Gradinita/ scoala

Moderators: camel, moderators

Postby camel » Sun Sep 30, 2012 4:06 pm

o completare (la zi) la ce a postat dora de pe blogul nostru

Intr-adevar la Tudor in clasa sunt numai 12 elevi cu totul. S-a creat printr-o conjunctura aceasta situatie, caci 20 trebuiau sa fie initial, dar unii s-au speriat de naveta cu microbuzul si au preferat sa-i transfere in clasa paralela sau direct in clasa I numai ca sa fie ca si localitate unde au si domiciliul. Pentru noi a fost foarte bine asa, ca am ramas mai putini si se poate ocupa doamna invatatoare mai bine de fiecare dintre ei.

Anul acesta o sa mergem pe curicula normala, mai ales nefiind vorba de note si calificative, iar activitatile fiind mai mult in joaca, nu are cum sa nu faca fata. Sincer, Tudor era pregatit din punct de vedere cognitiv si pentru clasa I si sper ca si anul viitor vom putea lucra fara probleme dupa curicula normala. Mai apoi din clasa II o sa vedem care va fi situatia.

Nu am optat nici pentru varianta de a merge treptat, ca si timp, la scoala. Adica la inceput 1-2 ore si apoi tot sa crestem, pana sa stea program complet. A mers de la inceput de la 8 la 12 ca si toti ceilalti.

Nu e totul perfect, dar pana acum e bine. Au fost proteste in 2 zile din partea lui, in a doua saptamana, caci datorita faptului ca prima saptamana a fost mai lejera, fiind perioada de acomodare si neavand inca rechizitele cumparate, Tudor a crezut ca tot asa va fi mereu la scoala...joaca si pauze. Si cand au inceput mai serios, s-a revoltat, ca el voia pauza sa fie de 35 minute si ora de 10 minute, nu invers. A coincis revolta si cu prima zi cand avea timerul vizual pe mana si era si atras de timer si nu-l intelegea inca "ca rost". Dar au fost situatii izolate, cateva minute in doua zile consecutive, iar shadowul a gestionat situatia. In celelalte zile a fost liniste si pace. Activitatile le face toate, majoritatea singur, iar in mica parte cu ajutor din partea shadowului pentru reformulare cerinte, pana doamna invatatoare va sti mai bine cum sa-i formuleze cerintele ca sa-i raspunda 100% dansei direct.
Face si ore de educatie fizica, religie si engleza, cu alti trei profesori. La educatie fizica a fost mai mult decat incantat si a fost elev model. La religie va trebui sa invete si el rugaciuni si cum e greu sa-i explici de suflet, vise, pacate etc, cred ca va invata ca raiul este o gradina cu flori multe, unde e soare si cald si curge apa, iar iadul este un foc mare, cu fum si oameni rai cu coarne. Nu imi dau seama copiii normali de 7 ani cum percep notiunile de la ora de religie, poate si ei tot ca o poveste in mare parte inteleg pildele. Engleza nu a facut inca saptamanile acestea, dar nu imi fac probleme, caci la nivel de cuvant a invatat el singur de pe net si de la dvd-urile cu desene animate si chiar propozitii scurte (folosite adecvat) si cantece (refrene), asa ca va face fata cumva si el (restul au facut engleza la gradinita, el nu).
Dimineata merge voios spre microbuz si e cuminte, se aseaza in hol pe scaune langa colegii lui, pana ajunge microbuzul. Intr-o singura zi nu a vrut sa mearga la scoala, dar atunci nu voia nimic de fapt, era foarte incarcat emotional si plangea si voia sa fie imbratisat si mi-a spus ca-l doare si este "sad". Nu era bolnav, dar a fost abatut atunci aproape toata ziua, probabil totusi atatea noutati l-au coplesit.

Oricum daca il intrebi "Vrei gradinita sau scoala?", raspunde fara sa stea pe ganduri "scoala". Asa ca ne bucuram si noi ca nu am facut un pas gresit si ca era pregatit pentru aceasta etapa a vietii lui "educationale".

Doamna invatatoare pana acum s-a dovedit mai mult decat deschisa si de la zi la zi l-a implicat tot mai mult si pe el in toate activitatile. Cand au fost mici replici de la cativa colegi de ai lui in primele zile, a stiut cum sa trateze cu tact situatia si sa-i explice la fiecare, fara a-l pune pe Tudor in inferioritate fata de ei. Intr-adevar dansa il trateaza la fel ca pe oricare alt elev din clasa, incercand totodata sa gaseasca cea mai buna cale de comunicare cu el (in acest sens dorind chiar sa-i punem la dispozitie monitorizarile shadowului, pentru a vedea care au fost neajunsurile unei activitati si a incerca o abordare diferita, incat sa decurga totul cat mai bine). Chiar am simtit ca dansa intelege si apreciaza eforturile noastre si vede cum disecam fiecare situatie, incercand sa eliminam aspectele negative si sa le intarim pe cele pozitive.

De Antonia la gradinita voi scrie cu alta ocazie, dar si de la ea semnalele sunt pozitive.
camel
 
Posts: 606
Joined: Sat Jun 28, 2008 1:21 pm
Location: oradea

Re: Gradinita/ scoala

Postby camel » Sun Apr 28, 2013 8:13 am

http://adevarul.ro/educatie/scoala/zeci ... index.html

Zeci de părinţi au reclamat şcolile care au refuzat să le înscrie copiii cu dizabilităţi în clasa pregătitoare


De la începutul lunii aprilie, când s-a dat startul înscrierilor copiilor în clasa pregătitoare, zeci de părinţi au reclamat la Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi mai multe şcoli care le-au refuzat copiii cu dizabilităţi. Ultimul caz este al unei fetiţe de 8 ani, care a fost acceptată luni la un colegiu din Bucureşti, după intervenţia inspectoratului şcolar.


Mădălina Turza, preşedintele Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD), a declarat pentru adevarul.ro că, de la începutul perioadei de înscrieri în şcoala primară, au avut de soluţionat zeci de cazuri de discriminare a copiilor cu dizabilităţi în acest proces. ”Am avut părinţi din Arad, Piatra Neamţ, Buzău, Bucureşti şi alte oraşe din ţară, zeci de cazuri de la începutul lui aprilie, care au venit la noi şi au reclamat refuzul autorităţilor de a-i înscrie pe copiii lor cu dizabilităţi la şcoală. Încă avem în lucru trei-patru astfel de cazuriPe cele mai multe reuşim să le soluţionăm în faza administrativă, adică trimitem noi scrisori instituţiilor şi se rezolvă, însă nu se întâmplă mereu aşa”, explică Turza. Este şi cazul Alexiei, o fetiţă de opt ani, cu dizabilitate gravă, pe care trei şcoli din Capitală au refuzat să o înscrie la clasa pregătitoare, una invocând că ”politica” şcolii nu permite încadrarea unui astfel de copil, potrivit unui comunicat al ONG-ului remis luni.

Cazul fetei refuzată de trei şcoli din Capitală

”Alexia are opt ani şi trei luni şi este diagnosticată cu tumoare hipotalamică cu metastaze spinale, operată în urmă cu patru ani, fiind încadrată în gradul grav de dizabilitate. În ciuda diagnosticului, şi prin eforturi uriaşe ale părinţilor, în prezent micuţa se află la un nivel de dezvoltare mentală în jurul vârstei de 6 - 7 ani, fiind verbală şi independentă în mare parte a activităţilor sociale”, arată cei de la CEDCD, care au sesizat ieri şi presa, după ce au prezentat cazul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) încă de vineri. Mama fetiţei a iniţiat demersurile de înscriere a Alexiei în invăţământul primar şi, fiind vorba de un copil cu dizabilităţi, aceasta s-a adresat, conform legii, Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE), ”care avea obligaţia de a emite o orientare şcolară a micuţei către şcoala de masă sau către şcoala specială”, au precizat reprezentanţii ONG-ului.

În loc de orientare şcolară, i s-a recomandat să-i găsească copilului o şcoală Însă, susţine Turza, cei de la CMBRAE ”au evitat să realizeze orientarea, transferând responsabilitatea asupra mamei de a identifica o şcoală «dispusă» să o primească pe micuţa Alexia”. Motivul: după ce în cele mai multe cazuri câştigate de ONG, şcolile au reproşat Centrului că stabiliseră că acei copii cu dizabilităţi pot merge la o şcoală de masă, normală, specialiştii s-au ferit să mai acorde părinţilor hârtia oficială. În aceste condiţii, mama Alexiei a făcut trei încercări succesive de a-şi înscrie fiica la şcoală, ultima fiind la Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" din Bucureşti, unitate de care aceasta aparţine cu domiciliul, însă în toate cazurile a primit refuzuri categorice. Caz soluţionat în 30 de minute, prin telefon ”Cazul acesta a fost rezolvat ieri foarte rapid, ca prin minune, în 30 de minute, prin câteva telefoane de la inpsectoratul şcolar. Cei de la Colegiul <> au fost sunaţi de conducerea ISMB, iar apoi mama fetiţei a fost chemată chiar de directorul Colegiului pentru a-şi înscrie fetiţa, ceea ce s-a şi întâmplat”, a povestit şefa Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi. ”Nu am crezut vreodată că se poate întâmpla aşa ceva în învăţământul românesc”, a declarat fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, uimit de apariţia unui astfel de caz. De altfel, conducerea ISMB a anunţat luni, după ce sesizarea Centrului a apărut public, că a demarat o anchetă în acest caz. "Vom face o analiză privind acest caz. Vom analiza dacă directorul Colegiului Mihail Eminescu a spus că nu poate înscrie copilul pentru că are o problemă de sănătate. Un astfel de răspuns este incorect, înseamnă discriminare, ori în unităţle de învăţământ din Capitală sunt înscrişi în învăţământul de masă 1.000 de copii de dizabilităţi", a spus şeful ISMB, inspectorul general Constantin Trăistaru, potrivit Mediafax.
camel
 
Posts: 606
Joined: Sat Jun 28, 2008 1:21 pm
Location: oradea

Re: Gradinita/ scoala

Postby dora » Sun Jan 05, 2014 5:39 pm

Tatăl unui copil cu autism se luptă cu sistemul: Educatoare acuzată de discriminare
Autor: Cristina S. Carp
Publicat Luni, 08 Iulie 2013 06:00
Părintele susţine că băiatul său a fost tratat inegal de educatoare, în raport cu colegii săi fără cerinţe educaţionale speciale
http://www.viata-libera.ro/societate/43 ... scriminare

Cu câteva săptămâni înainte de încheierea anului şcolar, domnul Stănică Ambrinoc a sesizat Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi, un ONG din domeniu, de faptul că băiatul său ar fi tratat discriminatoriu la grădiniţa de masă unde mergea. Deşi recunoaşte că băiatul a făcut progrese în colectivul de la Grădiniţa nr. 61, gălăţeanul s-a plâns că educatoarea şi-a schimbat, în timp, atitudinea faţă de copil şi de părinţii săi. La început, familia a primit încurajări, mai ales că doamna a mai lucrat cu copiii cu cerinţe educaţionale speciale, dar, ulterior, „a fost mai simplu să ne stigmatizeze şi să ne impună un program care de fapt ne excludea dintre ceilalţi copii”, susţine domnul Ambrinoc, prezentând mai multe exemple concrete, printre care şi acela că micuţul nu a fost chemat la o activitate extraşcolară la Planetariu.
În numele părintelui care i-a sesizat, CEDCD s-a adresat oficial Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi. Echipa de la ISJ a identificat însă doar o problemă de comunicare familie-educatoare. „Nu s-a confirmat niciuna dintre suspiciunile părinţilor. Poate nu au reuşit să găsească cel mai bun canal de comunicare, dar acest lucru nu a afectat copilul, care a şi făcut progrese. Într-adevăr, poate că în cazul activităţii extraşcolare, educatoarea ar fi putut avea o altă atitudine, dar nu este singurul copil care nu a participat la activitate, motivul fiind acela că ei nu au participat la o activitate opţională anterioară, care pregătea vizita la Planetariu”, ne-a declarat inspectorul şcolar general adjunct, Diana Bulai.
Plângere la Consiliul pentru Combaterea Discriminării

Stănică Ambrinoc nu este deloc mulţumit de concluzia anchetei, susţinând, în continuare, că nu s-au luat în discuţie mai multe aspecte concrete prezentate în sesizarea sa şi că „sistemul îşi apără omul”. Contactat telefonic, reprezentantul Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi - Mădălina Turza - ne-a declarat că, indiferent de concluzia anchetei ISJ, ONG-ul va face plângere la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, singurul organism abilitat să stabilească în ce măsură comportamentul educatoarei a fost discriminatoriu sau nu. Mădălina Turza susţine că primeşte, lunar, circa 20 de sesizări privind diverse forme de discriminare, de la familii din întreaga ţară.
72 comentarii
dora
 
Posts: 3689
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Re: Gradinita/ scoala

Postby vali » Tue Feb 11, 2014 9:52 am

Bogdan, august 2002, TPD, a facut ABA la "Cristi's Outreach Foundation" .
vali
 
Posts: 397
Joined: Mon Feb 20, 2006 10:51 am

Re: Gradinita/ scoala

Postby camel » Mon May 26, 2014 8:01 pm

http://www.2elefanti.ro/08-05-2014-incl ... -folosite/

INCLUZIV – Îmbunătăţirea procesului de incluziune pentru copiii cu autism prin adaptarea mediului şi a metodelor folosite

Proiectul „Incluziv“ al Asociaţiei Autism Baia Mare este un program-pilot îndrăzneţ. A fost generat ca urmare a necesităţii îmbunătăţirii procesului de incluziune şcolară a copiilor cu autism. Acest proiect a demarat în toamna anului 2013 în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş şi Şcoala Gimnazială „SimionBărnuţiu“ Baia Mare. Beneficiarii direcţi ai proiectului sunt trei elevi de clasa a V-a diagnosticaţi anterior cu diferite grade de autism, de la „grav“ la „autism clasic“, respectiv „note autiste“. Ei provin din trei medii şcolare diferite: Şcoala Specială nr. 2, Şcoala Nr. 1 Baia Sprie şi Şcoala „Octavian Goga“ Baia Mare.
Obiectivele generale ale proiectului sunt

creşterea performanţelor şcolare pentru cei trei elevi prin personalizarea învăţării şi adaptarea curriculei în funcţie de gradul lor de dezvolare cognitiv-afectivă;
schimbarea mentalităţii profesorilor şi elevilor din şcolile de masă prin mai buna înţelegere a nevoilor particulare ale elevilor cu autism în special şi cu CES în general;
creşterea nivelului de socializare a copiilor cu autism prin expunerea directă la comportamentul colegilor neurotipici;
creşterea toleranţei, acceptarea şi aprecierea diversităţii pentru elevii din şcolile de masă;
formarea continuă a cadrelor didactice de la clasa incluzivă.

De ce este „Incluziv“ un proiect aparte?

Mediul în care elevii învaţă este unul adaptat. Activitatea clasei se desfăşoară în spaţiul reamenajat al bibliotecii şcolii. Clasa a fost organizată astfel încât să existe un spaţiu pentru instrucţia frontală, un alt spaţiu pentru activităţile de grup, o zonă multimedia şi o zonă de activităţi libere, potrivită pentru pauzele senzoriale. Elevii au acces la două tablete digitale şi la o tablă interactivă. Aceste mijloace interactive sunt utilizate constant pentru creşterea abilităţilor de scriere, a celor matematice, dar şi pentru accesul la o lume virtuală care face mai uşor realizabilă trecerea de la abstract spre lumea reală.

Actualmente, raportul profesor-elev este 1:1 la orele de limba română şi matematică, obiectivul general fiind reprezentat de creşterea capacităţii de a comunica specific, de a gândi critic si de a abstractiza. Credem cu fermitate că fiecare copil este capabil să îşi maximizeze potenţialul dacă are acces la informaţie şi dacă această informaţie este expusă cu frecvenţa, intensitatea şi durata necesare.

Procesul de predare este unul personalizat, intim. Planurile educaţionale individualizate sunt întocmite în urma studierii atente a rapoartelor psihologice, a evaluărilor formative şi sumative şi a observaţiei directe de către întreaga echipă implicată în proiect. Se vizează în special creşterea abilităţilor de comunicare orală şi de limbaj, înţelegere a limbajului scris şi a abilităţilor de scriere, a celor logico-matematice, dar şi a celor socio-afective.

Curriculumul este unul adaptat, în primul rând, şi modificat, în al doilea rând. Cu alte cuvinte, şcoala creează aşteptări pentru nivelul actual al copilului, nu pentru nivelul la care ar trebui teoretic să se găsească. De asemenea, este unul comprehensiv - aducem exteriorul la ei şi invers, şi nu predăm izolat, ci cross-curricular. Fişele sunt personalizate în funcţie de conceptul studiat şi de abilităţile şi nevoile copiilor. Metodele de predare sunt multi-modale sau multi-senzoriale, adresându-se, deci, nu doar elevilor care învaţă preponderant vizual sau auditiv, ci şi celor care învaţă kinestezic sau combinat.

Modalitatea de predare este una directă, secvenţială şi explicită, de la concret la abstract. Folosim tehnologie de asistenţă şi instrumente educaţionale virtual, prin intermediul tabletelor şi al tablei interactive. Copiilor li se oferă feedback specific şi imediat, învăţarea prin descoperire şi în mediul natural (în pauză, pe hol, în comunitate). Orele de curs sunt presărate cu pauze senzoriale într-un mediu diferit de cel clasic, cu zone bine determinate în spaţiul sălii de clasă. Evaluările formale sunt personalizate (scrise pentru asigurarea obiectivităţii) cu adaptări şi modificări clar specificate. Rutinele zilnice sunt bine stabilite şi însoţite de orare vizuale şi pictoriale pentru a creşte predictibilitatea zilei în curs.

În paralel cu eforturile academice se fac eforturi intense şi pe partea de socializare şi comunicare/limbaj. Creşterea stimei de sine va duce implicit la creşterea performanţelor academice. Elevii noştri au integrate două ore de terapie comportamentală în orarul de fiecare zi.

Un alt exemplu de bună practică utilizat în cadrul proiectului este menţinerea confidenţialităţii prin implementarea şedintelor individuale cu părinţii. Liniile de comunicare sunt în permanenţă deschise – părinţii sunt informaţi zilnic despre progresul sau dificultăţile copiilor lor atât în scris, prin completarea unei fişe comportamentale anecdotale, cât şi verbal.

Se accentuează particularul, nu generalul şi se oferă soluţii concrete, nu doar se semnalează problemele. Elevii beneficiază de oportunităţi frecvente de a răspunde instrucţiei prin strategii didactice bazate pe cooperare.

Un citat celebru subliniază: „Profesorul mediocru spune, profesorul bun explică, profesorul superior demonstrează şi profesorul extraordinar inspiră“. Dorinţa noastră este să aducem în fiecarez i un strop de inspiraţie în vieţile copiilor noştri. Pe acest considerent, formarea corpului profesoral este una continuă, bazată pe autoanaliză şi expunere la o metodică alternativă, pentru că doar înţelegând implicaţiile diferenţelor de învăţare şi pregătindu-ne să predăm elevilor cu varii caracteristici putem să le oferim acestora elementele necesare succesului. Ne dorim să-I învăţăm cum să gândească, nu ce să gândească.
photo 4Rezultate concrete

La trei luni de la începerea anului şcolar, progresele înregistrate de cei trei elevi din program erau deja vizibile. Acum, aproape de finalul anului şcolar, se poate spune că rezultatele sunt remarcabile. Aceste progrese nu sunt doar de natură academică (măsurabile), ci şi de natură socio-afectivă (observabile). Cei trei elevi progresează constant, în ritm propriu, datorită stimulării academice corespunzătoare. Propoziţiile orale şi scrise sunt mai extinse, utilizează mai mulţi descriptori (adjective şi adverbe) şi secvenţializează fragmente literare. Vin la şcoală cu plăcere, asta după experienţe anterioare mai puţin reuşite, se bucură de atenţia personalizată, întreabă atunci când au nevoie de clarificări şi au prieteni, nu doar colegi. Dezvoltarea lor cognitivă, de limbaj şi socială este consolidată prin interacţiuni semnificative cu copiii de aceeaşi vârstă. Au devenit mai inteligenţi emoţional şi reacţionează pozitiv la schimbări, în cele mai multe situaţii. Învaţă pe parcurs să îşi accepte propriile forţe şi nevoi şi, chiar dacă nu fiecare zi este „perfectă“, încep să-şi construiască interdependența şi să persevereze în pofida obstacolelor. Mai mult decât atât, ei simt că aparţin unui grup.

Experienţa echipei şi eficacitatea instrucţiei vor asigura continuitatea şi succesul programului şi pe viitor. Expansiunea va fi atât orizontală, cât şi verticală. Alte două clase incluzive vor fi înfiinţate la Baia Mare începând cu toamna anului în curs: o clasă primară (a III-a) la Şcoala Gimnazială nr. 18 şi o altă clasă gimnazială (a V-a) la Şcoala Gimnazială „Simion Bărnuţiu“.
excursie 5Concluzie

Pentru a putea pregăti elevii cu TSA pentru un trai cât mai independent, ei au nevoie de abilităţi de socializare. Pentru a putea dezvolta abilităţi sociale este nevoie de oportunităţi de socializare.

Cercetările indică îmbunătăţirea semnificativă a relaţiilor sociale a elevilor cu TSA atunci când sunt incluşi în grupurile de elevi tipici. Rezultatul indubitabil – creşterea independenţei!

Trebuie să conştientizăm că experienţa educaţională a copiilor noştri este o întrecere de cursă lungă, un maraton, nu un sprint. Să nu uităm să sărbătorim pe parcurs micile succese. Este esenţial să facem din calitate un obicei, mai degrabă decât un eveniment ocazional.
camel
 
Posts: 606
Joined: Sat Jun 28, 2008 1:21 pm
Location: oradea

Re: Gradinita/ scoala

Postby dora » Fri Sep 15, 2017 9:07 pm

2016-01-26 17:42
Copilul meu are autism și merge la școală. Mărturii ale unor părinți de copii cu autism, înscriși în învățământul de masă
http://www.puterea.ro/social/copilul-me ... 29998.html


Adriana B., Teodora Gh., Emilia P., Daria E. și Caterina M. sunt mămici de copii cu autism. Micuții merg la grădiniță sau școală, la clase de masă, însoțiți deocamdată, iar în paralel beneficiază de intervenții de specialitate, la Centrele de consiliere și asistență a persoanelor cu tulburare de spectru autist (TSA) din cadrul DGASPC Brăila și, respectiv, Botoșani, adică din județele de reședință ale familiilor.

Terapia nu au început-o de multă vreme (între 1 an și aproape 3 ani), însă copiii au făcut progrese semnificative în special în privința capacității de concentrare pe câte o sarcină, interacțiunii cu cei din jur, comunicării prin limbaj non-verbal dar și verbal. La centrele TSA au făcut, după caz, terapie comportamentală, kinetoterapie, terapie ocupațională, terapie de grup sau terapie psihologică unu-la-unu.
Au o relație bună cu specialiștii centrelor – lucru extrem de important, iar acasă unii dintre ei continuă lucrul structurat, cu ajutorul familiei. Din toamna anului 2015, copiii primesc intervenție pentru integrare școlară în cadrul proiectului Comunitate pregătită, copil integrat – suport pentru integrarea școlară și socială a copiilor cu tulburări din spectrul autist, desfășurat de Fundația Romanian Angel Appeal (RAA), State Diagnostic and Councelling Center din Islanda și DGASPC din 9 județe ale țării și București Sector 4, un proiect finanțat din fonduri norvegiene.Adriana povestește despre copilul ei cu autism, elev în clasa a II-a la o școală de masă din Botoșani, că acum este bine, însă nu a fost întotdeauna așa, în special când micuțul era în clasa pregătitoare. “Nici acum nu se concentrează suficient și nu prea este atent, însă doamna învățătoare îl ajută și îl antrenează mereu la lecții. Are, de asemenea, și profesor de sprijin care vine la el două ore din săptămână. Mă bucur că există acest program (n.r. al Fundației RAA) care pregătește copii cu autism și mă bucur și că mergem la o școală care îl sprijină pe copilul meu. Avem noroc de învățătoare foarte bună, de directoare înțelegătoare, iar copilul a făcut progrese mari. Știe să citească, să scrie, face adunări și scăderi, a învățat înmulțirea, știe să rezolve probleme. La Centrul TSA face logopedie – deși pe limbaj este destul de slăbuț –, lucrează pe imagini, pe zona cognitivă, pe motricitate și pe socializare. Se insistă pe povestit, căci nu prea știe să povestească. Ce rămâne de îmbunătățit este capitolul socializare. Încă se cam izolează de colegi, nu prea relaționează cu persoanele străine și e mai degrabă absent în societate.

“Teodora este tot din Botoșani iar copilul ei, elev la o școală de masă, face terapie de specialitate la Centrul TSA Botoșani, de un an și trei luni. Înainte a mai beneficiat de intervenții de specialitate la Spitalul de copii din Botoșani. Acasă nu îl poate ajuta decât pentru a scrie împreună, din când în când. Nu întotdeauna micuțul este cooperant. “La școală s-a adaptat, deși nu prea vorbește. Ține pasul la scris, dar nu se concentrează ca ceilalți copii și nici nu beneficiază de profesor de sprijin.“ - mărturisește Teodora. “De jumătate de an face pregătire de specialitate pentru integrare școlară, în cadrul Centrului, și chiar sunt progrese. Face terapie educațională și terapie comportamentală, logopedie, lucrează pentru dezvoltarea abilităților sociale și așa mai departe. Așa cum simt eu lucrurile, însă, pentru a putea să se integreze atât școlar cât și social, copilul meu are nevoie, mare nevoie, în special de înțelegere (din partea sistemului, din partea școlii).“ – spune Teodora Gh.
Emilia P. este din Brăila, iar copilul ei beneficiază de intervenție de specialitate la Centrul TSA din cadrul DGASPC de județ, din anul 2013. Atât părinții cât și bunicii lucrează cu copilul și acasă. Micuțul este înscris la o grădiniță de masă și deocamdată nu este foarte atent, are tendința de a părăsi încăperea, participă puțin la activități (dar nici nu este solicitat de educatoare – mărturisește mama), se uită după copii, se joacă foarte puțin, apoi își pierde interesul. Merge la grădiniță însoțit. “De câteva luni, copilul meu face pregătire pentru integrare școlară, la Centru. Și face progrese semnificative; noi sperăm să se integreze, să ajungă să facă față cerințelor. În cadrul programului lucrează pe limbaj, comunicare, logică și dezvoltarea personalității. La grădiniță, însă, nu este ajutat deloc. Cadrele didactice nu au nici un fel de cunoștințe despre copiii cu dizabilități.”Copilul Dariei E. merge la o grădiniță de masă din Brăila iar din octombie 2014 face terapie la Centrul TSA Brăila. Daria continuă și acasă lucrul cu copilul ei și se străduiește să respecte indicațiile primite de la specialistul Centrului. La grădiniță, micuțul merge zilnic și participă la activități câte aproximativ două ore pe zi, însoțit de mama. “Îi place mult la grădiniță, s-a atașat de copiii care vin și interacționează cu el, dar, pe de altă parte, nu se concentrează și nu este atent la activități; necesită îndrumare permanentă, nu poate ține pasul cu sarcinile date și se plictisește repede. Beneficiază de cadru didactic de sprijin – o ședință pe săptămână – iar eu merg cu el la cabinetul acestuia. Îl însoțesc permanent la activitățile didactice și îi ofer sprijin la sarcinile date de educatoare. Înainte de programul de terapie, copilul nu socializa, nu emitea sunete, nu dorea să participe la activități, nu se implica în jocurile copiilor, nu accepta interacțiunea cu ei. Acum și-a îmbunătățit abilitățile sociale, a devenit prietenos, se implică în activitățile cu copii, participă la jocuri. I s-a dezvoltat limbajul verbal – emite sunete, onomatopee, silabe, cuvinte simple. Și-a dezvoltat deprinderi de autonomie personală – se îmbracă și dezbracă, se încalță și așa mai departe. La intervențiile pentru integrarea școlară încă se mai lucrează pentru a i se dezvolta capacitatea de comunicare – limbajul receptiv și expresiv, abilitățile de autonomie personală, de socializare, abilitățile psiho-motrice.

” Daria este de părere, însă, că școala – sistemul de învățământ – ar putea și ar trebui să facă mai mult pentru copii precum micuțul ei. Simte nevoia implicării cadrului didactic mai mult decât o face, în a oferi ajutor pentru rezolvarea sarcinilor, a participării pe timp de mai multe ore a cadrului didactic de sprijin la activitățile din clasă, pentru a îndruma copilul. Este de asemenea de părere că este de luat în calcul inclusiv motivarea financiară a cadrelor didactice care lucrează și se implică la clasa cu copii cu autism. “Și mai cred că ar fi benefică existența, în unitățile de învățământ, a unei clase pentru copii cu TSA și a unui cadru specializat. Iar cadrele didactice ar trebui să se perfecționeze în continuu, în acest domeniu.” – este de părere Daria.Caterina M., din Brăila, este foarte încântată în special de relația foarte bună dintre copilul ei cu autism și psihologul cu care lucrează la Centrul TSA Brăila de aproape 1 an dar și de faptul că au avut norocul să-și poată duce copilul la o grădiniță și acum la o școală de masă. Acasă, Caterina continuă ceea ce se face la Centru.

“Sunt un părinte autodidact – mărturisește. Am început cu Educarea persoanelor cu întârzieri de dezvoltare a lui Lovaas, mi-am procurat materiale pentru lucru de la o fundație din București și așa am început să lucrez cu copilul meu. Astăzi copilul merge la o școală de masă iar din fericire pentru noi experiența școlii este una frumoasă. Nu este marginalizat, colegii îl iubesc, iar doamna învățătoare este o femeie minunată care îl ajută și îl susține. Și, pentru că nu știa nimic despre acești copii (cum să-i abordeze, de ce au anumite reacții etc.) a acceptat să meargă ea la un curs pentru a afla mai multe despre ei. Copilul meu are și însoțitor (shadow) și beneficiază și de profesor de sprijin. Poate nu reușește să stea concentrat chiar la toate orele sau să participe la toate activitățile, însă în cea mai mare parte reușim să ținem pasul. Ne descurcăm cu temele, însă mai sunt multe lucruri de recuperat. Faptul că venim la Centru, mergem și la o școală de masă (se știe că acești copii învață prin imitație), lucrez cu el și acasă, facem plimbări dese și mergem în locuri de joacă unde sunt copii și, cu ajutorul meu, încercăm să relaționăm cu unii dintre ei (am reușit de multe ori lucrul ăsta și a fost minunat), toate acestea au dus la niște progrese vizibile. Terapia lui merge mult pe comunicare și socializare – poate mult dialog – de aceea a început să răspundă mult mai repede (înainte pauza era mai lungă până primeai răspunsul).” Caterina se consideră un caz fericit. “Cunosc, din păcate, copii care n-au avut norocul pe care îl are copilul meu. Sunt copii marginalizați în clasă de către colegii lor, au învățătoare care nu-i acceptă sau îi tratează necorespunzător. Părinții se văd nevoiți să-și mute copilul dintr-o școală în alta. Și copilul meu a fost refuzat de două școli, înainte de a ajunge la aceasta la care suntem acum. Vreau să spun doar un singur lucru: dacă copilul meu n-ar fi urmat o grădiniță de masă, iar acum școala de masă (adică n-ar fi stat între copii tipici), n-ar fi fost la nivelul la care este astăzi. Faptul că a stat între acești copii, asta l-a ajutat foarte mult.”N.r. – la cererea părinților, pentru a le fi respectată intimitatea, numele folosite nu sunt cele reale.
dora
 
Posts: 3689
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Previous

Return to GRADINITE,SCOLI, UNIVERSITATI

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest

cron