link rapidshare pentru Manual Mariposa in romana -incomplet

Moderators: camel, moderators

link rapidshare pentru Manual Mariposa in romana -incomplet

Postby adinac » Wed Apr 12, 2006 11:33 pm

link expirat

Manualul este incomplet tradus. Am pierdut ceea ce am facut in urma unui virus care mi-a intrat de pe net. Ultimele 10 pagini sunt traduse de Emil


Au mai ramas 50 de pagini de tradus ... iar eu sincera sa fiu nu sunt in stare sa fac de doua ori acelasi lucru.

Poate va fi cineva care doreste sa le faca
Le-am convertit in Word le gasiti aici :
link expirat
Intrati in pagina si mergeti in jos apasati pe butonul unde scrie "free"
Se deschide alta pagina , vi se da un cod colorat de 3 cifre , il introduceti
Se deschide alta pagina unde vi se spune sa asteptati sa inceapa downloadarea cand se deschide fereastra cu : save , salvati undeva in calculator si gata
Last edited by adinac on Thu Apr 13, 2006 10:47 am, edited 1 time in total.
Dumnezeu mi-a vorbit ! Atunci m-am nascut .
adinac
 
Posts: 62
Joined: Tue Feb 07, 2006 1:29 pm
Location: CONSTANTA

Postby shakalu » Wed Apr 12, 2006 11:47 pm

multumim adinac
shakalu
 
Posts: 589
Joined: Tue Sep 23, 2003 11:45 am

Postby adinac » Sat Nov 25, 2006 2:42 am

linkul de mai sus este inactiv : am mutat aici fisierul :

link expirat
Dumnezeu mi-a vorbit ! Atunci m-am nascut .
adinac
 
Posts: 62
Joined: Tue Feb 07, 2006 1:29 pm
Location: CONSTANTA

Postby simina2 » Tue Nov 28, 2006 2:04 pm

Multumim pentru abecedar...Andrei si Diana chiar s-au jucat aseara cu literele :P
Sonorizarea este delicata iar desenele/imaginile sunt foarte atractive si sugestive... :D

Este un bun inceput pentru copii nostri... :idea:
simina2
 
Posts: 195
Joined: Sun Sep 25, 2005 10:57 pm
Location: Suceava

manual mariposa

Postby dora » Sun Nov 30, 2008 6:29 pm

Inceperea Programului de Comportament Verbal


1. Ce este ABA/VBA

ABA este stiinta Analizei Comportamentale Aplicate . Ea ofera un mod de a privi structural comportamentele umane , care sunt cauzele care le declanseaza si cum se pot ele atenua sau exagera. De asemenea ofera o structura de baza pentru predarea invatarea de noi deprinderi (comportamente pe care vrem sa le accentuam). Informatia de baza de care aveti nevoie in legatura cu tehnicile de predare invatare include: modelarea, promptarea , diminuarea, inlantuirea si intarirea diferentiata.FOARTE simple explicatii sunt oferite mai jos


a. Modelarea : Este un proces prin care, gradual, modificam comportamentul deja existent al copilului in ceea ce am dori noi sa fie. Aceasta de obicei se face prin ajustarea cerintelor inainte de a fi data recompensa. De exemplu daca un copil invata doar sa pronunte cuvinte , i se poate cere , la inceput,sa atinga un obiect inainte de a-l primi. Mai tarziu , putem sa ii cerem sa pronunte primul sunet al cuvantului care denumeste acel obiect o silaba, sau , eventual intregul cuvant.
b. Promptarea : Asistenta oferita de un terapeut pentru a obtine raspunsul dorit. Una dintre primele diferente dintre majoritatea programelor Traditionale ABA si modelul VB este folosirea “invatarii perfecte” in cazul VB si a procedurilor de tipul “nu, nu, prompt” in cazul ABA.Prompturile se clasifica dupa gradul de intruziune incepand cu ghidarea fizica si terminand cu demonstratia. ., indicatori verbali,indicatori vizuali,indicarea . Vom incerca intotdeauna sa folosim cel mai putin intruziv prompt cu putinta care ar putea face ca acel comportament pe care il urmarim sa apara. De exemplu cand invatam , la inceput, un copilsa “atinga” un anumit obiect ssau o imagine, s-ar putea sa fie chiar nevoie sa miscati mana copilului spre obiect.
c. Diminuarea: Aceasta este o etapa critica in care invatam copilul sa nu devina dependent de prompturi. Toate prompturile folosite sunt in mod gradual indepartate pe masura ce copilul devine capabil sa raspunda corect fara ajutorul prompturilor.De exemplu (vezi mai sus) daca dorim sa invatam un copil sa atinmga o minge vom incepe prin a ghida fizic mana copilului spre minge, apoi scadem din ce in ce mai mult ghidajul pana cand ajungem la a-i atinge doar cotul, apoi trecem doar la a-i indica mingea, pana cand copilul invata sa atinga mingea atunci cand i se spune. (Cei mai multi copii nu vor avea nevoie de asa de multe prompturi pentru a invata sa “atinga” un obiect)
d. Inlantuirea: De fapt aceasta ntiune inseamna la a fragmenta o deprindere in cele mai mici unitati care o formeaza, apoi a le inlantui la loc impreuna. Inlantuirea de la inceput spre sfarsit sau de la sfarsit spre inceput (revers) sunt ambele tehnici care se folosesc in mod frecvent in invatrea noilor deprinderi. Un exemplu de inlantuire inainte poate fi acela folosit in cazul invatarii propozitiei Eu te iubesc. , cate un cuvand ( “Spune : “Eu”, Spune “Eu te”, spune “Eu te iubesc” ) Aceeasi propozitie invatata prin inlantuirea oinapoi ar fi cam asa: (Spune “iubesc”, spune “te iubesc”, spune “Eu te iubesc”.)
e. Recompensare Diferentiata: Recompensarea (repetitia) este poate cea mai importanta parte a procesului de predare invatare. Ea implica acordarea unui raspuns la un comportament al copilului raspuns care foarte probabil va intensifica acel comportament. Termenul “diferential “ se refera la faptul ca putem sa variem intensitatea recompensei in functie de raspunsul copilului Sarcinile “grele” vor fi recompensate mai intens in timp ce cele “usoare” vor fi recompensate mai putin intens. .In mod sistematic trebuie sa schimbam modul de recompensare astfel incat in cele din urma copiluls a ajunga sa raspunda in mod firesc la recompense cat mai firesti cu tipuri obisnuite de recompensatori

2 Ce este Invatarea prin incercare distincta ( Discrete Trial Teaching) ? este O tehnica folosita atat in ABA cat si in VB. Tehnica respectiva implica:
a)fragmentarea deprinderii in unitati mai mici
b) invatarea unei unitati pe rand pana la parcurgerea intregului
c) Asigurarea invatarii intense
d) Asigurarea promptarii si diminuarii acesteia acolo unde e necesar
e) Folosirea tehnicilor de recompensare

Fiecare sedinta de invatare implica incercari repetate si fiecare incercare ( Trial) are o introducere distincta(instructia) , un comportament (raspunsul copilului) si o consecinta (recompensa sau promptul- diminuarea promptului)


Inceputul

Este foarte important sa incepeti cu multa grija relatia terapeutica. Este foarte important ca elevului sa ii faca placere in continuare sa fie in preajma oamenilor si sa considere invatarea un “lucru bun”!

Prima sarcina a instructorului este sa-l invete pe copil ca atunci cand isi face aparitia lucruri minunate se intampla ! In termeni behavioristi , trebuie sa “devii prin prezenta o recompensa” Aceasta se poate obtine prin foarte multe moduri dar cel mai simplu este observi copilul si sa interactionezi cu el intr-un mod care lui i se pare placut.Observa cum ii place sa fie atins,ce fel de voce ii place , cum raspunde la diferite expresii faciale , cu ce jucarii prefera sa se joace. Abordeaza-l cand pare a se plictisi si ofera-i neconditionat ceva ce lui ii place. Joaca-te cu el fara sa ii cer vre-un raspuns. Uneori este de ajutor sa ai la indemana o mancare “speciala” sau o jucarie care este pusa la dispozitia lui numai cand instructorul este prezent. Aceatsa transforma persoana instructorului intr-un fel de “recompensa conditionala” Vei sti daca ai avut succes daca atunci cand te vede,copilul isi manifesta bucuria Factori importanti care trebuie avuti in vedere in aceasta etapa sunt urmatorii:

a) Nu intrerupe o activitate care ii place copilului atunci cand apare instructorul. De exemplu cel mai bine este ca sa nu fie pornit videoul pe un film preferat .. chiar inainte de sosirea instructorului.
b) Nu cere un raspuns. Cu alte cuvinte .. nu folosi comenzi tipice de genul : “vino”, sezi, priveste.
c) Interactioneaza cu el intr-un mod viu si placut pentru a-l face pe copil sa DOREASCA sa fie cu tine.


Cererea primului raspuns

In folosirea modelului VB , cel mai important lucru este sa-l inveti pe copil cum sa ceara lucrurile pe care le doreste (manding- a pune pe cineva sa faca ceva). Aceasta se intampla din cauza ca de obicei motivatia de a comunica in legatura cu aceste lucruri este mai mare.De obicei consideram un salt “urias “ in ceea ce priveste deprinderile de comunicare atunci cand copilul invata sa puna pe cineva sa-i dea ceva ( sa mandateze) Ei invata : “Eu vorbesc”, Eu iau, si aceasta le confera o putere destul de mare. O parte din aceasta achizitie ar trebui sa apara chiar de la inceput. De exemplu , daca vedeti copilul ca intinde mana dupa o jucarie (masinuta ), veti spune “masinuta” Asteptati putin pentru a vedea daca micutul va repeta. Daca nu, dati-i masinuta .. oricum. Daca elevul nu repeta cuvantul pe care l-ati spus puteti sa incercati sa primiti un alt fel de raspuns de la el .. si anume raspunsul de completare : . care mai tarziu poate fi transformat intr-o mandatare: Veti spune Hai sa ne jucam cu masinuta. Apoi repetati Hai sa ne jucam cu ..... si observati daca elevul a completat . O alta tehnica foarte folositoare este sa asezati obiectul dorit de copil la vedere dar fara a-i da posibilitatea sa ajunga la el, apoi sa –i dati posibilitatea sa aleaga rostind : Voiai masinuta sau cartea? Daca elecul nu raspunde chiar daca poate rosti si stie cuvantul s-ar putea sa fie nevoie sa-l invatati pe copil sa coopereze in cadrul altor sarcini imitative pe masura ce il invatati mandatarile verbale. Urmatorii factori sunt important de luat in considerare cand incepeti sa cereti raspunsuri.

a) Nu cereti un raspuns pe care nu il puteti prompta/ajuta- De exemplu nu spuneti “Zi masina” in timp ce ii aratati masina daca elevul nu imita in mod consistent . Aceasta deoarece noi nu putem sa-l facem in mod fizic sa rosteasca cuvantul . Si nu dorim ca elevul sa exerseze cum e sa nu urmeze instructiunile.
b) Daca dati o instructiune precum : Sezi trebuie sa il ghidati fizic pe copil sa faca aceasta actiune daca nu face de unul singur. De asemeni nu vrem sa exerseze .. cum sa NU urmeze instructiunile.
c) Fiti siguri ca primele instructiuni pe care i le dati sunt cele pe care copilul este in stare sa le urmeze si recompensati-l mult daca reuseste . Primele instructiuni pot sa se rezume la imitarea non-verbala de exemplu : Vino la mine (cu un alt adult care sa prompteze /ajute ), stai jos, atinge ...potriveste ..c eva, pune piesa aceasta aici etc
d) Nu folositi niciodata o recompensa ca “mita”. Aceasta nu inseamna altceva decat ca-l amagiti pe copil tinand o recompensa in fata lui , la vedere si ca cereti copilului un raspuns inainte de a avea acces la ea . Aceasta nu inseamna ca u puteti folosi recompensa ca pe o “promisiune”de exemplu cereti copilului sa vina la voi si cand ajunge ii veti da .. Si cand vine ii dati ceea ce aveti in mana.
e) Chiar si pentru copiii care vocalizeaza dar sunetele nu sunt sub un control , imaginile si simbourile pot fi de ajutor in invatarea copilului sa cearalucruri pe care le pot pronunta.Aceasta se intampla deoarece poti ajuta un copil9prompta) sa semnalizeze sau sa puna mana pe o imagine dar nu poti sa-l promptezi in a vorbi .De obicei , copilul va incepe sa foloseasca cuvintele in mod functional , daca este in stare sa le produca, imediat ce a inteles care este regula mandatarii(cererii )

Abordarea comportamentului negativ

Copilul nu va castiga niciodata o recompensa ca rezultat al unui comportament negativ. Acest lucru este adesea foarte dificil la inceputul unei relatii terapeutice deoarece adesea copilul a fost recompensat adesea in mod nepotrivit pentru comportament negativ. De obicei copiii plang si tipa daca una dintre nevoile lor nu este satifacuta. Deoarece copilul nu poate comunica intr-un mod mai eficient, parintii adesea au incercat sa afle ce anume isi doresc prezentandu-le sau oferindu-le toate obiectele favorite. Aceasta este o recompensa pentru tipatul si accesele lor de furie!! Ignorarea acceselor de furie poate adesea sa intensifice un comportament (devine exploziv) dar este foarte important ca toti cei care lucreaza cu copiii sa nu cedeze in fata acceselor lor de manie. Incercati sa nu dati atentie comportamentului violent daca micutul tipa pentru a cere ceva. Plecati, respirati adanc si ramaneti calm! Cand copilul se calmeaza, foloseste imaginile, simbolurile sau arata-i lucruri pana cand iti dai seama ce vrea. Daca Intelegi ce anume vrea copilul, o procedura de numarare poate fi folosita. Spune, “nu plange” sau ceva similar si incepi sa numeri pana cand copilul se opreste din plans, chiar si pentru a lua o scurta pauza. Ia-o de la capat de fiecare data cand copilul incepe sa planga din nou. Cand copilul s-a oprit din plans pentru a te lasa sa numeri pana la un anumit numar (3-10) da-i copilului ce doreste.
Daca micutul are accese de furie pentru ca i-ai dat o comanda la care nu vrea sa se supuna, foloseste cu calm promptul cel mai putin intrusiv cu putinta pentru a-l face pe copil sa faca totusi ce i-ai spus.Daca i-ai cerut sa stea jos si el tipa, ghideaza-l bland spre scaun, fa-l sa stea jos pentru cateva secunde apoi lasa-l sa se ridice (numai atunci cand nu mai tipa). Lucrul cel mai important in legatura cu comportamentul negativ este sa inveti din el. Daca copilul are accese de furie inseamna ca metodele de predare-invatare trebuie ajustate. Verifica recompensele, densitatea recompensarii, dificultatea sarcinilor pe care i le ceri, pentru a determina ce trebuie corectat. Este important ca aceste comportamente negative sa nu fie recompensate, dar cel mai dezirabil este sa folosesti metode atat de bune incat ele sa nu apara.

Cele mai importante lucruri pe care trebuie sa ti le amintesti la inceputul unei relatii terapeutice este sa o faci placuta, sa-l bucuri pe copil, sa-l inveti ca invatarea este distractiva si comunicarea ii da putere. Copilul trebuie sa invete ca viata devine mai buna atunci cand face ce i se cere.




Regulile Recompensarii

1. Recompensele trebuie sa recompenseze cu adevarat.Ceea ce pentru un copil reprezinta o recompensa poate fi extrem de neplacut pentru altul. Lucruri pe care copilul le considera recompense la un moment dat pot deveni neplacute pentru el mai tarziu.
2. Recompensarea trebuie sa fie conditionata. Recompensele trebuie sa fie disponibile atunci cand un comporament tinta a fost atinspentru a nu diminua puterea recompensei..


6


a)
b)
c) Fiti siguri ca primele instructiuni pe care i le dati sunt cele pe care copilul este in stare sa le urmeze si recompensati-l mult daca reuseste . Primele instructiuni pot sa se rezume la imitarea non-verbala de exemplu : Vino la mine (cu un alt adult care sa prompteze /ajute ), stai jos, atinge ...potriveste ..c eva, pune piesa aceasta aici etc
d) Nu folositi niciodata o recompensa ca “mita”. Aceasta nu inseamna altceva decat ca-l amagiti pe copil tinand o recompensa in fata lui , la vedere si ca cereti copilului un raspuns inainte de a avea acces la ea . Aceasta nu inseamna ca u puteti folosi recompensa ca pe o “promisiune”de exemplu cereti copilului sa vina la voi si cand ajunge ii veti da .. Si cand vine ii dati ceea ce aveti in mana.
e) Chiar si pentru copiii care vocalizeaza dar sunetele nu sunt sub un control , imaginile si simbourile pot fi de ajutor in invatarea copilului sa cearalucruri pe care le pot pronunta.Aceasta se intampla deoarece poti ajuta un copil9prompta) sa semnalizeze sau sa puna mana pe o imagine dar nu poti sa-l promptezi in a vorbi .De obicei , copilul va incepe sa foloseasca cuvintele in mod functional , daca este in stare sa le produca, imediat ce a inteles care este regula mandatarii(cererii )

Abordarea comportamentului negativ

Copilul nu va castiga niciodata o recompensa ca rezultat al unui comportament negativ. Acest lucru este adesea foarte dificil la inceputul unei relatii terapeutice deoarece adesea copilul a fost recompensat adesea in mod nepotrivit pentru comportament negativ. De obicei copiii plang si tipa daca una dintre nevoile lor nu este satifacuta. Deoarece copilul nu poate comunica intr-un mod mai eficient, parintii adesea au incercat sa afle ce anume isi doresc prezentandu-le sau oferindu-le toate obiectele favorite. Aceasta este o recompensa pentru tipatul si accesele lor de furie!! Ignorarea acceselor de furie poate adesea sa intensifice un comportament (devine exploziv) dar este foarte important ca toti cei care lucreaza cu copiii sa nu cedeze in fata acceselor lor de manie. Incercati sa nu dati atentie comportamentului violent daca micutul tipa pentru a cere ceva. Plecati, respirati adanc si ramaneti calm! Cand copilul se calmeaza, foloseste imaginile, simbolurile sau arata-i lucruri pana cand iti dai seama ce vrea. Daca Intelegi ce anume vrea copilul, o procedura de numarare poate fi folosita. Spune, “nu plange” sau ceva similar si incepi sa numeri pana cand copilul se opreste din plans, chiar si pentru a lua o scurta pauza. Ia-o de la capat de fiecare data cand copilul incepe sa planga din nou. Cand copilul s-a oprit din plans pentru a te lasa sa numeri pana la un anumit numar (3-10) da-i copilului ce doreste.
Daca micutul are accese de furie pentru ca i-ai dat o comanda la care nu vrea sa se supuna, foloseste cu calm promptul cel mai putin intrusiv cu putinta pentru a-l face pe copil sa faca totusi ce i-ai spus.Daca i-ai cerut sa stea jos si el tipa, ghideaza-l bland spre scaun, fa-l sa stea jos pentru cateva secunde apoi lasa-l sa se ridice (numai atunci cand nu mai tipa). Lucrul cel mai important in legatura cu comportamentul negativ este sa inveti din el. Daca copilul are accese de furie inseamna ca metodele de predare-invatare trebuie ajustate. Verifica recompensele, densitatea recompensarii, dificultatea sarcinilor pe care i le ceri, pentru a determina ce trebuie corectat. Este important ca aceste comportamente negative sa nu fie recompensate, dar cel mai dezirabil este sa folosesti metode atat de bune incat ele sa nu apara.

Cele mai importante lucruri pe care trebuie sa ti le amintesti la inceputul unei relatii terapeutice este sa o faci placuta, sa-l bucuri pe copil, sa-l inveti ca invatarea este distractiva si comunicarea ii da putere. Copilul trebuie sa invete ca viata devine mai buna atunci cand face ce i se cere




7

Regulile Recompensarii
1. Recompensele trebuie sa recompenseze cu adevarat.Ceea ce pentru un copil reprezinta o recompensa poate fi extrem de neplacut pentru altul. Lucruri pe care copilul le considera recompense la un moment dat pot deveni neplacute pentru el mai tarziu.

2. Recompensarea trebuie sa fie conditionata. Recompensele trebuie sa fie disponibile atunci cand un comporament tinta a fost atinspentru a nu diminua puterea recompensei (Recompense neconditionate pot fi folosite in incercarea de a le asocia cu persoana instructorului sau un comportament disruptiv

3. O varietate de recompense ar trebui folosite.Aceasta pentru a fi siguri ca fiecare recompensa isi pastreaza si valoarea , ca si posibilitatea de a dveni o recompensa diferentiala.

4. Intotdeauna insotiti recompensele sociale cu recompense primare

5. In mod continuu dezvoltati si identificati noi recomense Observati comportamentul autostimulant al copilului pentru a va ajuta sa stabiliti ce ar putea sa-i faca placere

6. Folositi recompense specifice varstei copilului Acest lucru va intensifica acceptarea semenilor precum si posibilitatea ca aceste recompense sa fie intalnite de copil in medul lui natural

7. Noutatea si imprevizibilitatea imbunatatesc adesea recompensa. Surprizele sunt de obicei placute pentru copii si foarte motivante . O sacosa sau o cutie cu surprize pot fi de mare folos.

8. La inceput recompensarea trebuie sa fie facuta imediat . Trebuie sa va asigurati ca copilul asociaza comportamentul sau cu recompensa primita Recompensa este cea mai eficienta cand apare intr-o jumatate de secunda de la aparitia comportamentului.

9. Un program variabil de recompensare ar trebui stabilit si urmat in mod consecvent.

10. Recompensa ar trebui diminuata in timp pe masura ce copilul invata deprinderea Sarcinile usoare ar trebui sa aiba un program usor de recompensare.

11. Evaluati sincronizarea recompensei . Nu intrerupeti momentul de activitate cu recompensare, si lucrati asupra a construi un manunchi de raspunsuri inainte de aopferi o recompensa tangibila.

12. Dupa un timp, schimbati recompensele in unele mai naturale si mai practice – lauda sociala, “degetul mare sus”

13. Nu folositi recompensele ca mita . Nu faceti copilului un obicei din a-l anunta dinainte ce recompensa va primi . Nu aduceti aminte copilului ce recompensa va primi daca comportamentul provocator nu va apare. Nu oferiti recompense aditionale in incercarea de a calma un comportament care se intensifica.

14. Folositi recompense diferentiale Oferiti cele mai bune recompense pentru comportamentele cele mai bune si sarcinile cele mai grele pastrand recompensele gen “OK” pentru activitatile “OK” sau pentru diminuarea in intensitate a comportamentelor disruptive..




8

Termeni si Definitii


(Nota: Aceste definitii au scopul de a-i ajuta pe cei care nu au specializare in behaviorism . pentru a castiga o folosire functionala a termenilor definiti De aceea unii termeni nu sunt exacti conform standardelor behaviorismului)

Stabilirea Efectului (EO) Establishing Operation (EO):
a) cresterea temporara (sau descresterea ) valorii recompensei
b) cresterea (sau descresterea ) temporara a comportamentului care a fost coditionat de acea recompensa in trecut

Lucruri care afecteaza stabilirea efectului (EO):
1) Privatiunea – Cand iti lipseste pentru o perioada (creste valoarea) Ex: Cand ai tinut regim , pizza devine foarte pretioasa (dorita) un anumit lucru pe care ti-l.

2) Suprasaturare - Cand ai dispus de o cantitate mare dintr-un anumit lucru recent (Descreste valoarea) Ex: Daca mananci pizza la pranz in fiecare zi s-ar putea sa nu mai vrei

3) Competitia Efectului - Valoarea unui alt comportament este mai mare. (Descreste Valoarea) Ex: Copilul vrea foarte mult sa se joace cu jucaria dar i-ati cerut prea multe lucruri astfel incat valoarea comportamentului de evadare din situatie este mai mare decat a celui de joc cu jucaria

Exemple:
1. daca nu dispuneti de bani cash , aceasta creste temporar valoarea unor bani in plus si duce la anumite tipuri de comportamente ( o slujba in plus , munca in plus pentru a castiga un bonus ) activitati care v-au permis in trecut sa castigati bani..

2. Daca un copil are o jucarie favorita cu care nu s-a mai jucat de mult valoarea acelei jucarii creste si duce la comportamente mai exagerate (vorbire?, strigat? ) care i-au adus in trecut jucaria preferata..

3. daca un copil este intr-un mediu zgomotos, pe care il gaseste incomfortabil aceatsa creste temporar valoarea “evadarii” si rezulta in diferite tipuri de comportament (lovire, muscare, tipat,sau cuvintele “Sa plecam” ) care au dus la “evadare” in trecut.

Recompensarea:
Ceva care se intampla (recompensator) dupa ce un comportament apare si care intensifica posibilitatea aparitiei ulterioare a acelui comportament in aceleasi conditii ca in trecut.

1. Recompensa Pozitiva: A da ceva ce persoana considera dezirabil (recompensator) dupa ce un comportament apare si care intensifica posibilitatea aparitiei ulterioare a acelui comportament in aceleasi conditii ca in trecut.

Exemple:
a) Un copil vrea o prajitura si tipa in continuu pe masura ce parintii incearca sa afle ce isi doreste el Data viitoare cand copilul va dori o prajitura este foarte probabil sa tipe din nou pentru a o obtine.

b) Un copil vrea sa se joace cu o minge si semnalizeaza cuvantul “minge” Parintii ii dau mingea deci data viitoare cand copilul va dori mngea el va semnaliza “minge” din nou..







2. Recompensa Negativa – A da la o parte ceva (recompensator) care copilului ii displace si care poate creste posibilitatea de aparitie a aceluiasi comportament in viitor

Exemple:
a) Un copil considera prezenta fratelui sau suparatoare . El il musca pe fratele sau Mama lui vine si il da la o parte pe fratele lui Aceasta creste probabilitatea ca baiatul respectiv sa-si muste fratele din nou cand va dori sa scape de el.

b) Un copil considera neplacut momentul de “povestire in cerc “ de la scoala si incepe sa tipe . Profesorul il pune in “afara activitatii” (pauza) Aceatsa creste probabilitatea ca data viitoare cand el va dori sa paraseasca cercul va tipa din nou.

Pedeapsa – A aplica ceva ce copilul considera neplacut sau a da la o parte ceva ce copilului ii place chiar in momentul cand acel comportament a aparut si care duce la descresterea intensitatii acelui comportament

Stimul – Orice lucru pe care o persoana poate sa-l simta prin simturile sale Tot ceea ce poate fi vazut, auzit, mirosit, simtit sau gustat .Diferiti oameni pot trai aceeasi senzatie in moduri diferite .Un stimul pe care o persoana il traieste ca fiind placut o alta persoana poate sa-l considere dureros sau neplacut Unii stimuli nu creeaza nici placere nici durere si nu sunt asociati cu nimic (neutrii) Un stimul poate fi asociat cu cu un eveniment atunci cand este insotit fie de recompensa fie de pedeapsa .Atunci este considerat Stimul Discriminativ Cu alte cuvinte cand acel stimul este prezent aceasta indica disponibilitatea sau posibilitatea de recompensa sau pedeapsa .Cand un stimul este asociat cu lipsa de disponibilitate a recompensei el se numeste S-Delta conditionare .

Exemple:
o Stimul Neutru – Tatal spune : “atinge cainele” si este pentru prima data cand copilul a auzit aceasta fraza Copilul aude cuvintele dar ele nu sunt asociate cu nimic fie pozitiv sau negativ

o Stimul Discriminativ – Un copil sta pe genunchii tatalui sau si priveste o carte Tatal spune “gaseste cainele” si ghideaza mana copilul pentru a atinge cainele . Cand copilul atinge cainele, tatal il imbratiseaza si spune “Este foarte bine !” Copilul gaseste acest gest foarte placut deci cand tatal va intoarce urmatoarea pagina si ii va spune din nou “Gaseste cainele” copilul va atinge singur cainele fara sa mai astepte ca tatal sau sa-l ghideze. Pentru ca comportamentu de a atinge cainele a fost urmat de o recompensa in trecut , la auzul “gaseste cainele” cand cainele este prezent sugereaza posibilitatea recompensei daca il atinge din nou
.

o S- Delta- Pentru a continua exemplul de mai sus daca copilul atinge pisica in loc sa atinga cainele Tatal nu-l m-ai imbratiseaza si nici nu-i mai spune “Foarte Bine “ Acum comportamentul de a atinge pisica este asociat cu indisponibilitatea recompensei de fiecare data cand el aude “atinge catelul”


Clasificarea Behaviorista a Limbajului (Skinner)

Porunca– Cererea, a cere ceva . O Porunca pura ... apare numai ca rezultat al EO sau al dorintei de a avea un obiect mai degraba decat a fi intrebat , “Ce doresti?”

Examples:
Pot sa mananc o prajitura ?
Unde este Mama?

Receptia – A urma ordinele sau a se supune cererilor celorlalti

Examples:
“Gaseste Monstrul Cookie” (copilul atinge)
“ Pune farfuria la gunoi (Copilul se supune )
Cine face Ciu-Ciu ! ? (copilul atinge trenul)

Numire- A numi un item , actiune sau proprietate a unui item care este prezent sau cu care copilul intra in contact Numirea pura , nu are de a face cu EO sau cu dorinta pentru item

Examples:
“Cum se numeste asta? (Copilul numeste itemul)
“Cum este catelul? (Copilul spune:”moale”)
“Care dintre astea face ciu ciu?(Copilul spune : “trenul”)
“Ce vezi? (Copilul spune “O pasare care zboara pe cer “)

Intraverbal- Un raspuns la ceva spus de o persoana si care se relationeaza la un obiect, actiune sau proprietate care NU ESTE PREZENTA (A raspunde la intrebari sau a purta o conversatie

Examples:
“Stralucesti micuta ........ (Copilul spune :”stea”)
“Cine face ciu ciu? (Copilul spune “trenul”)
“Ce ai facut tu la scoala astazi? (Copilul spune : Am pictat oun tablou!)

Ecolalic- Repetarea aceluiasi cuvanmt pe care l-a spus alta persoana

Examples:
“Vrei sa mergem afara? (Copilul spune : Vrei sa mergem afara? )
Mama spune “masina “ (Copilul spune “masina”)

FFCs(TFC)- Aceste litere se refera la Trasaturi Functiuni si Clase Din momentul cand un copil este capabil sa ceara, sa identifice si sa numeasca un item din mediul sau , TFC sunt predata pentru ca el sa poata face asocieri sau conexiuni intraverbale intre cuvinte
Trasaturile sunt parti din item sau caracteristici ale acestuia Functiunile sunt actiuni care se potrives de obicei itemului Clasele sunt grupurile din care face parte un item raspunsuri de receptie , de numire si intraverbale sunt invatate pentru a –l face pe copil sa raspunda la intrebari si sa vorbeasca despre lucruri chiar daca acestea nu sunt prezente





Examples: Banana
Trasuri: galbena cu coaja, lunga
,functiuni : o mananci , o decojesti
Clasa: mancare, lucruri cu care ne hranim

In timpul fazei initiale a invatarii raspunsul copilului va fi : sa atinga, sa numeasca sau sa raspunda cu numele itemului atunci cand TFC sunt spuse . Dupa ce aprox 30 de itemi au fost invatati reversul este sa-i inveti pe copii sa defineasca si sa denumeasca lucruri
.

galben
cu coaja Banana
lungmancare

Conversatiile sunt de obicei o combinatie intre porunca denumiri si intraverbale cu, ocazional raspunsuri receptive.

Example:

Sam: “Salut ! Ce mai faci? (porunca)

Fred: “Bine dar putin ocupat (denumire, intraverbal) Ma simt gata de o vacanta (denumire) Dar tu (porunca)

Sam: “De fapt , chiar m-am intors dintr-o vacanta !(intraverbal) Sunt gata sa ma intorc la lucru din nou (denumire)

Fred: “Chiar... Unde ai fost?” (porunca)

Sam: Am fost la plaja pentru o saptamana.” (intraverbal) “Vrei sa vezi pozele?” (porunca)
Fred: “Sigur!” (intraverbal)
Sam: Da-mi sacosa de acolo.” (porunca - Sam, receptie -Fred) “Are pozele in ea .” (denumire)

“Aceasta este casa in care am stat .” (denumire) “Si aici este unul din copii care ma ingroapa in nisip

(denumire)

Fred: “T-a placut casa in care ai stat?” (porunca)
Sam: “Da a fost minunata!” (intraverbal)
Fred: “Poti sa-mi dai si mie numarul agentiei ?” (porunca) “As vrea sa stau si eu acolo!” (denumire) “Scrie-l pe hartia asta .” (porunca - Fred, Receptie - Sam).







12

Evaluarea Reactiei (raspunsului) copilului la mediu

Multi copii reactioneaza diferit la o varietate de impulsuri senzoriale (stimuli) . Intelegerea modului de raspuns al fiecarui copil la mediu poate ajuta parintii si instructori in a stabili ce tipuri de actiovitati sau de jucarii prefera copilul si de asemenea in a determina ce fel de stimuli trebuie sau nu trebuie folositi pentru a invata sau a recompensa copilul Observati copilul cu atentie si descrieti reactia acestuia la stimuli Sunetul

1. Cum raspunde la sunetele puternice sau slabe ? Raspunde diferit cand asteapta un sunet sau daca sunetul este neasteptat?

2. Cum raspunde cand variezi inaltimea vocii ? Cum raspunde la voci foarte subtiri sau la voci foarte groase ? Pare sa prefere vocile de femei sau de barbati?

3. Cum raspunde copilul la muzica ? Incearca sa cante cantece chiar daca cuvintele nu se pot intelege?

4. Poate copilul imita ritmul batut pe o tobita sau pe un xilofon? Poate el repeta numarul corect al batailor sau ritmul batailor ?

5. Vorbeste copilul cu un volum al vocii potrivit situatiei? Isi schim,ba volumul vocii in functie de situatie ?

6. Cat de multe silabe contine propozitia pe care copilul o poate repeta in mod consecvent?

7. Cum reactioneaza copilul la jucariile vorbitoare ? Are tendinta sa le “stimuleze” cand este lasat singur (sa apese un buton la ele din nou si din nou?)

8. Poate copilul completa cuvintele lipsa in cazul povestilor rimate sau la cantece fara prea mult efort de invatare?


Stimuli Vizuali

1. Poate copilul identifica fotografii ? Cum raspunde la desenul liniilor? Daca variati contrastul culorilor in desenul liniilor sau luminati fundalul raspunde diferit? (ex: maroniu pe rosiatic versus negru pe alb )
2. Cum raspunde copilul la luminare diferita? Se comporta diferit la iluminare fluorescenta , iluminare slaba sau iluminare puternica?

3. Se comporta diferit copilul la stimulii mobili fata de cei imobili?

4. Raspunde copilul diferit la stimuli vizuali daca se misca el ?

5. Are el tendinta de a stimula mereu obiectele care se rotesc sau se misca?

6. Poate copilul face puzzel-uri? Daca da , ce fel ? Poate el reconstrui puzzeluri intoarse invers?

13


7. Poate copilul desface si reface jucarii?

8. Anticipeaza copilul rutele catre locuri familiare? Poate el regasi lucruri familiare care au fost mutate?

9. Raspunde copilul mai degraba la un amnunt dintr-o imagine decat la imaginea in ansamblul ei?




Miscare, atingere si constiinta proprilui corp in spatiu

1. Pare copilul sa fie mereu in miscare sau mai degraba sedentar?

2. Sunt miscarile repetitive sau intamplatoare?

3 Cum raspunde copilul la Leganarea. Invirtirea sau dansul in bratele voastre ?

4. Este vreo diferenmta in felul in care copilul raspunde la miscarile bruste fata de cele calme, incete ?
5. Cum raspunde copilul la spatii largi fata de cele stramte?

6. Trece copilul mai degraba peste obiecte decat sa le ocoleasca?

7. Cum raspunde copilul la diferite texturi ale imbracamintii si ale jucariilor

8. Cum raspunde copilul la imbratisari fata de atingeri usoare? Este vreo diferenta la cum raspunde la masajul calm cu toata palma , fata de masajul scurt cu miscari sacadate? Raspunde diferit la atingerea diferitelor parti ale corpului

9. Tolereaza copilul spalarea dintilor si spalarea fetei? Pune el adesea lucruri in gura?

10. Mananca copilul o varietate de texturi de alimente?

11. Are copilul tendinta sa stimuleze prin manipulare fizica a diferitelor obiecte sau parti ale corpului?


12. Este copilul capabil sa secventioneze un numar de miscari in asa fel incat sa performeze o sarcina

13. Poate copilul sa secventioneze un numar de miscari pentru a face diferite actiuni cu o jucarie?

14.Este tonusul muscular al copilului moale sau teapan ? Se schimba acesta cand copilul face miscari cu un anumit scop?









14

Gustul

1. Mananca copilul o varietate mare de arome si mancaruri? Pare sa aiba preferinte fata de mancarurile condimentate, sarate,dulci sau mai blande ?

2. Linge sau pune in gura de obicei obiectele inainte sa interactioneze cu ele?


Mirosul

1. Pare copilul sensibil la parfumuri , agenti de curatare sau alte substante chimice?

2. Sunt anumite mirosuri care ii plac copilului ?

3. Miroase copilul in mod frecvent obiectele inainte sa interactioneze cu ele? ?

4. Pare copilul sa se stimuleze cu mirosuri?



A-l invata pe copil sa se joace

Adeseori cand li se spune parintilor ca ai lor copii vor fi invatati mai intai sa ceara lucrurile pe care le vor , parintii raspund ca “ Dar ei nu vor nimic!” Toti copiii vor ceva si sunt lucruri pe care le putem face pentru a creste atat varietatea cat si numarul de lucruri pe care ei le vor . Este imperativ sa-i invatam pe copii sa le placa multe lucruri pentru a creste numarul oportunitatilor de ai invata precum si sa le oferim activitati care sunt mai mult plcaute (recompensatoare) decat stimulatoare.

Importanta de a-l invata pe un copil sa ii placa sa se joace nu poate fi depasita de nimic altceva . In timp ce este cert ca exista posibilitatea de a-l invata pe copil sa arate catre imagini sa imite actiuni si cuvinte intr-o maniera artificiala sau situatii special create , nu avem nici o certitudine ca acelasi copil va folosi aceleasi aptiudini intr-o maniera functionala daca nu folosim in procesul de invatare lucruri pe care copilul le va intalni in lumea reala . In plus, daca aceste obiecte din “lumea reala” (jucarii, jocuri. Oameni) nu sunt recompensatoare pentru copil , vom avea doar un “EO” pentru a-l face pe copil sa vorbeasca atunci cand se afla intr-un mediu artificial (sezand la masa) , cu stimuli artificiali (imagini) si recompense artificiale (filme, dulciuri) .Asadar Therefore, un obiectiv permanent al oricarui program de invatare este sa asociem orice recompensator deja stabilit (mancare,atingeri, mirosuri) cu noi itemi pentru a crea din ce in ce mai multe lucruri care sa-i placa copilului (recompense conditionate)

Pentru a determina tipurile de activitati sau de jocuri pe care un copil le poate aprecia pozitiv putem observa atipurile de comportament autostimulatoriu in care se angajeaza singur si sa investigam modul in care el reactioneaza la o varietate de imagini, gusturi, miscari din mediu (stimuli) .Intrebarile prezentate va vor ajuta si ghida in a-l descoperi pe fiecare copil in unicitatea lui . S-ar putea sa nu stiti raspunsul la unele dintre aceste intrebari . Pentru a raspunde la ele incercati sa prezentati o varietate cat mai mare de imagini, sunete, texturi,gusturi pentru a vedea cum reactioneaza copilul . Odata ce ati gasit raspunsul , folositi informatia pentru a determina cele mai potrivite tipuri de jucarii sau activitati pe care sa le prezentati copilului . Unele sugestii sunt oferite pe baza informatiilor pe care le adunati..

Cel mai important lucru pe care trebuie sa vi-l aduceti aminte este ca de fiecare data cand introduceti un nou joc sau activitate sa o asociati cu un recompensator. In alte cuvinte sa faceti ceva care copilului s-ar putea sa nu-i placa prea mult in combinatie cu ceva despre care stiti sigur ca ii place . Aceasta idee ramane valabila indiferent de activiatatea pe care doriti sa o introduceti . Orice recompensator poate fi folosit pentru asociere . De exemplu daca copilului ii place sa fie tinut strans in brate asociati aceasta activitate cu citirea unei carti . Daca ii place sa vada lucruri invartindu-se alegeti jucarii sau activitati care au parti care se invart .Daca ii plac vocile “imitative” folositi-le in timp ce va jucati cu el. Daca ii place muzica cantati sau exagerati inflexiunile vocii voastre in timp ce interactionati cu el .

Dupa ce il angajam pe copil intr-o activitate care sa-l facem sa-i placa putem sa-l invatam cum sa ceara activitatea resp[ectiva , sau anumite parti ale acelei activitati. Daca copilul nu verbalizeaza, puteti sa-l invatati sa foloseasca imagini sau semne pentru a cere activitatea respectiva . Pe parcursul lectiei urmatoare vom disuta despre modalitatile cele mai potrivite pentru a determina sistemul augumentativ care trebuie folosit . Puteti de asemenea sa incepeti sa faceti pauze inaintea ultimului cuvant sa vedeti daca copilul il va completa . Aceasta este pe de o parte intraverbalizare, pe de alta o porunca atata timp cat completarea este urmata de actiunea in sine. Multe dintre primele jucarii si activitati alese pentru a fi introduse copilului pot fi considerate
stimulatoare . De exemplu capace, rotite, mecanisme sau panglici, bete. Cu alte cuvinte , daca este lasat singur copilul va alege fie sa nu interactioneze fie sa interactioneze in mod repetitiv cu jucaria respectiva. Este important sa nu-l lasam pe copil sa se “joace “ in aceasta maniera deoarece, asa cum am amintit anterior comportamentele auto-stimulatorii tind sa devina recompensatorii prin ele insele . Nu dorim sa intensificam
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby gamara2 » Sun Nov 30, 2008 7:34 pm

dora, manualul mariposa in romana nu se mai poate descarca de la nici unul din link-urile de mai sus. mi-l poti trimite si mie pe mail? multumesc.
gamara2
 
Posts: 140
Joined: Mon Jun 16, 2008 2:13 pm
Location: Timisoara

Postby dora » Sun Nov 30, 2008 8:54 pm

Comportamentul auto-stimulatoriu al copilului prin acceptarea unui acces nelimitat la aceste jucarii. Ceea ce incercam sa facem este sa construim o asociere intre recompensator (jucaria care stimuleaza) si vorbirea sau interactiunea cu alta persoana . Aceste jucarii ar trebui puse undeva sus si deoparte in locuri speciale pentru ca sa se joace cu ele numai in prezenta unui adult
. Este important ca instructorul sa aiba controlul asupra acestor jucarii pentru a fi evitata situatia cand copilul se autostimuleaza cu ele ignorandu-l pe instructor. Cand gasiti o jucarie sau o activitate care il stimuleaza pe copil incercati sa gasiti altele care ofera aceeasi senzatie sau senzatii similare .

Un alt set de jucarii sau activitati de observat indeaproape sunt acelea care combina “cauza-efect” cu jocul de rol. De exemplu , spalatoria de masini care arunca apa cu adevarat , cuptoare care scot bule cand “gatesti” sau chiuvete de jucarie care scot apa cand se apasa un buton, Daca copilului ii face placere acest joc cauza-efect il puteti face pe copil sa va raspunda , controland acea parte a jucariei voi insiva . De exemplu , daca copilul vrea sa vada bulele din cuptor , s-ar putea sa ceara “gateste” daca asteptati cu mana deasupra butonului de la “cuptor”

Una dintre cele mai mari greseli pe care le fac oamenii este sa stea jos langa copil si sa inceapa sa-i ceara o multime de raspunsuri . Aceste nu este joc este “testare” si copilul poate sa o considere neplacuta . In loc sa faceti asta, evitati sa adresati atatea intrebari copilului si doar bucurati-va de jucarie impreuna cu el. De exemplu multor copii le place “imitatia vocilor” si intonatia exagerata , in special copiii cararora le place muzica. , in acest caz puteti sa cantati sau sa spuneti aceleasi cuvinte pe care le spuneti de obicei in jocul cu papusa, dar sa le cantati . Sau daca va leganati cu copilul pe mingea terapeutica puteti sa insotiti aceasta miscare de un cantecel: “neleganam, ne leganam si.. jos”. Rostogoliti copilul jos de pe minge in timp ce spuneti jos. Daca se face in mod repetat si copilul ui ii face placere s-ar putea sa-l vedeti asteptand sa spuneti “jos”. Incepeti apoi prin a face o pauza inainte sa rostiti cuvantul ... si poate il va rosti el. Incercati sa evitati sa povestiti numai ce face copilul si angajati-va in joc , participati la el De exemplu daca copilul se joaca cu un trenulet luati un alt trenulket si prefaceti-va ca il ciocniti pe al lui daca pare sa repete la nesfarsit aceeasi ac=tivitate , incercati sa-l intrerupeti intr-o maniera jucausa. De exemplu daca se invarte in cercuri in jurul camerei ridicati-l sus si invartiti-l prin camera ca un nou joc

Unii copii au nevoie doar sa fie lasati cu jucariile in jur o vreme pana cand vor incepe sa se joace . Daca copilul are acest obicei lasati jucariile in camera cateva zile fara sa le atingeti Incet incet incepeti sa va jucati cu jucariile in prezenta copilului, dar la distanta, fara sa-l implicati Lasati copilul sa vada cand puneti jucaria respectiva undeva unde sa fie vizibila dar inaccesibila . Asteptati pana cand copilul vine la voi in timp ce va jucati mai degraba decat sa mergeti voi la el Doar pentru ca un copil fuge de o jucarie prima data cand ii este prezentata nu inseamna ca nu o va placea mai tarziu, si nu va accepta sa se joace cu ea


Fiti costienti de faptul; ca unii copii se blocheaza in a se juca cu o jucarie sau a auzi o poveste spusa mereu in acelasi fel , din nou si din nou . Din cauza acestei tendinte aceeasi jucarie cu care ii place sa se joace impreuna cu mama, nu mai prezinta nici un interes cand vrea sa se joace cu tata. Daca acest lucru este valabil atunci trebuie sa fiti atenti pentru a determnina exact la ce jucarie sau activitate reactioneaza copilul . Poate ca este doar o anumita inflesiune a vocii sau oun mod aparte de a rosti un cuvant . In timp ce nu dorim sa incurajam aceasta nevoie de “mereu la fel” putem sa folosim informatia respectiva pentru a determina cum putem sa facem aceeasi jucarie la fel de recompensatoare pentru copil dar intr-o maniera diferita (in alt context)

Aduceti-va amionte ca unii copii devin extrem de agitati cand interactioneaza cu anumite jucarii in special cu cele “stimulante” Daca un copil pare sa devina foarte activ si pare incapabil sa se concentreze, schimbati activitatea cu una care implica alt tip de stimuli . De exemplu daca un copil incepe sa sara sus jos si sa bata din palme in timp ce se joaca cu un capac ii puteti cere sa sada




apoi sa luati o pauza si apoi incepeti sa cititi o carte intr-un loc sau faceti o lupta cu perne . Trebuie sa fiti atenti sa nu recompensati prin aceasta nici un comportament negativ . Folositi informatia dar asteptati sa schimbati activitatea numai cand copilul are un comportament desirabil



Introducerea jocului

Iata o lista de actrivitati si metode didactice care cresc interesul copilului fata de oameni si jucarii . Aduceti-va aminte ca telulo in acest moment este ca copilul sa va permita sa intrati in jocul lui si ca voi sa deveniti parte din recompensa pe care el o primeste ca urmare a acestei situatii.

1. Costruirea anticipatiei. Repetati aceleasi cuvinte sau secventa din nou si din nou in aceeasi maniera apoi faceti o pauza.
Ex: Jucati “Cucu-bau” Spuneti Bau! Pe masura ce va apropiati de copil si luati patura cu care v-ati acoperit capul . Pe masura ce copilul incepe sa va asiste veti incepe sa observati un zambet si un contact vizual cand va apropiati, apoi copilul s-ar putea sa inceapa sa rada cand dati la o parte patura Cand vedeti ca asta incepe sa se intample opriti-va chiar inainte sa spuneti Bau . Copilul s-ar putea sa spuna el Bau sau sa incerce sa va dea jos patura din cap.

2. Faceti ceva neasteptat. Repetati o activitate in acelasi fel apoi deodata schimbati rutina .

Ex: De exemplu daca copilul mananca o prajitura , spuneti “Mi-e foame “ si luati cateva imbucaturi Dupa ce a inceput sa tolereze asta , apropiati-va de el si incepeti sa plescaiti tare!
Ex: Daca copilul sapa cu lopatica in nisip si in orez apoi ii da drumul intr-un castronel , prefaceti-va ca mancati sau aduceti un personaj ( o papusa ) la locul faptei sa manance

3. Imitati ceea ce face copilul apoi transformati activitatea intr-un joc
Ex: De exemplu copilul calca pe conurile de brad cand mergeti la plimbare . Faceti si voi astfel spunand “Am gasit un con.Il calc! Apoi spuneti-i lui “E randul tau. Calca” in timp ce el calca pe conurile de brad . Pe masura ce acest joc progreseaza, puteti pune cateva conuri in cerc si puteti juca “De-a Calcatul”

4. Intrerupeti jocul copilului prin activitati obstructive jucause.
Ex: Copilul patineaza la nesfarsit pe ciment lovindu-se de perne la sfarsitul pistei . Prindeti-l (incet ) de picioare la inceputul pistei si gadilati-l spunand: “Te-am prins!” Veti sti daca copilului i se pare sau nu distractiv daca rade sau nu Asteptati pana la contactul vizual inainte sa spuneti “Iti dau drumul?” apoi sa il lasati sa plece pe..”derdelus” Sau daca copilul alearga in cercuri apoi se loveste de pernele de pe canapea puneti cateva perne pe podea si faceti-l sa se arunce pe ele .. in loc de cele de pe canapea Asigurati-va ca faceti cu randul.

5. Asociati cuvinte/sunete cu orice activitate faceti .
Ex: Cand copilul deseneaza spuneti “Deseneaza, deseneaza, deseneaza” sau orice alta actiune face copilul .Folositi tipul de voce pe care (cantata, inceata, exagerata) pe care copilul o agreeaza .Numai asocierea acestor cuvinte cu recompense va duce mai tarziu la verbalizare de catre copil.


18


6. Folositi expresii faciale exagerate, sunete sau tonuri puternice pentru a va face vizibili
EX: Deschideti ochii larg, lasati-va sa cadeti cu un bum puternic , plangeti cu gura pana la urechi si cu mainile frecand ochii

7. Creati inteles. Chiar daca nu credeti ca copilul a spuis un “cuvant adevarat” , ascultati sunetele pe care le spune si purati-va ca si cand acestea au un inteles
Ex: In timp ce deseneaza , copilul scoate un sunet care poate sa insemne soare . Repede luati un creion si desenati un soare ca si cand copilul v-ar fi cerut sa faceti asta

8. Introduceti si alte “personaje” in joc .
Ex: Copilului ii place sa il leganati pe minge Aduceti si alte personaje si lasati-le sa se legene pe minge . Daca copilul incepe sa impinga personajele deoparte spouneti cu voce tare “Pleaca de aici Elmo!” in timp ce le impinge el deoparte .



Urmatoarea etapa a jocului.

Fiecare copil este diferit deci va trebui sa-l observati pe ficare in parte pentru a determina momentul cel mai potrivit de a adauga noi cerinte la joc. Imediat ce copilul a inceput sa ceara jocul sau activitatea puteti sa incepeti sa crestei incet incet numarul de sarcini pe care sa le faca inainte de a-i da jucaria ceruta. De exemplu imediat ce un copil a inceput in mod consecvent sa ceara sa se joace cu mingea puneti mingea intr-un recipient transparent si apoi cereti copilului sa va ajute sa deschideti acel recipient si sa va ceara sa “deschideti” acel recipient. Mai tarziu puteti sa-l invatati sa va ceara sa “rostogoliti” sau sa aruncati” mingea sau sa-i oferiti posibilitatea sa ceara diferite culori de mingii . Lucrul cel mai important este sa nu cresteti cerinta prea repede astfel incat copilul sa nu mai vrea sa mai participe . – cum se spune “ a distruge recompensatorul”. In esenta , cresterea cerintelor face acum “evadarea” mai valoroasa decat activitatea . Acesta este motivul care sta in spatele faptului (adesea) constatat de parinti ca copilului ii placea o anumita jucarie iar acum nu ii mai place.

Un alt mod de “a distruge recompensatorul” etse de a da asa de mult acces la el incat acesta isi pierde valoarea recompensatorie (saturatie) . De exemplu , copilului poate sa-i placa cu adevarat cu baloabne impreuna cu voi dar daca faceti asta de zece ori pe zi in fiecare zi, la un moment dat s-ar putea sa nu mai fie asa de recompensatoare activitatea ca inainte . Opriti-va din activitate cateodata cand copilul se bucura de ea si inlocuiti-o cu ceva la fel de motivant pentru el . Prin explorarea continua a noi si noi activitati si jucarii care sa-i placa copilului , crescand gradual cerintele si variind activitatile , puteti pastra valoarea recompensatorie a jucariei sau a activitatii la un nivel inalt.

Unii copii se poate sa aiba cateva activitati care le plac cel mai mult dar sa nu tolereze introducerea de npoi activitati . Daca acesta este cazul puteti face astfel – lasati copilul sa va observe pentru un timp cum va distrati jucandu-va in timp ce el mananca unul din felurile favorite de mancare (asociere) .Veti sti cand copilul este gata sa se joace cu noua jucarie sau doreste sa intre in jocul vostru , dupa zambet si dpa faptul ca se intinde sa prinda obiectele folosite in activitate.

Din acest moment puteti sa incepeti sa extindeti jocul adaugand noi “piese” la rutina sau noi personaje in joc . De exemplu daca copilului ii place sa priveasca animalele mergand in jurul sinelor trenuletului poate ca este timpul sa opriti jocul cu trenuletul si sa va jucati de-a gradina zoologica sau de-a ferma animalelor . Adaugati deci o noua parte activitatii recompensatorii astfel incat sa extindeti aria de obiecte



Din nou trebuie sa fiti atenti sa nu adaugati prea multe cerinte sau prea devreme astfel incat copilul sa nu isi piarda interesul in activitatea respectiva sau sa doreasca sa se joace numai cand nu sunteti prin preajma .

Folositi “piesa” din joc care ii place copilului cel mai mult ca recompensator pentru a invata alte activitati .De exemplu daca copilului ii place sa imbrace papusa , spuneti sa ii schimbe hainele de fiecare data cand trebuie sa mergeti in parc sau la plaja . Daca copilului ii place sa se joace cu animalele puneti-le pe animale sa decida daca nu cumva vor sa se joace de-a altceva.

O alta modalitate de a incepe jocuri mai elaborate este sa folositi filmele preferate ale copilului . Luati personajele din film si incepeti sa jucati cateva scene din film . Puneti pauza filmului si puneti personajel;e sa repete scena care tocmai a vost vizionata . Aceasta este o noua modalitate de asociere a jucariilor cu recompensatorii si a oferi copilului un scenariu de joc . Gradual;schimbati scenariul pentru a fi siguri ca copilul nu se blocheaza in a recrea la nesfarsit scena , si pentru a adauga functionalitate acesteia.

In incercarea de a preda in timpul jocului , este tentant sa se abordeze ritmul rapid de intrebari folosit in timpul sedintelor de invare intensiva cand se foloseste jocul. Aceasta trebuie evitat insa prin orice mijloace In loc de asta modelati numirea incercati raspunsuri receptive si faceti cat mai mult “rezolvare de probleme” in timpul jocului. Datio posibilitatea copilului sa directioneze in ce mod doreste sa se dezvolte schema de joc . De exemplu daca va jucati cu Barney si el se “imbolnaveste” il veti duce la doctorul din park? Daca Loftie nu poate sa ridice o teava mare, ce-ar fi sa-l ajute Scoop sau mai bine sa o lase jos? Dabnd copilului variante (optiuni) ii permite acestuia sa ceara in continuu dar si sa extinda jocul . Jocul trebuie sa fdie diferit fata de “invatare” . Autorul recomanda sa folositi jocul pentru a-l invata pe copii noi lucruri si sa pastrati “”lectia” pentru a creste viteza si acuratetea raspunsurilor la sarcini multiple in cat mai variate moduri cu putinta . Facand astfel veti creste posibilitatea de a-l face sa generalizeze si va face si invatarea mai distractiva pentru toti . Cand vorbirea si jocul au fost atat de mult asociate cu recompense incat devin recomensatoare prin ele insele , copilul este gata sa invete lucruri care nu il intereseaza asa de mult si va fi pregatit sa invete intr-un mod mai asemanator scolii


Jocul Avansat

Vine un moment in viata fiecarui copil cand nu mai trebuie sa se joace cu jucariile asa cum doreste si sa conduca pe toata lumea . In timpul primelor sedinte de invatare dorim ca copilul sa faca activitati precum “Eu vorbesc, Eu iau” si sa dezvolte noi scheme de joc cu putin sprijin si variatie din partea partenerului de joaca adult . Uneori acest tipm de joc va crea mici “monstrii dictatori “ in care fiecare secventa a jocului va trebui sa se desfasoare in modul pe care el il doreste .

Totusi daca vrem sa ajungem sa-, facem pe copil sa se joace cu un alt copil va trebui sa-l invatam ca nu intotdeauna el este cel care conduce jocul . Incepem a-l inavata asta cand insistam in “jocul stafeta” in timpul jocului directionat de el si extindem aceasta achizitie prin a preda stafeta in a veni cu noi idei in a doua etapa a invatarii jocului .. De exemplu cand construim un joc cu bile sau unul de constructie veniti pe rand cu idei in legatura cu ce partiu trebuie puse mai departe . Daca “idea” merge , copilul poate fi invatat sa complimenteze partenerul de joc . Daca nu, “ei bine” Poate ideea viitoare va merge”

Jocul avansat poate fi folosit pentru a recrea situatii sociale specifice in care copilul are dificultati . De exemplu daca copilul nu se poate juca bine cu copii in curte


20

Jocul cu jucarii care se afla pe terenul de joc il poate invata diverse activitati pe care le poate face acolo Daca copilul are o divergenta cu un anumit copil, jocuyl de rol cu papusi poate fi folosit pentru a pune in scena si a gasi o rezolvare a problemei sale , si poate fi folosit in a-l invata pe copil sa raspunda in mod diferit in aceeasi situatie in viitor ,

Ideea de baza de retinut despre orice joc este ca jocul trebuie sa foie distractiv . Atentie la cum adaugati noi cerinte si cautati cu indarjire noi si noim activitati pe care copilul le-ar putea gasi placute pentru a fi siguri ca el va invata intr-o maniera care ii permite sa vaca generaliari ale aptitudinilor de comunicare fata de alti oameni in alte conditii si in alte locuri.














21

Jucariile favorite

Aceasta lista include si primele jucarii care au fost descoperite ca fiind apreciate de copil

Amintiti-va ca fiecare copil este diferit deci gasiti jucarii similare cu cele care deja ii plac sau cele cu care se autostimuleaza sau similare comportamentului autostimulatoriu al copilului
.

Scopul initial etse sa determinam cat mai multe tipuri de stimuli care ne pot folosi ca recompensatori in timpul activitatii de invatare . Prin observarea si introducerea itemilor care se adreseaza modului in care acesta reactioneaza la diferite senzatii (stimuli ) putem construi un numar mare de recompensatori.


Atentie : copiii nu trebuie lasati sa se joace singuri cu acerste jucarii.

Noi nu dorim ca copilul sa continue sa se auto recompenseze – automat prin aceste comportamente autostimulatorii sau jucarii . In loc de asta ele trebuie folosite pentru a-l implica pe copil (asocierea parintelui/instructorului, si a sunetelor/cuvintelor cu recompensatori) Cu oricare dintre aceste jucarii sau activitati folosirea anticiparii, a expresiilor faciale animate , pastrarea controlului asupra partilor jucariilor si surpriza pot fi folosite pentru a va asigura ca sunteti si voi inclusi in joc. (asocierea cu recompensatorii)


Jucarii cu miscare liniara (stimulare vizuala) – Simpla prezentare a obiectelor nu poate fi eficienta . Incercati sa le miscati in fata copilului in felul in care acesta le misca de obicei pentru a-si capta singur atentia . Aratati-i obiectele cu mare exaltare si o expresie exagerata a fetei si in voce pentru a-i arata cat de placut afectati de jucarioa respectiva sunteti voi insiva .

1. Instrumente de colorat/desenat- markere, creioane, pensule

2. Instrumente pentru lovire ciocanire,prindere – linguri de lemn, bete de toba , spatule , plase de insecte bat de baseball. , lopatele

3. Lucruri care se misca sau care pot fi facute sa se miste liniar – orez/nisi/boabe turnate dintr-o cana , trenulete, masini, linii trasate de alti oameni , picioare de animale/papusi, baghete magice , bat cu pamblica , sticle cu tasnitoare pline cu apa.

3. tevi de apa sau jucarii care permit trecerea apei dintr-un capat in altul atunci cand sunt inclinate.

Jucarii rotitoare (Stimulare Vizuala ) – Unora dintre copii le plac jucariile care se rotesc numai daca acestea nu scot sunete , unora le plac cele care se invartesc si au luminite iar altora le plac doar daca se aude si muzica in timpul acesta . Incercati variate tipuri de jucarii pentru a afla care cunt preferintele copilului . Asigurati-va ca sunteti si voi implicati in joc pastrand controlul asupra unor parti , stand jos la nivelul copilului siatat de aproape cat sunteti tolerati si folositi-va corpul,( expresia faciala , miscarile exagerate) anticiparea si surpriza pentru a va asigura ca sunteti inclusi in distractie (asocierea cu recompensa)

1. mecanisme, roti dintate, roti – motorizate si mecanice.

2. Titireze- cu lumini, sunete sau tacute .

3. Bete cu pamblici invartite in cerc,



4. “Bee Bop” Flower toy- aceasta jucarie are trei cercuri care se invartesc si se pot opri in dreptul unui animal sau unei flori

5. Lanterne cu jucarii in capat sau lanterne obisnuite facute sa se miste in cerc

6. Toy “Merry-go-rounds”, Ferris Wheels, mori de vant, masinute pe sosele, trenulete pe sine.

7. Jucarii muzicale cu parti care se invartesc

8. Baloane umflate care cand li se da drumul (prin decomprimarea aerului ) se invartesc in cercuri prin incapere in timp ce se dezumfla.



Miscare (Stimulare Vestibulara) – Multi copii apreciaza miscarea si jucariile care produc miscare . Fiti atenti insa pentru a observa daca nu cumva miscarea respectiva este supra stimulatorie pentru copil Conform literaturii Terapiei Ocupationale , in general miscarea inainte si inapoi pare a fi mai putin stimulatorie decat cea de la satanga la dreapta . Cea mai stimulatorie miscare tinde sa fie cea rotativa si va fi folosita cu mare atentie . Combinarea unei varietati de miscari este in general mai stimulanta decat o singura miscare . Deci daca doriti sa calmati un copil , va trebui sa-i oferiti miscari de leganare dimpotriva daca doriti sa-l activati, oferiti-i mai multe miscari mai variate si mai stimulatorii..

1. Oamenii – Leganarea intr-un leagan sau in brate . Unii copii pot fi recompensati prin miscare dar multi considera atingerea neplacuta deci experimentati diferite moduri de a tine copilul –

2. Scaune balansoare caluti balansor jucarii care se leagana

3. Leagane – standard sau facute acasa Variate materiale precum lycra pot oferi mai multa apasare si un spatiu mai restrans in care leganarea sa fie mai placuta pentru copil . Exista multe dispozitive de leganat terapautice care pot oferi diverse tipuri de leganare combinate cu diferite tipuri de atingere Experimentati pentru a descoperi ce ii place copilului.

4. Alergarea – asigurati-va ca copilul face diferenta intre diverse tipuri de mediu de alergare in care fuga este distractiva sau poate deveni periculoasa (in strada) . De exemplu jucati-va de-a prinselea numai intr-o anumita parte a camerei si nu va jucati in altele sau afara si adaugati multe lucruri care difera (fac usor de recunoscut un loc) pentru a fi siguri ca copilul nu va fugi de langa voi cand va aflati in alt mediu Invatati-l comenzi de siguranta precum : stop. Sau vino aici. Daca vreti sa va jucati de-a prinselea cu un copil .

5. “Sit n Spin”, Merry-go-rounds, alte jucarii care se invartesc Asa cum am amintit si mai sus fiti atenti ca copilul sa nu se suprastimuleze

6. Trambuline de sarituri, paturi, perne-

7. “Crashing”- Sarirea peste perne, tranta in pat (cu blandete)


Atingerea (stimularea tactila ) – Multi copii agreeaza texturile lipicioase . Altii raspund bine la diferite tipuri de masaj sau prin presare . Majoritatea copiilor le place masajul prin presare cu toata palma mai degraba decat cel prin tapotament cu varful degetelor dar trebuie sa experimentati deoarece fiecare copil este unic Fiti atenti daca copilul reactioneaza la stimulentul tactil sau la mirosul uleiului de masaj. Unii copii agreeaza masajul dar pot fi agresati de miros . Experimentati masajul cu creme cu si fara miros..





1. obiecte care se lipesc

2. Gak, Goo sau alte materiale lipicioase sau de modelaj .

3. jucarii din cauciuc – serpi, personaje din desene animate, animale -

4. manusi de baseball cu partea lipicioasa din fata folosite la prinderea mingii sau orice altceva spre care puteti arunca

5. Benzi aplicate altor materiale.

6. Nisip, orez, boabe de mazare, couscous mingii , Unora dintre copii le place foarte mult sa isi scufunde corpul sau diferite parti ale lui in astfel de ,materiale.- .

7. Infasurarea in paturi , prosoape, veste , imbratisari sau batai cu perne

8. inotul/jocul cu apa

9. Catararea si trecerea prin tuneluri si corturi.



Mirosul/Gustul – Unii copii sunt in mod particular atrasi de mirosuri unice sau foarte puternice . Pentru acestia orice jucarie care miroase este un recompensator puternic



Sunetul- Unii copii agreeaza jucariile care fac zgomote stranii sau jucariile vorbitoare dar altii le gasesc infricosatoare in special daca sunetul este puternic subtire si neasteptat. Cand introduceti acest tip de jucarii este bine sa le tineti foarte departe de copil la inceput pentru a vedea cum reactioneaza . Pentru jucariile care scot sunete puternice puneti hartie sau spuma deasupra difuzorului pentru a descreste sunetul si copilul s-ar putea sa raspunda la acea jucarie . Multi copii raspund la muzica dar nu si la vorbire . Daca este asa , folosirea unei voci cantate in timp ce vorbiti cu copilul ar putea fi cheia succesului in a-l face sa reactioneze . Vorbirea rapida dintre adulti poate fi extrem de inspaimantatoare pentru copil . Experimentati diferite tonuri , inaltimi si tineti mine cand observati un raspuns

1. Bete muzicale, jucarii cu sunet , instrumente muzicale

2. jucarii vorbitoare , computere de jucarie, jucarii animale care scot sunete

3. Muzica de diferite tempouri – unii copii au preferinte foarte personale deci incercati .




Jucarii si activitati recompensatorii



Pentru copiii care prefera miscarea
Leganarea – Impinge, mai sus mai repede lasa-ma invarte
Plimbarile cu cosul de rufe – impinge, mergi, mai repede,mai incet, opreste-te
Invartirea /”stai,invarteste-te, merry-go-round, scaunul rotitor- sus,invarte,mergi, mai repede,
Leganarea pe mingiile terapeutice – sus, jos,mergi,calaresti
Calaritul calutilor balansoar sau pe spatele terapeutului - ameteala, nechezat, calarit, cal
Salturi la trambulina - sari,stai,mergi,mai sus,nume de animale personaje care sar cu copilul, ascuns



Pentru copiii care prefera apasarea sau gadilaturile
Imbratisare - imbratisare, mai strans partile corpului
Gadilaturi – gadil,partile corpului
Strivirea intre perne ,saltele,infasurarea in paturi



Pentru copiii care prefera spatiile stranse
Corturi, cutii mari, tunele, paturi -inauntru, in afara in, out, deschide ,inchide, intuneric,lumina,ascunde,dormi, trezeste-te,noapte, zi



Pentru copiii care prefera obiecte care se invartesc sau se misca
Titireze,roti dintate, roti – baga,impinge,scoate,aprinde,stinge,a cere diferite culori sau marimi ale itemilor
Baloane – sufla. Mai mare, culori marimi
Baloane de sapun - sufla marimi baloane care sunt stimuli tactili parti ale corpului localizari in spatiu deshide , in, ud
Esarfe Colorate - culori, locatii, ascunselea, bau,



Pentru copiii care prefera sunetele
Bete muzicale , jucarii vorbitoare instrumente muzicale – repede, incet,tare, rar, zgomotos, cantece



Pentru copiii care prefera obiecte lungi si drepte (bete)
Bete muzicale (maracas) - tare incet repede lent impartim
Tevi - impinge, trage, inauntru , in afara ,lung, scurt, greu, usor
Baghete cu pamblici/stralucitoare - in jurul, sus, jos, scurt,culorile



Pentru copiii care prefera luminile si culorile
Lite Brite – culori , obiecte, locatii, nume
Lanterne - straluceste/numele obiectului gaseste , uite, locatii
Jucarii care se aprind,baghete stralucitoare
Ooglies – deschis/inchis, ras,caraghios, gadil,stai,formarea de intrebari partile corpului



Pentru copiii care prefera mirosurile
Cartile “razuie si miroase” markeri mirositori - culori, mirosuri, nas, obiecte



Pentru copiii care prefera o varietate de texturi
Boabe si orez – ascunde, inauntru, in afara , acoperit , gol, toarna, plin gol mic mare
Mingii umflate tare / Mingii de ciucuri – striveste , ascunde , locatii.deschide,inauntru in afara mic , arunca,prinde
“Viermi” (tevi care se misca in continuu ) sau mingii moi - striveste , inauntru in afara , blocat alunecos moale puternic
Plastilina – culori obiecte (orice forma de prajituri ) marimi ruleaza cantareste striveste impinge deschide inauntru in afara
Cuburi de construit - construim inalt scurt culori forme
Pictura cu degete /pasta de ras – culori , lipicios ud obiecte pictate forme
Carti cu texturi
Nisip – cladeste sarac ud uscat inauntru ina afara ascunde dedesubt pierdut gasit



Jocul simbolic (de rol)
Jucariile care pot fi folosite in jocul simbolic pot contine si un element de “cauza-efect” :

1. Grajd de cal cu pompa de apa
2. Bucatarii cu arzator cu bule si apa in chiuveta
3. Papusi care pot manca
4. Itemi de mancare care isi schimba culoarea
5. “mancaruri “ cu banda adeziva .
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Sun Nov 30, 2008 9:01 pm

Invatarea copilului sa ceara (cererea-porunca) )

Odata ce ati stabilit o varietate de lucruri de care copilul este interesat (recompensatori) si v-ati asociat pe voi insiva cu acestia (recompensa conditionata) invatati-l pe copil sa ceara activitatea sau obiectul . Sunt multe modalitati de a face aceasta bazate pe aptitudinile curente ale copilului si pe modul in care acesta reactioneaza la stimuli variati din mediu . Amintiti-va sa folositi “rationamentul pedagogic” . Intrebati-va pe voi insiva “Cum pot sa-l fac pe copil sa produca raspunsul pe care il doresc? “ Apoi determinati cum puteti face sa transferati raspunsul primit in noi conditii (in alt mediu sau imprejurari..)

Cel mai important lucru pe care trebuie sa vi-l amintiti este ca principalul scop este sa-l faceti pe copil sa verbalizeze , sa comunice prin sunet. Multi parinti ezita sa foloseasca Comunicarea Alternativa Augumentativa (AAC) deoarece le este frica de faptul ca renunta la a-l mai invata pe copil sa vorbeasca In nici un caz acest lucru nu este valabil . Exista o cercetare vasta care indica faptul ca daca copilul ,foloseste AAC pentru a cere .. este mult mai probabil sa inceapa sa-si dezvolte limbajul . In plus , chiar daca acest sistem este folosit pentru a-l invatat pe copil sa ceara , mai sunt multe alte lucruri care apar in programul copilului special pentru a creste abilitatea lui de a produce vorbire . Folosirea AAC ii da posibilitatea copilului de a comunica odata cu achizitionarea si dezvoltarea limbajului.

Cel mai important lucru de luat in considerare este ca invatandu-l pe copil sa ceara in orice forma ceva il invatam ca comunicarea ii da putere .Ii permite accesul la lucrurile pe care si le doreste si poate inlocui multe comportamente negative pe care copilul le foloseste de fapt pentru a comunica . Ii permite sa primeasca itemi de recompensare din partea oamenilor care la randul lor le da oamenilor o calitate recompensatorie pentru copil . In cele din urma ii da copilului o abilitate pe care o putem transfera in alte functiuni ale limbajului mai tarziu .

Sunt pareri pro si contra la fiecare forma de raspuns dar decisia asupra careia dintre ele sa ne oprim ar trebui sa se bazeze pe particularitatile fiecarui copil dar si ale mediului in care el se afla zi de zi. Exista o varietate de sisteme care pretind ca sunt “cea mai buna alegere” dar cele mai bune alegeri sunt de fapt cele care sunt celae mai potrivite copilului si mediului acestuia. Decizia asupra carui program ar trebui folosit ar trebui sa fie luata de o echipa de oameni care sunt familiarizati cu copilul si nu ar trebui sa se bazeze pe aptitudinile instructorului sau ale programului in care acesta (copilul) este inclus. Si acesti factori trebuie avuti in vedere deoarece vrem sa fim siguri ca instructorul are aptitudinile necesare si ca mediul poate suporta forma de raspuns pe care o cerem dar nevoile individuale ale copilului trebuie sa primeze.

Unii considera ca este mai bine sa invete copilul numai cate un raspuns pe rand noi consideram ca totusi acest lucru nu este neaparat necesar si nici benefic . Diferite conditii se preteaza mai bine la anumite forme de raspuns decat altele si folosirea mai multor forme de raspuns ii permite copilului sa invete sa ceara mai multe lucruri intr-o perioada mai scurta de timp . Vom evita totusi sa il invatam mai multe forme de raspuns pentru acelasi item , la inceput . Urmatoarea situatie poate fi folosita pentru a ilustra acest punct de vedere

Brian este un baietel de trei ani care locuieste intr-o familie cu alti patru copii care au varste sub sase ani . Brian a fost invatat sa foloseasca PECS cu fotografii pentru a cere si aceste imagini au fost plasate in locuri unde cererea sau obiectele necesare de obicei sunt facute /cerute astfel incat el sa aiba acces la acest mod de comunicare . Fratii lui adesea dau jos fotografiile de la locul lor si acestea nu mai sunt disponibile pentru Brian . Imaginile au fost plasate intr-o carte iar Brian a fost invatat sa foloseasca un gest pentru a cere cartea atunci cand avea nevoie de fotografii pentru a cere . Brian are multi ingrijitori in timpul unei zile si merge in diferite medii . Adesea cartea este uitata sau pusa in locuri nepotrivite si el nu mai are acces la comunicarea PECS







S-a hotarat ca ar fi benefic pentru Brian daca ar fi invatat sa foloseasca semnele pentru a cere deoarece el intotdeauna are mainile la “el” Imaginile au fost in continuare folosite in timpul meselor deoarece conditiile si optiunile pentru lucrurile pe care le-ar putea cere nu se schimba in acel mediu In plus in scoala unde merge el se foloseste acest sistem in timpul meselor Brian a fost deci invata sa ceara toate jucariile cu semne si iomaginile au ramas valabile pentru mancare .
Cele mai importante doua lucruri de retinut in legatura cu invatarea cererii prin orice forma de raspuns sunt ::
1. Copilul trebuie sa isi doreasca obiectul
2. Copilul trebuie sa fie capabil sa raspunda la stimulii pe care ii folosim pentru a-l ivata sa ceara (mand).







Invatarea limbajului semnelor pentru a cere (mand)


Daca s-a hotarat ca limbajul semnelor este forma cea mai potrivita de raspuns care trebuie folosita cu un anumit copil , este folositor daca toti cei care lucreaza cu copilul sa foloseasca aceleasi proceduri pentru a-l inavata limbajul semnelor . Promptarea potrivita si procedurile de diminuare a promptarii vor asigura un proces de invatare usor pentru copil , cu cat mai putine frustrari permitand ca folosirea semnelor sa fie asociata cu foarte multe recompense

Este bine sa incepem invatarea cererii folosind itemi care se pot fragmenta pentru a ne permite a avea cat mai multe oportunitati de folosire a limbajului semnelor . Acestea ne permit sa dam copilului o cantitate mai mare din acel item cand invata o noua deprindere in ceea ce priveste folosirea limbajului semnelor . Daca lucrurile care si le doreste copilul nu pot fi fragmentate in bucati este important sa-l invatati pe copil sa cedeze obiectul care este recompensator pentru el . Pentru a face asta cereti copilului itemul in timp ce acesta il tine in mana . Daca totusi nu vi-l da , luati-l si dati-l repede inapoi . Daca copilul incepe sa tipe , sa planga sau sa afiseze un alt comportament inadecvat atunci cand i se ia obiectul, intoarceti-va cu spatele , ignorati-l sau folositi numararea pamna cand copilul se opreste din manifestare . Apoi promptati semnul si dati copilului obiectul inapoi . Continuati pana cand copilul va da obiectul atunci cand il cereti Imediat ce incepe sa vi-l dea la cerere recompensati-l cat mai mult si permiteti-i sa pastreze obiectul un timp mai lung . faceti incercari repetate de acest fel de-a lngul sesiunii de invatare si in mod gradual adaugati si alte sarcini cand copilul va da itemul si vi-l cere inapoi.

Unii dintre itemii pe care copilul si-i doreste nu au semne standard . Daca asa stau lucrurile un semn poate fi inventat . Asigurativa ca toti cei care lucreaza si cunosc copilul vor sti semnul respectiv pe care il foloseste pentru a cere astfel ca cererea lui sa fie recompensata de cat mai multi . . Semne pot fi inventate sau schimbate daca copilul nu poate semnaliza pe cele standard , neavand aptitudinile si indemanarea necesare pentru miscarile mici ale mainii . Cand inventati ceva incercati ca acel semn sa fie reprezentativ pentru obiectul caruia ii corespunde , sau sa arate ca acel lucru

Inainte de a incerca sa invatati copilul un semn pentru un item pentruca mai apoi sa il ceara , este important sa stiti daca copilul isi doreste sau nu itemul respectiv (Construirea efectului). Axceasta poate fi facuta prin observarea reactiilor de fixare cu privire a obiectului, incercarea de a-l atinge , sau de a va conduce mana catre itemul respectiv. Mai poate fi facuta si prin oferirea unei mici portiuni din itemul dat sau prin jocul cu itemul impreuna cu copilul un timp

Vrem sa fim siguri ca asociem intotdeauna cuvantul vorbit cu semnul dar si cu obiectul in sine . Numele obiectului trebuie rostit de fiecare data cand :
1. cand promptati semnul corespunzator
2. de fiecare data cand copilul face semnul
de fiecare data cand copilul primeste itemul

daca copilul abordeaza pe cineva si incepe sa faca multe semne inlantuite , acest mod de semnalizare nu trebuie recompensat . Cu alte cuvinte copilul va trebui sa primeasca ceea ce cere numai daca foloseste un singur semn . Folositi promptarea si diminuarea ei pentru a va asigura de asta. De exemplu daca copilul se apropie si face semnul de trei ori consecutiv nu ii dati nimic . Daca intelegeti ce vrea , promptati semnul voi insiva si intrebati “ Ce doresti?” pentru a primi numai un semn independent de la copil inainte de a-i da copilului itemul . Daca nu intelegeti ce isi doreste, puneti cateva dintre favoritele lui la loc vizibil si cand intinde mana, promptati semnul si intrbati “Ce doresti?” pentru a primi un raspuns nepromptat



Ce facem daca copilul nu poate imita miscarile mici ale mainii?
1. Oferiti o promptare mana peste mana , adica manipulati mana copilului pentru a forma semnul.
2. Spuneti numele itemului cand manipulati mana
3. repetati numele cand ii dati copilului itemul
4. oferiti cat mai multe oportunitati copilului de a cere.
5. Diminuati promptarea mana peste mana cand simtiti ca incepe sa isi miste mainile singur . Este adesea folositor sa diminuati ultimul pas al semnului la inceput sau sa slabiti in mod gradual atingerea pe masura ce copilul face semnul independent.
6. Ca parte a programului copilului invatati-l sa imite alte miscari astfel incat sa poata invatat noi semne cu cat mai putin invaziva promptare pe viitor


Ce facem daca copilul este capabil sa imite semnele ca raspuns la comanda “Fa asa!” dar nu si cand eu spun numele obiectului cand semnalizez?
1. Spune “Fa asa .. si fa semnul
2 . Spune numele obiectului si fa semnul din nou Copilul va imita din moment ce a trecut imediat la a imita aceeasi miscare .
3. Spuneti numele itemului cand ii dati copilului itemul
4. Gradual adaugati alta sarcina intre trial-ul “Fa asa “ si trial-ul independent pana cand copilul este in stare sa imite semnul cand spuneti numele si semnalizati



Ce facem daca copilul poate sa faca semnul si cand ii numim itemul si cand semnalizam noi?
1. Spuneti numele itemului in timp ce produceti semnul .
2. Copilul face semnul . Spuneti numele itemului in timp ce copilul semnalizeaza .
3. Faceti un trial de transfer. Intrebati : “Ce doresti?”
4. Copilul repeta semnul. . Spuneti numele itemului in timp ce copilul semnalizeaza.
5. Spuneti numele itemului in timp ce il dati copilului .
6. Gradual adaugati noi sarcini intre trialul imitativ si noul raspuns la “Ce doresti?” pana cand copilul este capabil sa raspunda fara model l.



Ce fac daca copilul este capabil sa faca semnul dar numai ca raspuns la intrebarea “Ce doresti?” (Intimp ce noi ne dorim ca el sa raspunda la aceasta intrebare nu vrem ca el sa raspunda la aceasta intrebare numai pentru a indica un obiect pe care si-l doreste O cerere pura (pure mand) se bazeaza numai pe dorinta copilului de a avea acel item.)
1....Intrebati “ Ce doresti?”
2 Copilul semnalizeaza numele itemului . Spuneti numele itemului in timp ce copilul semnalizeaza
3. Dati copilului putin din itemul respectiv apoi priviti-l espectativ
4. Daca copilul repeta semnul dati mai mult din item
5. Daca copilul nu repeta semnul dati un prompt partial ca de exemplu ridicati mana pentru a o,pune in pozitia de a semnaliza . Cand copilul face semnul spuneti numele itemului si dati-l copilului In mod gradual diminuati promptul imitativ



Ce facem daca copilul poate semnaliza dar numai pentru obiectele care sunt prezente ? (Noi vrem ca el sa ceara si lucruri pe care nu le poate vedea)
1. Copilul semnalizeaza pentru un item .
2. Spuneti numele itemului in timp ce copilul semnalizeaza si repetati-l cand ii dati o bucatica din acel item .
3. Puneti itemul in afara campului vizual si asteptati ca copilul sa semnalizeze din nou .
4. gradat miscati itemul in alte locatii . Lasati copilul sa vada unde il puneti . Dati mai mult din itemul respectiv daca copilul reuseste sa semnalizeze cand acesta nu este la vedere



Ce facem daca desi copilul semnalizeaza si cand itemul se afla la vedere, sau nu dar nu imi atrage atentia inainte de a semnaliza ? (Daca copilul semnalizeaza si nimeni nu raspunde el se poate opri din semnalizat pentru ca nu este recompensat . Vrem sa-l invatam pe copil sa atraga atentia unei persoane inainte de a incepe sa semnalizeze )
1. Folositi doi instructori . Puneti pe unul dintre ei sa tina itemul dar sa stea cu spatele la copil
2. Al doilea instructor prompteaza copilul sa atinga mana primului instructor . Imediat ce face asta , primul instructor se intoarce la copil si-l intreaba : “Ce doresti?” ( sau il priveste expectativ ) sau spune “Da “ daca copilul este capabil sa ceara fara sa auda intrebarea
3. Copilul semnalizeaza pentru a cere itemul Primul instructor da copilului itemul in timp ce rosteste numele acestuia.
4. Diminuati promptul instructorului pana cand copilul atinge singur (pentru a a trage atentia ) pe primul instructor.

Pe parcursul predarii promptati daca el nu raspunde in primele dpoua trei sewcunde apoi diminuati promptarea . Aceasta va asigura succesul copilului si se va evita frustrarea .



Invatarea schim,bului de imagini /obiecte pentru a cere (Mand)

Daca s-a hotarat ca cel mai bun mod de raspuns ar fi PECS se va determina ce fel de imagini sau obiecte ( sau ambele) vor fi folositeDin nou , aceasta decizie va trebui sa se bazeze pe atat pe aptitusdinile pe care le are copilul dar si pe constrangerile de mediu in care copilul se afla in mod tipic . Odata ce acest lucru a fost determinat echipa va trebui sa decida ce stimuli sunt cei mai potriviti pentru a –l invata pe copil schimbul (PECS) . Daca se folosesc obiectele colectionati itemii pe care copilul le va folosi ca mostre reprezentative . Urmatoarele sugestii va pot ajuta in a aduna acesti itemi :

 O cana de plastic pentru a cere de baut .
 cateva bucatele din gustarea potrivita a copilului lipite pe o tabla .
 Cateva bucatele din mancarea favorita puse intr-o cutie transparenta inchisa .
 o bucatica din obioectul favorit pus intr-o cutie transparenta .

Daca urmeaza a se folosi imagini determinati ce fel de imagini sunt cele mai bune pentru copil . Amintiti-va ca nu intotdeauna este necesar ca el sa fie capabil sa potriveasca imaginile cu obiectul inainte de secventa de invatare Cand recompensam copilul prin oferirea obiectului in schimbul imaginii le asociem pe cele doua . Totusi daca un copil are dificultati in a face diferenta intre imagini reevaluati stimulii pentru a vedea ce schimari se pot face pentru a –l ajuta pe copil sa le difernetieze sau daca un alt tip de stimuli trebuie folosit . Optiunile pot include ::

 fotografii
 bucati mdin ambalajul diferitilor itemi
 bucati din cutiile diferitelor jucarii
 simboluri sau desen schematic

Dupa aceasta determinati cu ce item sau activitate sa incepeti a-l invata sistemul de schimb ales.Incepeti cu activitatea sau otemul favorit al copiluluio Trebuie sa determinati daca copoilul isi doreste cu adevarat itemul respectiv la inceputul secventei de invatare . Dati copilului putin din itemul respectiv si vedeti daca va indica faptul ca si-ar dori mai mult sau observati reactia lui ( se intinde dupa el , fixeaza cu privirea ) Amiontiti-va ca nu puteti sa invatati copilul sa ceara ceva pe care nu si-l doreste in acel moment

Primii pasi in invatarea schimbului se fac in echipa de doi oameni Plasati itemul pe care stiti ca si-l doreste in fata luyi dar undeva unde sa nu poata ajunge la el . Pentru inceput este bine sa folositi itemi care pot fi fragmentati . Obiectul sau imaginea cu care urmeaza sa se faca schimbul se plaseaza intre copil si itemul dorit . Primul instructor sta in fata copilului aproape de itemul dorit al dopilea instructor sta in spatele copilului pentru a prompta Este important ca nici un instructor sa nu spuna nimic inainte ca itemul sa fie dat la inceputul sesiunii de invatare pentru ca dorim ca raspunsul copilului sa se bazeze pe dorinta acestuia pentru item mai degraba decat pe ceea ce a spus sau a facut unul dintre instructori

1. Cand copilul se intinde dupa item ., cel de-al doilea instructor prompteaza fizic copilul in a apuca obiectul de schimb si a-l da primului instructor , acesta asteptand cu mana intinsa . Imediat ce obiectul sau imaginea au ajuns in mana primului instructor , acesta spune numele itemului si il da copilului . Aceasta ar trebui sa se intample foarte repede . Continuati promptarea pana cand copilul reuseste sa faca singur schimbul . Nu dati copilului instructiuni verbale in timpul acestui proces





2. Adaugati o imagine sau un obiect (dar care sa nu-l distraga pe copil) . Amestecati itemii pentru a-l forta pe copil sa aleaga pe cel corect

3. Diminuati promptarea cu mana intinsa a primului instructor

4. Diminuati prezenta primului instructor . Dati-va incet la o parte din fata copilului astfel incat acesta sa vina sa la voi pentru a lua itemul dorit

5. Gradat invatati-l pe copil sa ceara si alti itemi sau activitati

6. Gradat cresteti marimea campului de cerinte al copilului

7. Pastrati imaginile sau obiectele intr-un loc in care copilul sa aiba mereu acces la ele . Daca aceasta nu este posibil invatati copilul sa ceara un caiet sau o cutie unde ar putea fi depozitate obiectele sau

8. Asigurati-va ca el va reusi sa ceara si de la alte persoane ceea ce doreste folosind sistemul, pentru a nu invatat sa asocieze schimbul cu o singura persoana .



Tehnici de predare – Vocalizarea cererii


Tineti minte !:
 Gasiti o conditionare pentru ca copilul sa produca acelasi raspuns pe care il doriti apoi transferati-o in alta situatie ..

 Aprobabilitatea ca un copil sa repete un cuvant pe care tocmai l-a spus intr-o noua situatie

 Promptati copilul in primele 2-3 secunde . Pastrati copilul cu sentimentul succesului

Ce facem daca copilul verbalizeaza dar se intelege foarte putin ? Continuati sa recompensati aceste vocalizari in mediul natural . Daca u cuvant chiar si aparent seamana cu ceva ce copilul ar putea cere dati-i obiectu si rostit corect cuvantul respectiv Sunetul specific poate fi modelat pentru ca sa semene cu denumirea itemului dorit .. Speram ca acest copil sa foloseasca un sistem de comunicare augumentativa pentru a cere precum semnele sau un sistem de schimb astfel incat oamenii sa-l inteleaga . Daca copilul foloseste un sistem augumentativ urmatoarea procedura poate fi folosita pentru cererile puternice . Aceasta include cererea pe care copilul in mod consistent o realizeaza fara a fi nevoie de prompturi . Este important sa recompensam imediat orice noua cerere pe care copilul chiar o invata . Intotdeauna respectati orice sistem foloseste copilul pentru a cere . De exemplu daca un copil va aduce o carte pentru a cere cereale , nu-i spuneti : “Zi cereale !” pentru ca el deja a facut-o Folosirea acestei proceduri prea devreme poate sa opreasca tentativele copilului de a mai folosi sistemul augumentativ pentru a cere ceea ce isi doreste Using this procedure too soon could result in the child stopping his attempts to request things with his augmentative system.
1. Cand copilul semnalizeaza sau face schimb pentru a cere un item dati-i putin din itemul respectiv.
2. Cand il termina spuneti numele acelui item pe care il cere Dati mai mult din el imediat ce copilul incearca sa va imite . Aceasta poate fi facuta de pana la trei ori pentru majoritatea copiilor , dar daca el are un trecut mai violent ( se manie sau se supara cu usurinta) faceti numai o data apoi dati copilului itemul chiar daca nu imita . Noi vrem sa pastram invatarea distractiva si copilul motivat de succes Daca copilul cere un item pe care ii este greu sa-l rosteasca Puteti sa incercati sa rostiti numai prima silaba sau sunet ca sa vedeti daca incearca si el . Daca se intampla aceasta este bine sa incercati sa-l promptati pe copil sa ceara din nou folosind sistemul sau augumentativ
3. Rostiti clar numele itemului cand il dati copilului

Ce facem daca copilul imita cu usurinta spontan multe cuvinte , dar nu ma imita pe mine cand i-o cer ?
1. completarea .. o transferati in cerere . .. Daca copilul raspunde .. completand acesta este un fapt pe care il puteti folosi pentru a obtine raspunsul dorit . De exemplu daca spuneti Suflam in balonase repetat in timp ce faceti actiunea , incercati sa spuneti Suflam ... si faceti o pauza pentru a vedea daca copilul va va completa cu “balonase” . Deoarece copilul doar ce a spus cuvantul “balonase” este mult mai probabil sa-l spuna din nou asa ca intrebati-l “Ce doresti?” Copilul va spune balonase din nou .. daca nu, Raspundeti singuri si continuati Este important sa evitam sa ii dam instructiunea aceasta : Spune ..... pana cand putem folosi abilitatea copilului de a imita in instructie deoarece nu putem fizic prompta copilul sa vorbeasca . Aceasta , in esenta il invata pe copil sa nu urmeze o instructiune .
Instructor: “Suflam balonase ”, “suflam “ STUDENT: “balonase ”
Instructor: “Ce doresti?” STUDENT: “balonase ”







2. Cresteti posibilitatea de repetitie : faceti-va ca nu ati inteles - cand copilul se intinde dupa un obiect luati-l si spuneti numele intreband . De exemplu daca copilul se intinde dupa minge spuneti Minge ? Daca copilul nu raspunde , puneti-o inapoi pe raft . Daca copilul se intinde din nou, spuneti iar : “Minge?” . Nu faceti asta de mai mult de trei ori sau daca este un copil mai manios , faceti-o numai o data Puteti si fsa ofweriti o alternativa copilului ( doua obiecte , din care sa aleaga el) Spuneti numai numele obiectului pentru a evita sa-l faceti pe copil sa repete .. “Ce doresti

3. Atrageti repetarea sub control instructiv . Invatati copilul sa imite si alte cuvinte pe care le puteti prompta prin miscari , aceasta se poate face in timp ce sunt cantate cantece sau se joaca cu jucarii . Scopul este de a atrage imitatia motorie sub controlul unui SD “Fa asa..” De exemplu puteti sa turnati orez intr-un castron impreuna cu copilul. Imediat ce copilul incepe sa toarne spuneti Fa asa chiar inainte sa incepeti sa turnati si voi . Apoi cand toarna copilul recompensati-l puternic . Aceasta trebuie facuta cu cat mai multe actiuni pentru a nu-l face pe copil sa creada ca Fa asa inseamna Toarna orez . . Batai din palme, din picioare in masa sunt usor de invatat pentru ca se pot prompta usor prin miscarea partilor fizice ale copiilor in locul lor . Cand copilul a inceput sa imite cateva miscari puteti transfera imitatia motorie la una vocala.

Instructor: “Fa asa ” (aplauda) STUDENT: <raspuns = aplauda> Instructor: “Fa asa ” (bate in masa ) STUDENT: <raspuns = bate in masa> Instructor: “Fa asa .... minge”
STUDENT: “minge” Instructor: “Spune minge” STUDENT: “minge”



Ce facem daca copilul ne imita pentru a cere dar nu raspunde la inrebarea “Ce doreti?”
1. transferul repetitiei in cerere -

Instructor: “Ce doresti? minge” STUDENT: “minge ”
Instructor: “Ce doresti? STUDENT: “minge”

Daca elevul repete Ce doresti ? incercati unele din sugestiile urmatoare : :
 Rostiti intrebarea mai incet decat numele itemului .
 Faceti o usoara pauza intre intrebare si raspuns .
 Spuneti inceputul cuvantului care denumeste itemul pe care il doreste .

Instructor: “Ce doresti?M” STUDENT: “Minge ”

Ce facem daca raspunde la intrebarea Ce doresti dar nu raspunde cand il pun sa aleaga intre doua posibilitati ? Noi vrem sa-l facem pe copil sa spuna ceea ce doreste intr-o varietate de situatii



35

. Daca copilului i se ofera alternative de catre oamenii din mediul lui este important sa-l invatam cum sa raspunda la diferitele moduri in care oamenii il pun sa aleaga .

1. Transfer la o noua intrebare (Sd):

Instructor: (Tinand o minge si o prajitura ) Ce doresti? STUDENT: “minge ”
Instructor: “Doresti minge sau prajitura?” STUDENT: “minge”

Unii dintre copii s-ar putea sa raspunda cu ultimul cuvant , in acest exemlu prajitura . Daca este asa este bine sa exersati cu itemi unul care ii place foarte mult si unul care ii displace profund Spunand mereu prima data itemul preferat si cu voce mai puternica . De asemenea puteti sa promptati copilul rostind primul sunet al cuvantului care denumeste itemul dorit de el

2. Incepeti cu cuvinte singure :

Instructor: (tinand o minge si o prajitura “Minge? prajitura?”
STUDENT: “minge ”
Instructor: “Doresti minge sau prajitura?” STUDENT: “minge

3. oferiti un prompt ecoic :
Instructor: Tinand o minge si o prajitura si observand ca el se intinde la prajitura )
“Vrei minge sau prajitura ? Prajitura.“ STUDENT: “Prajitura ”
Instructor: “Doresti minge sau prajitura?” STUDENT: “Prajitura”

Ce facem daca copilul raspunde numai daca il intreb Ce doresti ?” Unii copii au fost invatati gresit ca pot cere numai daca sunt intrebati inainte . Asa cum am mai spus o cerere pura se bazeaza numia pe dorinta copilului pentru itemul respectiv deci dorim ca el sa ceara daca doreste chiar daca nu este intrebat

Instructor: “Ce doresti (sau alege)
STUDENT: “prajitura ”
Instructor: <ii da putin apoi il priveste expectativ >
STUDENT: “prajitura ”
Instructor: <ii da o bucata mai mare de prajitura >

Sau daca copilul nu spune nimic incercati sa-l prompatati prin roastirea sprimului sunet ).

Ce facem daca el imi cere in acelasi timp cand imi da imaginile PECS iar eu vreau sa imi ceara fara sa imi mai dea PECS? ? Cand copilul a devenit verbal, vrem sa-l invatatm sa vorbeasca si cand nu mai are imaginile cu el .



STUDENT: (in timp ce ii da instructorului o imagine cu prajitura ) “prajitura ” Instructor: < ii da putin apoi il priveste expectativ >
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Sun Nov 30, 2008 9:08 pm

Daca mai are cineva tradus vreun fragment sa posteze aici

Hai sa facem curatenie prin fisiere :D
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby stefania » Tue Dec 09, 2008 10:51 am

Eu am 94 de pagini.E cam mult de postat.Ma gandeam poate am putea sa o punem la gamara pe site?
stefania
 
Posts: 31
Joined: Sat Dec 11, 2004 8:20 pm

Postby dora » Tue Dec 09, 2008 3:05 pm

De acord, gamara are si versiunea in engleza, deci poate oferi servicii complete
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby gamara2 » Tue Dec 09, 2008 4:55 pm

stefania, trimite-o pe mail si o pun pe site.
iti dau mail-ul pe privat. (sau poti sa il vezi in profilul meu).
gamara2
 
Posts: 140
Joined: Mon Jun 16, 2008 2:13 pm
Location: Timisoara


Return to VERBAL BEHAVIOR

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest

cron