Autism????

[Milllena]

buna ziua. Am tot cautat pe forum un topic la care sa ma incadrez cat de cat cu intrebarile pe care le am, si aici mi se pare cel mai potrivit. Desi am vazut ca nu s-a mai postat de ceva vreme, sper sa primesc un raspuns....
Sunt mama unui baietel de un an si aproape 2 saptamani... Inca de la cateva luni, el avea o miscare oarecum ciudata a incheiturii mainilor, in special cand se bucura sau se enerva... cand vedea mancarea, sau o jucarie care ii placea, misca repede din incheieturile mainilor si uneori mai tremura. Pediatrul ne-a spus ca multi fac asa, si pana in jurul varstei de doi ani, cand copiii incep sa invete sa isi manifeste emotiile, nu e nicio problema. Si tot cautand pe forumuri sa vad daca mai sunt copii care fac asa am ajuns la subiecte despre autism... si de vreo luna citesc numai despre asta si il urmaresc in fiecare zi, pentru ca mi se pare ca are toate simptomele descrise... Invarte roti (nu la nesfarsit, cam 10-15 minute, dupa care trece la alte jucarii), nu arata cu degetul si nici nu spune vreun cuvant intentionat, doar cand vede un caine sau o masina spune ceva de genul "tiut", cu intonatie si e bucuros... Dar mama, tata, papa nu spune decat ca niste silabe pur si simplu. Desi stie cand zic tata, se uita la el sau mama la mine, cand spun apa la fel... Intelege ce ii spun si ce ii cer sa faca, face cu placere, mai ales ca il laud de fiecare data. Inca nu merge singur, dar ii place sa mearga tinut de maini, merge de-a busilea foarte bine, si ii place sa se plimbe prin toata casa.
Cu privitul in ochi... pe noi ne priveste in ochi, rade la noi, raspunde la zambete. Dar sunt momente in care eu vorbesc cu el si nu se uita la mine...isi cauta alta preocupare. CU strainii, cu unii socializeaza foarte bine, bunicii pe care ii vede rar, de exemplu, rade la ei...sau in supermaketuri, cauta privirile oamenilor si rade la ei si chiar se joaca cu cei care se uita la el... adica rade la ei apoi intoarce capul, dupa care cand ei se uita in alta parte se intoarce el si rade si cauta sa le atraga iar atentia... Uneori se rusineaza si se baga in mine, cand vorbeste cineva cu el. Si au fost dati cand pur si simplu nu ii baga in seama de niciunfel.. nu se uita la ei. Cu copii...nu stiu ce sa zic, ii observa...ii analizeaza si nu prea lasa pe nimeni sa il atinga pana nu analizeaza el tot. Dar daca ii zic da noroc cu baiatul, intinde mana...si apoi zambeste..sau bate palma, tot la cerere.
Nu stiu daca sa imi fac probleme...sa merg la un control cu el acum, sau sa astept... Pe de o parte ma gandesc ca e normal sa invarta roti sau alte parti ale jucariilor la varsta asta, mai toate jucariile lor au asemenea parti care pot fi invartite... Pe de alta parte, este foarte interesat de masinile de pe strada...de biciclete, carucioare.... le urmareste mereu si chiar vorbeste pe limba lui cand le vede. Iarasi, ma gandesc ca inca nu e cazul sa ma ingrijorez ca nu spune cuvinte cu intentie...desi stie sa pronunte silabele respective, avand in vedere ca el gangureste acolo si spune chestii cateodata, cu intonatie.. si uneori mi le zice mie. CU mersul singur, din nou...nu stiu ce sa zic...medicul zice ca daca nu merge singur dupa 18 luni atunci sa imi pun probleme.
Mai sunt si copiii prietenilor nostri, din jurul nostru...cam de o varsta cu el.. Si ei invart roti la masini si carucioare, si ei se joaca cu pet-urile, unii nu au vorbit mai deloc pana pe la 2 ani si apoi au inceput sa decurga lucrurile normal...
As aprecia foarte mult cateva exemple ale mamicilor care au trecut prin aceste temeri si care din pacate s-au adeverit... Am tot cautat exemple concrete cum au inceput copiii sa dea semene de autism, la ce varsta, cum s-au prins parintii ca ceva e in neregula... Ce inseamna exact tulburarile de somn la copilul autist (baietelul meu doarme noaptea, insa foarte agitat si uneori, rar de tot, se trezeste plangand...eu ma gandesc ca sunt si dintii, care ies greeeeeeeu... are doi dintri jos, un incisiv lateral sus iesit de o luna jumate si abia iese un incisiv central de sus si pare ca si cel de-al doliea lateral). Se foieste foarte mult in timpul noptii... se intoarce pe toate partile, bate din picioare, nu suporta sa stea invelit...se considera tulburari de somn acestea? Va rog, daca se poate...sa ma ajutati cu niste raspunsuri.
Multumesc si numai bine tuturor

[stepacro]

Draga Millena
eu nu sunt o mamica, dar pot sa-ti raspund cat pot de acurat pornind de la experienta mea de terapeut ABA...
La varsta copilului tau semnele cele ai ingrijoratoare ar fi cele vis-a-vis de pietrele de hotar ale dezvoltarii tipice, si anume : cand si-a tinut capul, cand a stat in fund, se intoarce pe toate partile etc., amanunte pe care cele mai bine ti le poate detalia un pediatru. Pt el, urmatoarea etapa super importanta este mersul si el este inca in grafic, varsta medie pentru baieti fiind dupa ultimele informatii de 14 luni. Faptul ca nu arata cu degetul sau nu "vorbeste" este putin relevant LA ACEASTA VARSTA, ele putand dezvoltandu-se mai tarziu.
extrem de subiectiv ca si criteriu, dar important la aceasta varsta mi se pare mai degraba "absenta de spirit" a copilului, adica mai pe clar e acolo dar nu e....se uita prin tine...
La fel de important este gradul de activitate... am vazut doar 2 copii la aceasta varsta din spectrum, cu unul chiar lucrez acum, terapia a inceput la 16 luni. Amandoi erau extrem de cuminti...un copil de 14 luni incepe sa reactioneze negativ atunci cand e pus in patut pt siesta (mai putin atunci cand e chiar frant de oboseala), misca mult, se agita, viseaza enorm si chiar inainte de a merge incepe a se trezi noaptea.... tot ceea ce se cheama lumea inconjuratoare, lucrurile noi si toate achizitiile in general isi pun amprenta asupra sistemului nervos.
M-ar stresa un copil linistit care la varsta asta trece cumintel de la o jucarie la alta fara a-si face simtita prezenta
Clientul cu care lucrez acum era extrem de bun in encastre si puzzle-uri de lemn, la constructie de blocuri...insa se invartea numai in cadrul unor astfel de jucarii aratand clar o rigiditate nespecifica unui copil tipic.
Iarasi m-ar stresa o rigiditate privind lucrurile care nu sunt aranjate la locul lor...ex, simte nevoia sa puna la loc o carte aflata pe jos. Din nefericire, ulti parinti si mai ales bunici fac din asta o mandrie (pe sistemul "il invatam ordonat de mic") si nu o specifica specialistilor, cand de fapt asta poate fi un simptom definitoriu.

La nivel de limbaj, desigur ca e important sa observi gradul de intelegere atunci cand comunici cu el. Da consemne simple ex Da-mi mingea si vezi ce s eintampla. Daca tipa si nu vrea sa se debaraseze de obiect, e ok.

La nivel alimentar de observat daca a acceptat cu usurinta mancarea solida, trecerea de la lapte la piureuri si chiar la solide. Sigur ca poate fi "picky" si alege numai ce-i place; daca asta-i cazul, incearca sa vezi care ii este motivatia (ex: ca nu mananca piure de brocoli, e de inteles...dar ca nu mananca nici mazarea verde, nici spanacul si in general ce e verde, am putea avea o problema).

Indicat ar fi sa incepi pe langa observatii sa faci niste "interventii" cu el.
Am sa profit de ocazia asta sa dau tuturor o idee despre ce se poate face cu un copil asa de mic desigur in cadrul terapiei comportamentale.
Succes si revin cu solutiile.

[Milllena]

Stepacro, iti multumesc foarte mult pentru raspuns. Si ca o mica paranteza, te apreciez enorm pentru meseria ta.
Si eu m-am gandit ca este inca mic pentru a ma ingrijora foarte tare faptul ca indeplineste unele dintre caracteristicile autismului, insa tot cautand pe forumuri etc, am vazut multe exemple de copii care la varsta lui aveau aceleasi "simptome", ulterior fiind diagnosticati cu autism sau ceva din spectru.
Acum, ca sa raspund la punctele pe care le-ai atins tu... Baietelul meu nu e nici foarte cuminte, dar nici extrem de curios sau agitat. Are un timp foarte scurt in care se joaca singur, maximum 45 de minute, dar trebuie sa fie cineva in camera si uneori, din cand in cand chiar ne atrage atentia razand la noi. Total absent si rupt de lume nu l-am vazut niciodata. Mai sta pe ganduri, sau se uita pe geam, dar nu mai mult de cateva minute...
Are momente cand il pun in patut pentru somn si plangeeee....se agata de mine si cu greu imi da drumul. Dar cand incep si ma joc cu el (gen ii arunc o soseta in patut, el se duce o ia si mi-o arunca mie pe pat) inceteaza..Asta tine vreo 15 minute dupa care urmeaza procesul de culcare...uneori dureaza foarte mult, pana la o ora...adoarme greu. Mult timp l-am plimbat in brate prin casa.
Intelege comenzile simple... gen (adu-mi mingea, masinuta) si se joaca cu noi aruncandu-le noua si apoi noi lui si tot asa.. De asemenea, ne da, la cerere, obiectele pe care le are in mana. Insa daca i le luam fara sa ii spunem nimic, pur si simplu i le luam din mana...tipa.
Privind dezvoltarea lui, a fost mereu "in grafic", desi la limita superioara de timp. Adica, a inceput sa stea in fund sprijinit de pe la aproape 6 luni, iar pe la 7 si putin a stat singur. Capul si l-a tinut bine incepand cu 3 luni... Si foarte bine cred ca pe la 4 si putin. De-a busilea merge de la 10 luni. Se intoarce pe toate partile tot de pela 10 luni, de cand a si invatat sa se ridice singur in sezut si sa se puna in patru labe.
Ceea ce ma ingrijoreaza pe mine este atentia deosebita pe care o are fata rotile masinilor...sau tot ce se invarte. Intr-o camera cu roti si orice altceva, primeaza rotile, clar.
Ma mai ingrijoreaza si fluturatul mainilor cateodata...foarte rar, dar mai le mai flutura si spune Ba-ba-ba-ba ... Ar mai fi si leganatul fata-spate, cand sta in fund, dar asta a facut cam 2, 3 saptamani si nicioadata timp indelungat sau fara motiv ( se legana asa cand apasa pe un buton si incepea sa cante si sa lumineze vreo jucarie)...nu prea mai face asa...Sau daca face, face de vreo doua ori si apoi se porneste in patru labe, ca si cum si-ar face avant.
Am sa il urmaresc atent, am sa notez progresele sau regresele (sper din tot sufletul sa nu fie vorba). Imi doresc ca totul sa fie in capul meu ..pentru ca daca doamne fereste, ar avea nevoie de terapie, nu stiu de unde am scoate bani pentru ea. Nici nu vreau sa ma gandesc.
Ar fi foarte utile informatiile despre care spuneai... cel putin cateva sfaturi pe care as putea sa le aplic acum, la varsta asta si care l-ar putea ajuta sa evolueze. Ma ocup de el cat pot si il stimulez mereu, insa uneori cred ca il obosesc si nu vreau sa exagerez.
Multumesc pentru timpul acordat!!!
Numai bine...
Cu drag, Milena.

[stepacro]

Buna, Millena
acuma m-ai dat pe spate...wow! 45 minute la varsta asta? Este mai mult decat enorm...
Lasand gluma la o parte, am sa incep prin a demitiza un pic treaba cu stereotipiile. S-a pus un accent extraordinar ( mediatic probabil) pe conduite de genul invartit de roti, interes pt lumini si sunete etc fara a se specifica neaparat ca aceste comprtamente apar la un copil tipic si se mentin cu succes o buna bucata de timp, uneori chiar si dupa 2 ani, fara a avea o semnificatie patologica. Poate in epoca Kanner era o noutate, astazi din ce vad eu tulburarile de dezvoltare sunt mult mai discrete dar si mult mai diversificate. De aceea atat diagnosticul dar mai ales planul de interventie este individualizat si specific copilului respectiv.

Cat priveste stimularea precoce, sincer...prefer sa obosesc un copil.

Iata ce poti face la nivel nonformal:
- daca nu exista deja, extrem de important este sa-i stabilesti o rutina pe care sa incerci sa o respecti in linii mari
- descotoroseste-te de tot ce se cheama roti...mai bine sa nu ne asumam riscuri
- imparte jucariile in 2 parti sau chiar 3, daca vrei:
1. cele de bebe gen "sa bagam in gura si sa molfaim"
2. cele cu lumini, sunete...jucariile de tip pop-up ( clasica jucarie cu 4 butoare in care pe unul se apasa, buton sus-jos, buton stanga-dreapta, buton in cerc)
3. altele , instrumente de muzica, masini pe care se poate urca

- pune-i jucariile 1 intr-o cutie mare de carton la care el sa aiba acces; nimic nu e mai fascinant la varsta asta decat sa descopere singur ca poate scoate jucarii. Jucariile 1 pt cand esti ocupata si nu te poti ocupa de el. Atentie la securitatea jucariilor din cutie. Sa le consideram "free time play" sau jocuri libere.
- cand esti disponibila pt el, strange jucariile 1 si scoate 2. Acolo esti pe jos cu el, ofera-i sa aleaga dintre 2 jucarii dar NU ACCEPTA SA TI LE IA DIN MANA... asta va face cel mai probabil, ajuta-l sa-ti arate cu degetul fara a face pumn pt ca nu e capabil. Da-i jucaria aleasa, lasa-l cateva minute sa se familiarizeze cu ea si apoi treci in spatele lui. Arata-i cum sa apese pe buton punandu-ti mana pe manuta lui. Poti face asta de 2 ori max si apoi lasa-l sa respire cateva minute.
Daca nu aveti astfel de jucarii, iata cateva idei:
- leaga un clopotel de gen Craciun cu o panglica si lasa un capat suficient de lung incat sa poata fi tras. Un alt snur altfel decat primul la capatul caruia legi 2 lingurite de metal care sa emita un sunet. pune capatul panglicii in fata lui si arata-i ca trebuie sa traga. La fel pt celalat.
Este ceea ce se numeste joc Action-reaction.
- pastreaza cateva sticle de plastic in care introdu paste gen fusili, orez, faina, apa cu colorant alimentar, vata etc. Peste capac adauga un leucoplast sau ceva asemenetor non toxic (alea vor fi primele in gura). Arata-i ce se intampla cu fiecare in parte, avand totusi grija la nivelul de zgomot pt ca se poate speria.
In tot acest timp (toate astea ar trebui sa-ti ia max 30 minute) pastreaza o atmosfera super pozitiva, exagereaza-ti emotiile si incearca sa-i arati la nivel vizual ca esti fericita.
Pastreaza nivelul verbal la minim. Ex: Vino la mama sau chiar Vino aici decat hai sa-ti arate mama ce jucarii frumoase etc.
De asemenea e timpul vostru deci nu ne uitam la stiri, nici pe facebook si nu vorbim la telefon.
Scoate din nou jucariile 1, strange-le pe 2 si pregateste-i masa...e deja ora pranzului!
- jucariile 3 le poate avea dupa siesta si necesita prezenta ta la sol, dar nu la fel de directionata ca la 2. Arata-i ce crezi ca nu a desoperit inca sau ce nu reuseste sa faca...nu uita ca daca nu va sti ce sa faca va abandona.

Daca totusi chestii repetitive incearca sa-l redirectionezi spre altceva mai interesant. Dar asta e chiar caz la caz.

Multe jocuri fizice: te arunc in sus, iti ridic picioarele la cap, gadilat etc. Pentru orice eventualitate, inainte de a reface un astfel de joc fizic asteapta pana realizeaza contactul vizual si atunci arunca-l in aer etc.
Ex. jocul cu soseta este un Action-reaction... fa-l si mai fun schimband obiectul cu o minge mica si usoara sau cu o paturica sau un plus.
LA ACEASTA VARSTA OBIECTIVELE SUNT LEGATE DE VARIETATEA STIMULILOR SI DE FLEXIBILITATEA COGNITIVA. Cu cat o sa-i oferim aceleasi jocuri cu atat asta o sa primim.

Revin cu alte exemple
Succes

[Milllena]

Foarte interesante sfaturile tale. Se aseamana cu jocurile noastre, insa cum ai relatat tu pare mai organizat si am sa trec imediat la fapte . Are o rutina cat de cat, doar daca se iveste sa plecam prin vizite ne abatem de la ea. Si nu face urat deloc. E doar putin mai obosit, dar si mai fericit, ca schimba mediul. Ii place tare mult sa fie admirat. Am observat ieri in parc ca se ducea unde erau copii (mai mari) si astepta sa fie bagat in seama si laudat pentru eforturile lui de a merge tinut doar cu o mana. Spun asta pentru ca l-am vazut cum cauta privirea lor si a parintilor lor. Ii place la nebunie atunci cand face ceva nou sau proaspat invatat (de ex sa sufle, chestie ce l-am invatat de ziua lui si toata lumea l-a aplaudat) sa fie laudat si uneori, cand il cert, incepe si sufla si zambeste, ca sa "schimbe" subiectul. Mie mi se pare amuzant, dar acum poate o fi o problema si in asta..nici nu mai stiu...
Deci e anormal ca sta si se joaca singur atata timp ...Ufff..Asta cu jucatul cel mult 45 de minute singur nu se intampla in fiecare zi si eu am spus ca nu e mult intrucat am prietene cu copii de varsta lui sau mai mari cu cateva luni care prefera de multe ori sa se joace singuri timp mai indelungat, si nu au alte semne ingrijoratoare. Plus ca daca in timpul ala de 45 de minute plec din camera e imediat dupa mine.
Gata. Ma detasez putin de toate astea si ma duc sa imi petrec timpul cu el
Pe data viitoare si din nou, MULTUMIRI!!!!!!!
Cu drag,
M.

[stepacro]

Draga mea, nu e anormal... E doar mult si atata timp cat cele 45 minute le petrece in mod eficient si nu in conduita auto-stimulatorii înseamnă ca Esti pe drumul cel bun iar el e un campion.
Tinem legatura

[Arabelastoica]

Buna, Millena. Ne poti spune care e evolutia baiatului tau. Multumim anticipat!