esti un parinte special...

Moderators: camel, moderators

esti un parinte special...

Postby dora » Mon Feb 25, 2008 9:04 pm

Ştii că ai un copil cu nevoi speciale când…..

… compari clinici şi spitale în loc de supermarketuri

… compari saturaţiile de oxigen din sângele copilului

… vezi jucăriile ca “terapie”

… nu iei nici o zi de bună

… îţi înveţi copilul CUM să scoată lucrurile din bufet, din sertare, cutii si cum că a hrăni câinele în
timpul mesei e distractiv

… îţi lauzi copilul în loc să îl cerţi când, în timpul mesei, face baloane în paharul cu suc (asta e
logopedie), împrăştie cu ketchup peste tot (asta e terapie ocupaţională), şi îşi aruncă continuu
jucăriile (asta e fizioterapie)

… nu te derajează când copilul tău se vântură prin casă suflând fără încetare într-un fluier

… ai concediat cel putin 3 pediatrii şi ai putea să-i dai o lecţie de medicină medicului tău de familie

… ai sentimentul acela ciudat că ai uitat ceva în zilele în care nu ai nici o programare la nici un
doctor/specialist

… te irită atunci cănd îţi auzi prietenii plângându-se de O noapte nedormită pentru că li s-a
îmbolnăvit copilul

… bătăile şi luptele cu fraţii sunt de fapt fizioterapie

… ţipetele în timpul băii sunt de fapt logoterapie

… când copilul se învaţă pe oliţă sau la toaletă, dai un anunţ de o pagină în Washington Post.

… spitalele, doctorii, terapeuţii etc te ştiu toţi pe nume fără a mai fi nevoie să se uite în fişă

… ţii o evidenţă ZILNICĂ a creşterii / dezvoltării copilului

… îţi suni toţi prietenii când, la doi ani, copilul tau stă în funduleţ pentru prima oară sau când la
patru ani tocmai a început să meargă.

… dosarul său medical este deja gros de 3 cm şi continuă să crească.

… începi să crezi că ……îngerii locuiesc printre noi pe Pământ !!

http://www.williams-syndrome.ro/index.php?pid=26
dora
 
Posts: 3745
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Thu Jun 26, 2008 6:22 am

Copiii autişti, subiect al unui documentar TV

Video

Autism: The Musical - Trailer


Într-o societate în care viteza şi agitaţia sunt prezente la orice pas, unele persoane îşi fac loc mai greu în aceste peisaj. Şi tocmai acest lucru vor să surpindă producătorii de la Hollywood prin documentarul "Autism: The Musical".



Potrivit Efluxmedia, pelicula evidenţiază viaţa copiilor autişti, dar şi drama produsă în sânul familiei.

Povestea se axează pe ceea ce înseamnă să fii părinte al unui copil autist, emoţiile, chinurile, frustrările şi stresul prin care trec aceştia. Divorţul, infidelitatea şi certurile între soţi fiind comune.

Astfel, documentarul urmăreşte povestea lui Elaine Hall, care, după două sarcini eşuate, adoptă un copil din Rusia. Băiatul, în vârstă de doi ani, este diagnostical la scurt timp cu autism. După aproximativ 10 ani, Elaine vrea să realizeze un spectacol muzical în care vedetele să fie copii autişti, pintre care şi fiul ei. Ea are la dispoziţie 22 de săptămâni pentru a-i pregăti pe micuţi. Deşi ar părea suficient, copiii abia pot comunica.

Filmul reprezintă zbuciumul unei mame de a combate toate miturile false despre copiii autişti şi de a încerca să facă ceva pentru a-i ajuta să aibă o viaţă normală. Astfel, documentarul reuşeşte, într-o manieră emoţionantă, să prezinte viaţa copiilor autişti, dar şi drama părinţilor.

http://www.procinema.ro/stiri/documenta ... mentar-tv/
dora
 
Posts: 3745
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby adinac » Fri Jun 27, 2008 3:44 pm

Am vazut filmul . Este foarte bine facut . Emotionant.
daca vreti sa il vedeti instalati pando de pe www.pando.com si apoi trimiteti un e-mail la altinezul@gmail.com
Dumnezeu mi-a vorbit ! Atunci m-am nascut .
adinac
 
Posts: 62
Joined: Tue Feb 07, 2006 1:29 pm
Location: CONSTANTA

Postby dora » Mon Sep 22, 2008 1:53 pm

21 septembrie 2008

The glass prison


Un părinte singur cu un copil hiperactiv este prins într-o închisoare cu pereţi de sticlă...Îi poate vedea şi auzi pe cei din afară. Dar nu poate face uneori nici cele mai banale lucruri: nu poate merge la magazin pentru că e aglomerat (copilul se agită), nu poate merge la teatru sau la film (copilul nu are răbdare), nu poate merge în vizite pentru că nu se ştie pe unde se apucă copilul să sară (şi, de! până la vârsta asta trebuia să înveţe să nu le strice oamenilor lucrurile), nu îşi poate planifica drumuri riscante printr-un oraş sufocat de maşini pentru că nu se ştie cât stă în trafic (şi copilul nu are răbdare).
Încet-încet, ajunge să renunţe la o mulţime de lucruri pe care le considera ca făcând parte din viaţă: la ieşiri de timp liber, la mers prin magazine şi librării, la prieteni...Senzaţia este foarte ciudată, pentru că cei din afară pot trece de pereţii de sticlă oricând. Asta doar dacă vor...
Din când în când, sentimentele şi speranţele proprii caută (uneori vag, alteori intens) să-şi croiască un drum prin lanţul continuu de calcule şi decizii care se leagă în primul rând de copil. Dar realitatea, de obicei, inversează din nou priorităţile. Iar planurile de viitor sunt într-o nebuloasă: o serie nesfârşită de "dacă" şi de semne de întrebare.
În final, nimeni nu poate să ştie care îi este destinul: deocamdată, în închisoarea de sticlă, nu rămâne decât speranţa şi imaginaţia.


Publicat de Mother of M la 23:18


http://weandautism.blogspot.com/
dora
 
Posts: 3745
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Wed Sep 24, 2008 4:42 pm

Binecuvantata fii, inchisoare...

S-a intamplat ca prizonierii din inchisorile de sticla sa descopere si sa experimenteze principiul vaselor comunicante...bucuria unuia, durerea altuia se raspandesc rapid...nivelul e acelasi in toate vasele comunicante
dora
 
Posts: 3745
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI


Return to CUM SA FIM PARINTI MAI BUNI

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest