm
Location: oradea

Postby camel » Wed Jan 25, 2012 6:46 pm

Sectiunea 4 - Invatamantul primar


Art. 29
(1) Invatamantul primar se organizeaza si functioneaza, de regula, cu program de dimineata.
(2) In clasa pregatitoare sunt inscrisi copiii care au implinit varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar. La solicitarea scrisa a parintilor, a tutorilor sau a sustinatorilor legali, pot fi inscrisi in clasa pregatitoare si copiii care implinesc varsta de 6 ani pana la sfarsitul anului calendaristic, daca dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare.

(3) In clasa pregatitoare din invatamantul special sunt inscrisi copii cu cerinte educationale speciale, care implinesc varsta de 8 ani pana la data inceperii anului scolar. La solicitarea scrisa a parintilor, a tutorilor legali sau a sustinatorilor legali, pot fi inscrisi in clasa pregatitoare si copii cu cerinte educationale speciale cu varste cuprinse intre 6 si 8 ani la data inceperii anului scolar.

(4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului poate aproba organizarea de programe educationale de tip "A doua sansa", in vederea promovarii invatamantului primar pentru persoanele care depasesc cu 4 ani varsta corespunzatoare clasei si care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de invatamant pana la varsta de 14 ani.

http://www.dreptonline.ro/legislatie/le ... 1_2011.php
camel
 
Posts: 608
Joined: Sat Jun 28, 2008 1:21 pm
Location: oradea

Postby camel » Sat Feb 04, 2012 2:00 pm

camel
 
Posts: 608
Joined: Sat Jun 28, 2008 1:21 pm
Location: oradea

Postby camel » Tue Feb 21, 2012 1:34 pm

pt. Bihor, dar probabil au aparut liste la nivelul fiecarui judet

Inspectoratul Școlar Județean Bihor a finalizat lista circumscripțiilor în care sunt arondați copiii care vor intra din această toamnă în clasele pregătitoare. De luni a început evaluarea psihometrică a viitorilor elevi, ca în data de 5 martie să înceapă înscrierea micuților la unitățile la care au fost arondați.

Vezi aici lista cu circumscripțiile școlare din Oradea!

http://isjbihor.ro/isj/doc/Oradea_sr.PDF

Evaluarea psihometrică se realizează în perioada 20-29 februarie, iar în urma acesteia copiii vor primi o adeverinţă prin care se atestă că acesta este „Clinic sănătos/apt pentru şcoală". În Bihor, sunt aproximativ 2.000 de copii care vor trebui înscriși în clasele pregătitoare.
În intervalul 5-16 martie, părinții vor putea să solicite înscrierea copiilor în școala de circumscripție, ca în a doua etapă de înscrieri, din 20 până pe 27 martie, când vor fi completate cererile de către părinţii care au domiciliul în altă circumscripţie şcolară, pe locurile rămase libere. Apoi urmează o altă perioadă de redistribuire a copiilor care au fost înscriși în altă circumscripție decât cea la care a fost arondat, dar nu a fost admis nici în unitatea de învățământ respectivă.
Între 2 şi 9 mai are loc înscrierea pe locurile disponibile, la unităţile dorite, a copiilor ai căror părinţi au solicitat înscrierea la altă şcoală decât cea de circumscripţie, dar au fost respinşi iniţial, din lipsă de locuri. Ulterior, între 11 şi18 mai, vor fi înscrişi copiii care nu au fost cuprinşi în nicio unitate la care părinții i-au înscris.
camel
 
Posts: 608
Joined: Sat Jun 28, 2008 1:21 pm
Location: oradea

Postby camel » Fri Oct 26, 2012 4:08 pm

cei ce incearca o integrare a copilului cu CES in invatamant de masa, ar putea sa aduca in favoarea lor si acest paragraf de lege, in fata cadrelor didactice unde se incearca integrarea


ORDIN Nr.5574 din 7 octombrie 2011
pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educational pentru copiii,elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale integrati in invatamantul de masa


Capitolul IV
Facilitati acordate unitatilor de invatamant integratoare
Art. 21. - In grupele/clasele in care sunt integrati copii/elevi cu CES care beneficiaza de servicii educationale de sprijin efectivele se diminueaza cu 2 copii/elevi pentru fiecare copil/elev integrat.
Art. 22. - Cadrele didactice din unitatile de invatamant integratoare beneficiaza de cursuri de formare in domeniul educatiei incluzive, organizate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Art. 23. - (1) Cadrelor didactice care lucreaza cu copii/elevi cu CES integrati in unitati de invatamant de masa li se vor acorda in fisele de evaluare cel putin 5 puncte pentru fiecare copil/elev integrat, dar nu mai mult de 10 puncte. De punctajul acordat beneficiaza si profesorul itinerant si de sprijin.
(2) Se recomanda inspectoratelor scolare judetene/al municipiului Bucuresti ca, la intocmirea grilei cu punctajele prevazute pentru obtinerea gradatiei de merit si a distinctiilor, sa stabileasca pentru cadrele didactice din invatamantul de masa care integreaza copii/elevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obtinerea unor performante in pregatirea elevilor distinsi la concursurile si olimpiadele scolare.
camel
 
Posts: 608
Joined: Sat Jun 28, 2008 1:21 pm
Location: oradea

Postby camel » Mon Dec 17, 2012 9:11 am

http://adevarul.ro/sanatate/medicina/co ... index.html

”Copil cu autism? Nu in gradinita mea!” Si totusi, se poate! Minighid pentru acceptarea la gradi

Nu e nevoie sa repet ce simti cand trebuie sa inscrii copilul la gradinita. Cat de mult speri ca vei avea o discutie cu cineva care stie ce inseamna autismul. Ca nu este primul copil din colectivitatea respectiva cu aceasta problema si ca educatorii stiu déjà cat de speciali si de minunati sunt acesti copii, dincolo de toate problemele pe care le pot ridica.

Si daca este cazul, speri ca vei putea vorbi sincer si deschis despre nevoia copilului de a fi insotit de ”umbra” (shadow) daca asa recomanda coordonatorul de terapie. Dar intre ceea ce speri si ceea ce gasesti este, din pacate, o mare discrepanta. Sunt destui copii fara probleme care abia isi gasesc locul in gradinite, de ce o grija in plus cu un copil care este pentru tot personalul o continua provocare? Asa gandesc cei mai multi directori de gradinita, incercand sa evite „durerile de cap”. Dar exista si exceptii, iar voi trebuie sa le identificati cu tenacitate fiindca de integrarea copilului in colectivitatea depinde o buna parte din recuperare.

Iata ce poti face.

In primul rand, pentru a intra in colectivitate, copilul trebuie sa aiba anumite abilitati minime. Nu poti pretinde educatorilor sa faca ceea ce in mod normal se obtine doar prin terapie. Prin urmare, este rezonabil sa duci copilul la gradinita doar dupa ce ai obtinut prin terapie urmatoarele rezultate cu copilul:

1. Sta pe scaun la cerere, pentru o perioada scurta de timp ( perioada respectiva va creste progresiv)

2. Are abilitati de imitare ( poate imita gesturi, actiuni ale educatoarei si ale celorlalti copii)

3. Raspunde la instructiuni/comezi simple

4. Poate raspunde la intrebarea „ce vrei” verbal sau cu imagini

5. Poate bea cu cana si poate manca

6. Poate cere sa-si faca nevoile

Daca toate aceste cerinte minime sunt indeplinite, atunci ar trebui sa nu va faceti griji. Intr-o gradinita cu un personal pregatit, asa cum trebuie sa fie colectivitatea in care intra copilul dumneavoastra, va face fata cu siguranta, iar progresele vor fi evidente si accelerate.

Pasul 1. Alege o gradinita privata

Cei mai multi alegeti gradinitele private in speranta ca acolo veti gasi mai multa intelegere si mai mult sprijin tocmai pentru ca platiti un pret onest pentru serviciile oferite copilului. Dar avantajele sunt mai multe. De obicei, grupele sunt mai mici, iar educatoarele se pot ocupa mai bine de copii comparativ cu sistemul de stat. In plus, exista mai multe activitati optionale care il pot ajuta pe copil sa se dezvolte. Criteriul cel mai important in alegerea gradinitei ramane totusi RECOMANDAREA. Intereseaza-te la parintii care au copii in respectivele gradinite si afla daca sunt multumiti de progresele copiilor, daca educatorii sunt cooperanti si flexibili. Daca recomandarile sunt bune, mergeti la prima discutie pregatiti pentru orice, dar aveti incredere in persoana din fata voastra. Nu ascundeti nimic din ceea ce stiti ca ar putea face copilul si ar ridica probleme in colectivitate. Acest lucru s-ar putea intoarece mai tarziu impotriva voastra. Dar nu uitati nici sa-i punctati calitatile, fara sa exagerati, desigur. Daca prima discutie, cea cu directorul mege bine, nu este o garantie ca cel mic va fi acceptat si de copii si de educatoare. Lupta acum incepe.

Pasul 2. Ofera educatorilor informatii despre autism

In general, accepta provocarea de a lucra cu copiii cu autism educatorii cu pregatire superioara, care au studiat psihologia si déjà au cateva informatii despre autism si ADHD. Dar sunt si cazuri fericite in care educatorii vor sa stie cat mai mult despre afectiunea copilului pentru a putea sa-i faca fata. In cazul in care observi un astfel de interes este bine sa ajuti cu informatii si cu materiale de suport pe care le ai acasa. Documentarea va ajuta foarte mult educatorul care lucreaza zi de zi cu copilul.

Pasul 3. Fii receptiv la sugestiile primite de la gradi

Tu stii foarte bine care sunt limitele copilului si care sunt limitarile pe care i le impune tulburarea de care sufera. Dar intr-o prima etapa educatorii ii vor testa limitele si iti vor transmite feedback in conditiile de lucru pe care le presupune copilul-tipic. Discuta cu coordonatorul de terapie si vezi in ce masura se pot corecta prin terapie problemele semnalate la gradinita si cum pot fi intarite comportamentele pozitive manifestate in colectivitate. Miza intrarii in colectivitatea este integrarea, nu tratamentul preferential. Prin urmare, insista de cate ori ai ocazia sa nu i se faca concesii de la activitati pe care le-ar putea duce la bun sfarsit doar in ideea ca este un copil special, cu nevoi speciale.

Pasul 4. Nu ceda protestelor copilului!

Nici copiii tipici nu se omoara dupa mersul la gradinita. Dar in cazul copiilor cu autism registrul de manifestari ( care include plansete, tipete, violenta si autoviolenta) poate fi tulburator pentru parinti. Si pentru ca de multe ori nu verbalizeaza bine si nu se pot exprima, ai putea crede ca de vina pentru opozitia de a pleca de acasa este felul in care copilul este tratat de personalul gradinitei. Sigur ca trebuie sa fiti atenti la aceste aspecte, dar nu va grabiti cu concluzii sumbre. Cei mai multi copii sufera de anxietatea de separare si isi doresc sa petreaca mai mult timp cu parintii, de aceea le este greu sa accepte ca trebuie sa stea atat de mult timp la gradinita. Veti observa ca protestele se raresc pe masura ce copilului ii intra in rutina mersul la gradinita si, de asemenea, ca protestele sunt mai insistente lunea, dupa weekend, adica dupa ce a stat mai mult cu voi, acasa.

Pasul 5. Provoaca-ti in continuu copilul.

Incearca tot timpul lucruri noi. Inscrie-l la cat mai multe optionale, mai ales artistice, care il ajuta sa se exprime si le dezvolta coordonarea, du-l la cat mai multe cursuri si ateliere extrascolare si provoaca-l in continuu sa intre in activitati noi. Progresele pe care le va face fiind stimulat intens vor fi mult mai mari decat in cazul in care il vei lasa in zona lui de confort.

Te vor ajuta si linkurile de mai jos: gradinita Firststeps, unde doi copii, unul cu autism si altul cu tulburari de comportamnt ADHD au facut anul acesta progrese uluitoare, un articol despre drumul de la autism la gradinita si altul catre site-ul unui psihoterapeut care iti poate ajuta copilul sa se integreze in colectivitate.

Succes!
camel
 
Posts: 608
Joined: Sat Jun 28, 2008 1:21 pm
Location: oradea

Re: Scoala si copiii cu CES

Postby dora » Mon Jun 17, 2013 7:32 am

Reacţie la Campania TVR: Directorii care refuză înscrierea elevilor cu dizabilităţi vor fi demişi


După ce a văzut seria de reportaje difuzată de Ştirile TVR ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a promis că directorii de şcoli care refuză înscrierea elevilor cu dizabilităţi vor fi demişi. Ministrul recunoaşte că şcolile din România nu sunt pregătite să-i integreze pe aceşti elevi.

http://stiri.tvr.ro/reactie-la-campania ... 31664.html
14 Iunie, 16:06

Am fost martori când mama unui copil cu dizabilităţi a încercat să-l transfere într-o şoală de masă. În unele locuri, a fost minţită chiar de directorii unităţilor de învăţământ.

În prima şcoală în care am intrat, directorul adjunct nici nu vrea să audă de transferul unui elev în scaun cu roţile. Argumentul a fost acela că elevii au multe laboratoare şi schimbă clasa la fiecare materie.

Încercăm la altă şcoală. Aici, directoarea se plânge că nu are loc în clase. Secretara şi directoarea fac tot posibilul să ne descurajeze.

De la femeia de serviciu aflăm totuşi că există o rampă pentru persoane cu dizabilităţi, doar că intrarea este permanent închisă. Nimeni din şcoală nu face un minim efort ca uşa să fie deschisă pentru un copil care nu se poate deplasa.

Ministrul Educaţiei Remus Pricopie a felicitat TVR pentru acestă campanie. "Şi noi ne-am notat că este o problemă şi de la faptul că noile de cursuri de management pentru directori vor include şi aceste lucruri până la lucruri concrete care ţin de arhitectura şcolii şi de curiculum", a adăugat ministrul.

http://stiri.tvr.ro/reactie-la-campania ... .html#view
dora
 
Posts: 3779
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Re: Scoala si copiii cu CES

Postby dora » Mon Jul 15, 2013 3:43 pm

Peste 75% dintre părinţii copiilor cu dizabilităţi, nemulţumiţi de sistemul de educaţie

de M.T. • 15 Iul 2013 • 16:20 Comenteaza
http://www.antena3.ro/romania/peste-75- ... 21286.html

Peste trei sferturi dintre părinţii copiilor cu dizabilităţi susţin că nu sunt mulţumiţi de calitatea sistemului de educaţie oferit copiilor cu dizabilităţi, potrivit unui studiu realizat de CEDCD.

Acelaşi studiu arată că majoritatea părinţilor intervievaţi consideră că programa şcolară nu este adecvată nevoilor pe care le au copiii cu astfel de probleme.

Conform cercetării realizate de Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD), 74,2% dintre respondenţi consideră că accesul copiilor cu dizabilităţi în învăţământul de masă nu este asigurat, în sensul în care aceştia nu sunt primiţi în unităţile de învăţământ, se arată într-un comunicat de presă al organizaţiei, remis luni Mediafax.

Dintre persoanele chestionate, 78,7% consideră că programa de educaţie nu este adecvată nevoilor copiilor cu dizabilităţi, iar 66,5%spun că nu au beneficiat şi nu auzit de existenţa cadrului didactic de sprijin sau a cadrului didactic itinerant.

Potrivit aceluiaşi studiu, 66,5% dintre respondenţi au declarat că nu au beneficiat de serviciile unui psiholog în cadrul unităţilor de învăţământ, iar 73,8% dintre aceştia susţin că nu au întâlnit niciodată o clasă sau grupă de copii cu dizabilităţi integrată într-o şcoală de masă.

În acest context, relevă cercetarea, 75,6% declară că nu sunt mulţumiţi de calitatea sistemului de educaţie oferit copiilor cu dizabilităţi.

Cercetarea realizată de CEDCD a fost efectuată pe un număr de 921de persoane chestionate şi a urmărit identificarea nivelului de calitate şi de adaptare al sistemului de educaţie la nevoile copiilor cu dizabilităţi din România, din perspectiva gradului de satisfacţie al beneficiarilor indirecţi, respectiv, părinţii copiilor cu dizabilităţi.
dora
 
Posts: 3779
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Re: Scoala si copiii cu CES

Postby camel » Wed Aug 07, 2013 2:28 pm

http://www.2elefanti.ro/07-08-2013-este ... sm-abuzat/

Vi s-a întâmplat să suspectaţi vreodată că copilul dumneavoastră cu autism este abuzat la şcoală sau grădiniţă? V-aţi întrebat vreodată cum s-a ales cu vânătăi, mai ales dacă nu are nivelul de comunicare necesar pentru a vă spune ce a păţit? Sau dimpotrivă, sunteţi cadru didactic şi nu de puţine ori aţi bănuit că unul din elevii dumneavoastră este abuzat sau neglijat acasă? Ce măsuri aţi luat pentru a proteja copilul? Mai jos expunem o serie de semnale de alarmă care cuprind aproape toate situaţiile de abuz.

La şcoală

Abuzul asupra copilului este o problemă gravă, şi atunci când copilul dumneavoastră are autism, mizele sunt chiar mai mari. Copiii cu autism pot avea dificultăţi de comunicare cu părinţii sau alţi adulţi cu privire la incidentele de abuz. De asemenea, ei pot avea dificultăţi în a recunoaşte că o anumită formă de interacţiune nu este acceptabilă, şi chiar cred că autorul este prietenul lor. Majoritatea semnelor căutate de părinţi pot fi mai greu de observat la un copil care prezintă deja comportamente repetitive şi interacţiuni sociale atipice. Media este plină de poveşti tulburătoare de abuz faţă de copii şi adulţi cu autism. O femeie în Sweetwater, Florida, a fost arestată sub acuzaţia de sechestrare a fiului ei adult într-o cameră mobilată doar cu o saltea, fără acces la alimente, apă sau toaletă pentru ore în şir. Părinţii unui băiat de 10 ani din Cherry Hill New Jersey au fost şocaţi să constate abuzul verbal şi discuţii explicite despre alcool şi activitate sexuală la care copiii erau expuşi de către profesorul fiului lor şi asistenţii din clasă după ce l-au trimis la şcoală cu un microfon ascuns. Un adolescent a fost legat de o masă şi maltratat cu electroşocuri de peste 31 de ori la o şcoală din Massachusetts.
Stop © shutterstock.com, Suzanne Tucker

Stop © shutterstock.com, Suzanne Tucker

Ca părinţi, ne dorim să ne protejăm copiii şi să avem încredere în profesioniştii de care aceştia depind pentru a-i ajuta să obţină cea mai bună educaţie şi servicii posibile. Cei mai mulţi dintre ei sunt persoane minunate care doresc cu adevărat să îi vadă pe copii crescând şi dezvoltându-se frumos, dar există câteva mere stricate în orice coş. Care sunt semnele de alarmă pe care le pot căuta părinţii, mai ales atunci când copilul este în imposibilitatea de a comunica ceea ce se întâmplă?
Acestea sunt simptomele care pot semnala o nevoie de investigaţii suplimentare

Refuzul de a se dezbrăca de anumite haine, cum sunt puloverele, care ascund vânătăi sau alte semne.
Scăderea notelor, pentru nici un motiv aparent.
Purtarea de bluze cu mâneci lungi / pantaloni în vreme caldă.
Schimbări emoţionale – un copil fericit este brusc deosebit de lipicios sau plângăcios.
Pierderea bruscă a interesului în activităţi plăcute.
Copilul începe brusc să lovească, muşte, sau să provoace leziuni altor persoane, animale etc.
Copilul se afişează brusc gol în faţa altor persoane.
Interes anormal sau neobişnuit ori cunoştinţe de sex.
Doreşte brusc să evite anumiţi adulţi.
Vânătăi în locuri care nu se învineţeşte în mod normal, cum ar fi partea din spate a coapsei.

Multe dintre aceste simptome pot fi explicate şi altfel decât ca semne ale abuzului asupra copilului, dar dacă observaţi schimbări bruşte în personalitatea copilului, care nu pot fi explicate prin ceva de genul unei boli acute sau probleme acasă, poate doriţi să investigaţi cauzele. În cazul în care copilul dumneavoastră vine acasă de la şcoală cu vânătăi inexplicabile sau urme, ori dezvoltă brusc o aversiune faţă de şcoală, ar putea fi din cauză că se întâmplă ceva atipic.
Acasă

Aproape unul din cinci copii cu autism sunt abuzaţi fizic. Aproximativ unul din şase sunt abuzaţi sexual. Abuzul trebuie raportat întotdeauna. „Primul pas în a ajuta copiii abuzaţi sau neglijaţi este să învăţăm să recunoaştem semnele de abuz şi neglijare. Copiii cu autism, prin definiţie, au o problemă de comunicare. Aceasta înseamnă că nu se poate pune bază pe declaraţiile unui copil. Este nevoie de un examen fizic şi căutarea dovezilor de abuz. Înseamnă că trebuie să aibă loc o discuţie dificilă şi provocatoare cu însoţitorul”, declară David Mandell, director asociat al spitalului de copii din centrul „Autism Philadelphia”. Mai jos sunt semne care pot semnala abuzul sau neglijarea. Lista a fost furnizată de Departamentul de Protecţie a Copilului Gateway.
Copilul

Manifestă schimbări bruşte de comportament sau de performanţă şcolară. Nu a primit ajutor pentru problemele fizice sau medicale aduse la cunoştinţa părinţilor. Are probleme de învăţare (sau dificultăţi de concentrare), care nu pot fi atribuite unor cauze fizice sau psihologice specifice. Este mereu vigilent, ca şi cum se aşteaptă să i se întâmple ceva rău. Lipsit de supravegherea unui adult. Este prea conform, pasiv sau retras. Vine la şcoală sau alte activităţi devreme, rămâne până târziu, şi nu vrea să meargă acasă (în cazul abuzului / neglijării la domiciliu).
Părintele

Manifestă puţin interes pentru copil. Neagă existenţa – sau dă vina pe copil – pentru problemele şcolare şi de acasă. Solicită profesorilor sau altor persoane care îngrijesc copilul să utilizeze disciplina fizică dură în cazul în care copilul se poartă urât. Vede copilul ca pe de-a întregul rău, lipsit de valoare, sau împovărător. Cere un nivel de performanţă fizică sau academică a copilului nu se poate realiza. Se aşteaptă de la copil să se îngrijească singur.
Părintele şi copilul

Rareori se ating sau se privesc unul pe celălalt. Consideră relaţia lor cu totul negativă. Declară că nu se plac reciproc.
Semne de abuz fizic

Luaţi în considerare posibilitatea de abuz fizic atunci când copilul: Are arsuri inexplicabile, muşcături, lovituri, oase rupte sau ochi negri. Are vânătăi decolorate sau alte semne vizibile după o absenţă de la şcoală. Pare speriat de părinţi şi protestează sau strigă atunci când este timpul să meargă acasă. Se stresează când e abordat de adulţi Spune că a fost agresat de un părinte sau alt îngrijitor adult.

Luaţi în considerare posibilitatea de abuz fizic atunci când părintele sau îngrijitorul: Oferă explicaţii contradictorii, neconvingătoare sau nici o explicaţie pentru un rănile copilului. Descrie copilul ca fiind „rău”, sau într-un alt mod foarte negativ. Foloseşte disciplina fizică dură cu copilul. Are o istorie de copil abuzat.
Semne de neglijare

Luaţi în considerare posibilitatea de neglijare atunci când copilul: Lipseşte frecvent de la şcoală. Cere sau fură mâncare sau bani. Nu primeşte îngrijire medicală sau dentară, vaccinările sau ochelarii de care are nevoie. Este în mod constant murdar şi are miros corporal puternic. Nu are haine adecvate anotimpului. Abuzează de alcool sau alte droguri Afirmă că nu e îngrijit acasă.

Luaţi în considerare posibilitatea de neglijare în cazul în care părintele sau îngrijitorul: Pare a fi indiferent faţă de copil. Pare apatic sau deprimat. Se comportă iraţional sau într-un mod bizar. Abuzează de alcool sau de alte droguri.
Semne de abuz sexual

Luaţi în considerare posibilitatea de abuz sexual atunci când copilul: Are dificultăţi în ce priveşte mersul pe jos sau statul în fund. Refuză brusc să îşi schimbe echipamentul pentru a participa la activităţile fizice din sala de sport. Raportează coşmaruri sau enurezis nocturn. Experimentează o schimbare bruscă a apetitului. Demonstrează comportament sau cunoştinţe sexuale bizare, sofisticate, sau neobişnuite. În cazul fetelor: rămâne însărcinată sau suferă de o boală venerică, în special în cazul în care are vârsta sub 14 ani. Fuge. Raportează că a fost abuzat sexual de către părinte sau un alt însoţitor adult.

Luaţi în considerare posibilitatea de abuz sexual atunci când părintele sau îngrijitorul: Este excesiv de protector cu copilul sau limitează sever contactul acestuia cu alţi copii, în special de sex opus. Este secretos şi izolat. Este gelos sau dictatorial cu membrii familiei.
Semne de maltratare emoţională

Luaţi în considerare posibilitatea de maltratare emoţională atunci când copilul: Are comportamente extreme, cum ar fi excesiv de compliant sau solicitant, pasiv sau agresiv. Este fie prea matur (face pe părintele cu alţi copii) fie inadecvat infantil. Este întârziat în dezvoltarea fizică sau emoţională. A încercat să se sinucidă Raportează o lipsă de ataşament faţă de mamă.

Luaţi în considerare posibilitatea de maltratare emoţională atunci când părintele sau îngrijitorul: Învinuieşte în mod constant copilul, îl devalorizează sau ceartă frecvent. Nu îi pasă de copil şi refuză să ia în considerare ofertele de ajutor pentru problemele copilului. Respinge deschis copilul.

Informaţii preluate şi traduse de pe:

http://specialedabuse.com/signs-of-abuse/
http://www.autismdailynewscast.com/is-m ... urel-joss/
camel
 
Posts: 608
Joined: Sat Jun 28, 2008 1:21 pm
Location: oradea

Re: Scoala si copiii cu CES

Postby camel » Wed Nov 13, 2013 11:35 am

Primul director de scoala din Romania sanctionat pentru ca a cerut retragerea unui copil autist

http://m.stirileprotv.ro/lbin/mobile/in ... id=3598611
camel
 
Posts: 608
Joined: Sat Jun 28, 2008 1:21 pm
Location: oradea

PreviousNext

Return to GRADINITE,SCOLI, UNIVERSITATI

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest

cron