Ce este SA?

Moderators: camel, jumbo, shakalu, dora, Milena, dominique, moderators


Postby vali » Thu May 24, 2007 11:48 am

Din articolele de mai sus si din alte articole citite pe acest Forum, inteleg ca un copil cu sindromul Asperger nu ar trebui sa aiba probleme cu limbajul, exista o regula?...stim ca si unii copii normali au probleme cu limbajul. De ce spun asta...pentru ca in familia exsotului meu (latura materna), toti menbrii au o forma de autism (asperger sau inalt functional), desi unii din ei au scapat nediagnosticati (dar asta nu inseamna ca nu au probleme), toti au vorbit f. tarziu, au prezentat retard pana la 7 ani(doctorii spuneau ca nu vor face nici 4 clase), exsotul nici stia sa manance singur pana la 7 ani (al hranea mama lui), cu scrisul ce sa mai zic...nu si-a dezvoltat nici pana acum(cand am primit prima scrisoare de dragoste m-am speriat, era scrisul ca a unui copil de clasa I in formare...si cred ca sa stradiut el f. mult sa scrie mai frumos dar nu sa putut) si totusi 3 din ei(inclusiv mama lui) au terminat cu medii numai de 10 si au facut facultate, doar 2 veri au facut numai liceul (dar pot sa-si dea doctoratul in istorie). Nu se casatoresc desi au peste 50 ani si le place sa umble singuri, doar acompaniati de un catel, nu au prieteni,nu fac cumparaturi, etc.
Cu mama lui nu se mai poate comunica, nu mai raspunde nici la telefon, sa izolat total...
Bogdan, august 2002, TPD, a facut ABA la "Cristi's Outreach Foundation" .
vali
 
Posts: 399
Joined: Mon Feb 20, 2006 10:51 am

Postby BurnedBrain » Thu May 24, 2007 1:35 pm

E... complicat cu spectrul autist, nu degeaba inca mai sunt dezbateri legate de HFA vs. Asperger. Din ce ne povestesti tu nu cred ca putem vorbi de Asperger ci de o forma (sa zicem) moderata de autism. Eu nu am avut probleme cu limbajul insa intr-adevar mi-a incheiat maica-mea sireturile pana spre 6 ani si am invatat sa folosesc singur lingura de-abia pe la 5 (cu multe urlete din partea lu' taica-meu... bleah). Si cu scrisul da, scriu ff urat (dar nu neinteligibil si nici de speriat), ma "lucra" invatatoarea la caligrafie ca sa iasa media generala astfel incat sa umple scena de premianti!
BurnedBrain
 
Posts: 48
Joined: Thu Mar 22, 2007 10:54 am
Location: Bucuresti

Postby vali » Fri May 25, 2007 9:05 am

Daca ar fi vorba de o forma moderata de autism de tip Kramer, nu ar fi trebuit sa aiba rezultate de exceptie, mentionez ca exsotul meu a luat premiul I pana in clasa XII, a fost la cel mai bun liceu din Iasi "Costache Negruzzi", a terminat facultatea de electronica, are nu stiu cate cursuri postuniversitare. Mama lui a terminat facultatea la Moscova cu media 10, a fost o eleva si o studenta de exceptie. Eu nu cunosc pana in prezent pe cineva cu autism clasic sa poata ajunge la asemenea performante...doar cel mult 8 clase.
Bogdan, august 2002, TPD, a facut ABA la "Cristi's Outreach Foundation" .
vali
 
Posts: 399
Joined: Mon Feb 20, 2006 10:51 am

Postby vali » Fri May 25, 2007 1:05 pm

Albert Einstein, de care se spune ca ar fi fost autist de tip Asperger si nu Kanner, nu a vorbit pana la varsta de 4 ani si nu a invatat sa citeasca decat la 7. Profesorul sau al declara ca: "inapoiat mintal,nesociabil si vesnic cu capul in nori". A fost exmatriculat si a picat examenul de admitere de la Scoala Politehnica din Zurich...
Bogdan, august 2002, TPD, a facut ABA la "Cristi's Outreach Foundation" .
vali
 
Posts: 399
Joined: Mon Feb 20, 2006 10:51 am

Postby dora » Thu Jul 19, 2007 7:10 am

Bolnavii de Asperger, fascinaţi de ştiinţă
10 Aprilie 2007 | de Gabriela Vlăsceanu



Pacienţii cu sindrom Asperger se integrează cu mare greutate în societate, din cauza tulburărilor de comunicare pe care le au. Cu toate acestea, nivelul de inteligenţă al pacienţilor cu acest sindrom este normal sau superior normalului. Cauza exactă a declanşării sindromului Asperger nu a fost, încă, identificată.

Sindromul Asperger reprezintă o tulburare a dezvoltării, în care pacientul are dificultăţi în înţelegerea modalităţilor de interacţiune socială. Pacienţii cu acest sindrom prezintă şi unele manifestări de autism, mai exact concentrare anormală asupra propriei persoane, caracterizată prin tulburări grave de comunicare, dificultăţi de concentrare şi interacţiune socială.

Spre deosebire de pacienţii cu autism, cei cu sindrom Asperger încep să vorbească în jurul vârstei de doi ani - vârstă la care se dezvoltă vorbirea în mod normal. Nivelul de inteligenţă al pacienţilor cu acest sindrom este normal sau superior normalului.

Specialiştii nu au reuşit să descopere cauza exactă a declanşării sindromului Asperger. Potrivit acestora „sindromul Asperger tinde sa fie transmis pe cale genetică, existând tendinţa ca boala să fie regă sită la mai mulţi membri ai unei familii. Gena vinovată nu a fost, încă, descoperită“.

Pe de altă parte, există cercetători care susţin că sindromul poate fi declanşat şi de factori care ţin de mediul în care trăieşte pacientul. Simptomele sindromului Asperger sunt variate şi pot fi uşoare sau severe. Specialiştii spun că „nu există doi copii cu acest sindrom care să se manifeste la fel“.

La copii, simptomele sindromului pot fi observate în momentul în care ei merg la grădiniţă. Aceşti copii nu au capacitatea de a începe şi menţine o conversaţie şi nu-şi va putea da seama când este vorba despre o glumă sau un comentariu sarcastic. Totodată, copiii cu sindrom Asperger nu agrează schimbările în rutina de zi cu zi şi pot evita să privească direct în ochi persoanele din jurul lor. Există şi situaţii în care copiii cu acest sindrom pot avea un mod formal de a vorbi care este prea avansat comparativ vârstei lor, sunt interesaţi excesiv de activităţi neobişnuite, precum proiectarea de case sau astronomie, pot avea o capacitate de memorare dezvoltată şi abilităţi aparte în matematică. Copiii cu sindrom Asperger au, în mod tipic, abilităţi normale spre avansate ale limbajului şi intelectului. Cu toate acestea, copiii care prezintă acest sindrom îşi fac prieteni mai greu.

Şi în adolescenţă, pacienţii cu sindrom Asperger au dificultăţi în comunicare. În ciuda faptului că doresc să-şi facă prieteni, adolescenţii cu acest sindrom sunt timizi. Pot fi naivi şi prea încrezători, ceea ce îi va face ţinte uşoare pentru batjocura celor din jur. Aceste probleme pot determina apariţia depresiei sau anxietăţii la adolescenţ ii cu acest sindrom.

Deşi sindromul Asperger este o afecţiune prezentă pe toată durata vieţii, la adulţi are tendinţa de a se stabiliza şi, uneori, de a se ameliora. Adulţii cu acest sindrom „sunt capabili să acumuleze abilităţi sociale şi să înveţe cum să reacţioneze în societate, în funcţie de comportamentul anturajului“.

Potrivit specialiştilor, „unele calităţi care sunt tipice sindromului Asperger, precum memoria excelentă şi capacitatea de concentrare, pot creşte şansele unei educaţii universitare şi a unei cariere de succes. Mulţi pacienţi cu sindrom Asperger par fascinaţi de tehnologie şi opţiunea cea mai frecventă în alegerea carierei este cea de inginer. Totuşi, cariera în domeniul ştiinţific este, fără îndoială, singura în care aceştia excelează.

Într-adevăr, multe personalităţi istorice au avut simptome ale sindromului Asperger, inclusiv Wolfgang Amadeus Mozart, Albert Einstein, Marie Curie şi Thomas Jefferson“.

Diagnosticul se realizează cel mai bine prin culegerea de date de la părinţi, medici, profesori deoarece cunosc cel mai bine comportamentul copilului. Totodată, diagnosticul de sindrom Asperger se stabileşte când se întâlnesc anumite criterii: interacţiuni sociale defectuoase, comportament, interese şi activităţi neobişnuite, limbaj dezvoltat normal, lipsa tulburărilor în dezvoltarea abilităţilor de autoîngrijire şi a curiozităţii faţă de mediul înconjurător.

Pacientului trebuie să-i fie efectuate testul psihologic prin care se evaluează intelectul şi capacitatea de învăţare, coeficientul de inteligenţă, testul de personalitate. De asemenea, trebuie realizată evaluarea capacităţii de comunicare. Pacientul va fi supus şi unei examinări psihiatrice. În ceea ce priveşte tratamentul, „intenţia acestuia în cazul sindromului Asperger este de a îmbunătăţi abilităţile copilului de a interacţiona şi de a deveni astfel, eficient în societate şi capabil să se autoîntreţină“, afirmă specialiştii.

Tratamentul se stabileşte în funcţie de simptomele fiecărui pacient în parte. Părinţii, împreună cu medicii, trebuie să stabilească o şcoală pe care copilul cu acest sindrom să o urmeze. Şcoala trebuie să se potrivească cu nevoile şi capacităţile copilului.
http://www.atac-online.ro/sanatate_32/b ... iinta_4610
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby vali » Tue Jul 24, 2007 2:10 pm

TULBURARE ASPERGER, AUTISM ÎNALT FUNCTIONAL SAU PSIHOPATIE SCHIZOIDÃ ?
Iuliana DOBRESCU*, Marie GEORGESCU**, Raluca Grozãvescu***, Laura MATEESCU****
Rezumat

Tulburarea Asperger a fost descrisã prima datã de cãtre psihiatrul austriac Hans Asperger în 1944 la un an diferentã de Leo Kanner care identificase într-o colectivitate de copii oligofreni un comportament foarte diferit pe care l-a descris ca fiind „comportament autist“. Ambii autori au publicat în limba germanã lucrãri independente în care prezentau rezultatele urmãririi clinice pe mai multi ani; nesansa a fãcut ca cercetãrile lui Asperger sã rãmânã netraduse pânã când Lorna Wing le face public; începând cu anii 1980 se formuleazã primele diagnostice de tulburare Asperger, iar în DSM aceastã entitate diagnosticã este recunoscutã abia în 1994.
Tulburarea schizoidã de personalitate în copilãrie, descrisã de Wolf desi, nu s-a mentinut în taxinomiile internationale, reprezintã o altã entitate inclusã în algoritmul diagnostic al simptomatologiei acestor copii care la vârstã adultã pot fi usor diagnosticati ca având Tulburare Schizoidã de personalitate. Vom prezenta date de istoric, criterii diagnostice DSM, ICD, Gillberg si Szatmari date de etiologie si epidemiologie, dar mai ales modalitãti prin care se pot identifica si diferentia cele douã entitãti stiind cã Autismul înalt functional este considerat de unii autori în ultimii ani similar cu Tulburarea Asperger; recent în literatura de specialitate se discutã un alt concept care se pare cã are multe similitudini cu Tulburarea Asperger si Autismul infantil înalt functional; este vorba despre hiperlexie ale cãrei particularitãti le vom prezenta pe scurt.

Cuvinte cheie: Sindrom Asperger, Autism înalt functional, Tulburarea de personalitate schizoidã, hiperlexie. Abstract

In 1944, austrian psychiatrist Hans Asperger described for the first time the Asperger disorder. He presented his work at one year distance after Leo Kanner identified in a group of children with mental retardation a special behaviour, called by him „autistic behaviour”. Both authours published in german language independent papers presenting results of clinical followings of patients during many years. Difficult circumstances left the Asperger’ studies unpublishd until Lorna Wing bring then into attention of psychiatric world. Starting with years 1980 the first diagnosises of Asperger syndrome are made, but this diagnostic entity is recognised by DSM only in 1994. Even it did not found its place in international taxinomy, the schizoid personality disorder in childhood, described by Wolf, is a particular entity included in diagnostic algorithm of this children’s simptomathology, who as adulths can be easily diagnosticated as persons having schizoid personality disorder. This paper will present historical data, DSM, ICD and Gillberg and Szatmari diagnostic criteria, etiology data and epidemiology informations about Asperger Syndrome. A special attention will focus on modalities to identify and differentiate High Functioning Autism and Asperger Syndrome, due to the discussions of the late years which are seeing them as similar disorders. Recently, the literature is presenting another concept „Hyperlexia“, which has many similar characteristics with Asperger Syndrome and High Functioning Autism. Its particularities will be briefly presented.

Key words: Asperger Syndrome, High Functioning Autism, The schizoid personality disorder, Hyperlexia.


** Medic primar neuropsihiatie infantilã, conferentiar, Catedra de Psihiatrie si Psihologie a Copilului si Adolescentului, UMF “Carol Davila” Bucuresti
** Medic primar psihiatru, conferentiar, Catedra de Psihiatrie UMF “Carol Davila” Bucuresti
*** Medic specialist psihiatrie pediatricã, preparator universitar, Catedra de Psihiatrie si Psihologie a Copilului si Adolescentului, UMF “Carol Davila” Bucuresti
**** Medic rezident psihiatrie pediatricã, asistent universitar, Catedra de Psihiatrie si Psihologie a Copilului si Adolescentului, UMF “Carol Davila” Bucuresti


INTRODUCERE

Hans Asperger, medic psihiatru austriac, a descris pentru prima datã copiii cu afectare severã a capacitãtii de relationare socialã care semãnau cu cei autisti descrisi de Leo Kanner în 1943, dar erau mai inteligenti si limbajul lor era mai bine dezvoltat; tulburarea a denumit-o „psihopatie autistã“, pentru a mentiona caracterul stabil al bolii. Lucrarea a rãmas necunoscutã specialistilor pentru cã a fost publicatã în limba germanã în 1944 si nu a fost tradusã si difuzatã pânã în 1981, când Lorna Wing a descris un grup de persoane cu o pronuntatã afectare a relatiilor sociale si s-au reluat cercetãrile si observatiile privind diferentierea Tulburãrii Asperger de Tulburarea autistã.

Recunoasterea „oficialã“ a acestei entitãti se face în anii ‘90, când în ICD 10 apare pentru prima datã diagnosticul de Sindrom Asperger, iar în DSM IV Tuburarea Asperger. Existã însã controverse si dispute privind distinctia între Tulburarea Asperger (TA) si Autismul înalt functional (AIF), bine adaptat: Tulburarea Asperger este consideratã de unii autori ca fiind expresie a unei forme mai putin severe de autism, la copiii cu dezvoltare cognitivã bunã, iar in ultimii ani se discutã despre un „continuum“ în cadrul Tulburãrii pervazive de dezvoltare (TPDD).

DEFINITIE

Tulburarea Asperger este o Tulburare pervazivã de dezvoltare care se caracterizeazã printr-o afectare a comportamentului social, a interactiunii sociale, prin existenta unor preocupãri si interese restrictive, stereotipe, specifice autismului; acesti copii au o bunã functionare cognitivã si de limbaj (Kaland et all., 2002), cu caracteristici specifice vârstei, dar au o mare incapacitate de rezonare afectivã, de exprimare a reciprocitãtii emotionale, de comunicare empaticã (Ghaziuddin, Gerstein, 1996). Acesti copii pot acumula foarte multe informatii într-un anume domeniu, dar într-o manierã mecanicã, fãrã utilitate uneori (Wing, 1981). Limbajul acestor copii este corect gramatical dar cu o intonatie si prozodie particularã, marcat de stereotipie si pedanterie. Aceastã tulburare a fost descrisã uneori ca personalitate schizoidã sau ca o psihopatie autistã (Wolf citat de Klin et all.,1995).

EPIDEMIOLOGIE

Tulburarea Asperger este consideratã a fi extrem de rarã, cu o prevalentã raportatã de unele studii de 0- 11/10.000 (Volkmar, Klim, 2000; Wing et all. 2002; Prior, 2003; Fiona et all., 2002). Ehlers, Gillberg, 1993, aratã cã TA poate apare la 3-4/10.000 de copii. Incidenta se pare cã este mai mare la bãieti decât la fete(Fombonne, Tidmarsh, 2003). În majoritatea cazurilor, debutul se situeazã între 3 si 4 ani (Charman, 2002).

ETIOPATOGENIE

Ca si în Autismul infantil, cauza Tulburãrii Asperger rãmâne încã necunoscutã, desi factorii genetici sunt considerati din ce în ce mai importanti; asemãnãrile dintre cele douã tulburãri sugereazã posibilitatea existentei unei etiologii comune. Existã în literatura de specialitate rapoarte privind existenta celor douã entitãti clinice chiar în aceeasi familie (ceea ce confirmã ipoteza geneticã).

Studiile de imagisticã cerebralã nu au pus în evidentã patternuri specifice sau anomalii lezionale în TA; spre deosebire de Autism Infantil care se poate asocia cu Sindromul X-fragil sau Scleroza tuberoasã sau hipotiroidismul, TA nu prezintã astfel de situatii ceea ce explicã putinele anomalii cerebrale. Au fost descrise: macrogirie în lobul frontal stâng, polimicrogirie opercular bilateral, afectare în lobul temporal stâng; studiile PET si SPECT sunt încã la început, primul studiu a evidentiat o hipoperfuzie în parieto-occipitalul stâng. În prezent, datele de etiologie privind Tulburarea Asperger sunt controversate. Studii care comparã copiii cu sindrom autist cu cei considerati ca indeplinind toate criteriile de autism nu au identificat diferentieri considerabile (Szatmari et all., 1995). Evaluarea neuropsihologicã a copiilor cu Autism Infantil a arãtat diferenta semnificativã în particularitãtile de limbaj comparativ cu cei cu TA (Klin et al., 1995) Copioi cu TA sau Autism Infantil au o afectare a capacitatii de „mentalizare“ sau a capacitãtii de predictie / anticipare a comportamentului celorlalti; copiii cu Autism Infantil sau TA au un nivel de „joint attention” sau „pretend play “ ca al unui copil de 18 luni sau chiar mai mic (Baron-Cohen et all., 2003 si Gillberg, 1999).

CRITERII DE DIAGNOSTIC SI CARACTERISTICI CLINICE
Descrierea comunã a Tulburãrii Asperger include:
scãderea empatiei
relationare socialã inadecvatã, unilateralã
vorbire pedantã cu intonatie sãracã
comunicare nonverbalã diminuatã
interes circumscris dar foarte intens într-un singur domeniu, acumuleazã cifre, date despre vreme, harti, geografie, paleontologie, mersul trenurilor care sunt învãtate automat fãrã o cunoastere profundã a domeniului respectiv
miscãri dezordonate, neîndemânatice

Klin et all., 1995 au propus urmatoarele criterii neuropsihologice care ar trebui urmãrite in evaluarea acestor copii:
abilitãti motorii fine si grosiere
integrare vizuo -motorie
perceptie auditivã si vizuo -spatialã
memorie auditivã,verbalã si vizualã
formarea conceptelor verbale si nonverbale
prozodie-fonologie

decodificarea si întelegerea sunetelor scrise si vorbite
calculul operatiilor aritmetice
competentã socialã si emotionalã.
Evaluarea implicã o bunã anamnezã, care are la bazã istoricul de dezvoltare al copilului în toate ariile: aspectul social, comunicare, comportament si afectivitate. Examinarea fizicã de obicei nu aratã nimic patologic; acesti copii sunt ca si cei cu Autism Infantil: eutrofici, armoniosi, cu aspect plãcut. Existenta unor grade diferite de dezvoltare a limbajului, cât si a dezvoltãrii cognitive a impus termenul de „Sindrom Asperger“, care este rezervat copiilor diagnosticati cu Autism Infantil dar la care limbajul este suficient de bine dezvoltat. ICD 10 continuã sã foloseascã termenul de Sindrom Autist, iar DSM IV considerã deja Tulburarea Asperger.

Diagnosticul de Tulburare Asperger necesitã demonstrarea afectãrii calitative a interactiunii sociale si existenta comportamentului restrictiv, repetitiv, cu stereotipii si incapacitatea de a rezona afectiv si de a avea trãiri empatice - toate aceste modificãri apãrând la copiii fãrã afectare cognitivã si de limbaj. Putem spune cã acesti copii, care nu sunt „autisti vera“ au dificultãti în relationarea socialã, un limbaj bine dezvoltat dar care esueazã în adaptarea la contextul social.

Limbajul este corect gramatical, are o intonatie particularã si o prozodie bizarã, este marcat de pretiozitate si pedanterie; desi încearcã sã fie comunicativi si sociabili ei nu reusesc sã fie acceptati de cei de o vârstã. QI-ul verbal este net superior QI-ului de performantã. Acesti copii sunt neîndemânatici, stângaci, nepriceputi, fãrã abilitãti sportive, dar pot avea interese si performante chiar exceptionale într-un anumit domeniu. Pot memora date, cifre, nume proprii cu o mare usurintã dar numai dacã se încadreazã în sfera lor de interes (astronomie, geografie, istorie, chimie, muzicã etc). Pot desena cu mare usurintã si talent personaje din „desene animate“ sau pot reda schema imaginarã a unei „masini hidraulice“ pe care vor sã o inventeze. Totul este marcat de bizar si stereotipie. Uneori dialogheazã cu personaje imaginare, cãrora le dau nume proprii ciudate, pot folosi neologisme dar pot si „inventa neologisme“ în aceste jocuri imaginative, bogate, interesante chiar, dar de care nu se pot bucura decât ei singuri (ex. un bãietel care dialoga cu Manatinu si Manatina - personaje pe care numai el le vedea si cãrora el le dãduse aceste nume)( Dobrescu, 2003). În cazul formelor usoare de TA se preferã totusi a se evita acest diagnostic; în timp, acesti copii pot deveni indivizi adulti cu unele trãsãturi de personalitate particulare (de tip schizoid, schizotipal). Formele mai severe de TA nediagnosticate în copilãrie pot fi diagnosticate în perioada adultã ca Tulburare de personalitate schizoidã sau schizotipalã (Klin et all., 1995).

Criterii de diagnostic DSM IV Tulburare Asperger
A. Existenta afectãrii calitative a interactiunii sociale manifestate prin cel putin douã din urmãtoarele criterii:
1. Afectare marcatã a comportamentelor non verbale precum: absenta privirii „ochi în ochi“, lipsa mobilitãtii si expresivitãtii faciale, inexistenta gesturilor, si posturilor corporale cu scop de comunicare interpersonalã;
2. Incapacitate si esec în initierea relatiilor cu cei de o vârstã;
3. Lipsa spontaneitãtii în exprimarea bucuriei sau plãcerii la întâlnirea unei persoane agreate si incapacitatea de a împãrtãsi bucuria cu ceilalti;
4. Lipsa reciprocitãtii emotionale si sociale;
B. Existenta unui pattern de comportament cu interes si activitãti restrictive, repetitive si stereotipe, manifestate prin cel putin unul din urmãtoarele criterii:
1. Existenta unor preocupãri anormale ca intensitate si interes si care sunt caracterizate prin acelasi pattern restrictiv si stereotip;
2. Aderenta inflexibilã la rutinã si ritualuri proprii, nonfunctionale;
3. Manierisme motorii stereotipe si repetitive (ex: fluturarea sau rãsucirea mâinilor sau degetelor sau miscãri complexe de rãsucire ale întregului corp)
4. Joc persistent cu preocupare intensã pentru anumite pãrti ale obiectelor;
C. Prezenta acestor simptome determinã o afectare socialã, ocupationalã sau în alte arii de functionare;
D. Nu existã întârziere în dezvoltarea psihomotorie sau de limbaj (copilul a folosit cuvinte singulare pânã la 2 ani si a început sã comunice prin fraze de la 3 ani);
E. Nu existã nici un semn de afectare clinicã generalã sau a dezvoltãrii cognitive sau a abilitãtilor specifice vârstei (cu exceptia interactiunii sociale);
F. Nu sunt îndeplinite criteriile pentru alte tulburãri pervazive de dezvoltare.

ICD 10 prezintã astfel Sindromul Asperger (F84.5):
- Limbajul nu este afectat si nici dezvoltarea cognitivã; copilul a utilizat primele cuvinte la 2 ani si primele propozitii la 3 ani; comportamentul adaptativ, curiozitatea, autocontrolul sunt la nivelul vârstei si al intelectului. Uneori abilitãtile motorii sunt defectuoase. Copiii au preocupãri si abilitãti bizare, speciale, particulare.
- Existã anomalii în interactiunea socialã si reciprocitatea emotionalã.
- Comportamentul este marcat de aspecte stereotipe, restrictive, interese bizare dar bine circumscrise (caracteristici specifice si copilului autist); mai putin frecvent se observã si manierisme sau jocul nefunctional cu obiectele sau cu pãrti ale acestora.
- Tulburarea nu întruneste criteriile altor tulburãri pervasive de dezvoltare sau schizofreniei, tulburãrii de personalitate de tip schizoid, tulburãrii reactive de atasament.
Alte denumiri:
- Psihopatia autistã;
- Tulburarea schizoidã a copilãriei;
Criteriile Gillberg si Gillberg, 1989 si revizuite 1991:
1. Afectare socialã (egocentrism extrem) cel putin 2 din urmãtoarele:
inabilitate de a interactiona cu cei de o vârstã
lipsa dorintei de a interactiona cu cei de o vârstã
nerespectarea si neîntelegerea regulilor sociale de politete
comportament social si emotional neadecvat
2. Interese limitate, cel putin 1 din urmãtoarele:
excluderea altor activitati firesti vârstei
aderenta repetitivã la aceeasi activitate
memorare mecanicã
3. comportamente repetitive:
asupra lui însusi
asupra altor aspecte ale vietii
4. Particularitãti (bizarerii) ale vorbirii si limbajului cel putin 3 din urmãtoarele:
întârziere în dezvoltare
limbaj expresiv perfect la nivel superficial
folosirea cuvintelor într-o manierã idiosincraticã
pattern-uri repetitive ale vorbirii
5. Nu întruneste criterii DSM-III-R pentru Autism Validitatea Sindromului Asperger este cea mai controversatã dintre toate tulburãrile pervazive de dezvoltare; lipsa unei definitii unanim acceptate face ca acest concept sã fie folosit de clinicieni farã suficient temei sau sã fie atribuit cazurilor cu Autism cu nivel mare al inteligentei, sau sã fie atribuit adultilor cu autism, sau sã fie folosit ca termen de granitã pentru cazurile de Autism atipic (Klin et all., 1995).

Existã in literatura de specialitate multe comentarii privind urmatoarele concepte / terminologii pentru definirea unor sindroame clinice asemãnãtoare sindromului Asperger:
Nonverbal learning disabilities
Developmental learning disability of the right hemisphere
Hiperlexie
Autism înalt functional
Deficitul de comunicare nonverbalã a fost descris ca o formã de Tulburare a functionalitãtii emisferului drept; copiii cu aceastã manifestare au o profundã inabilitate în exprimarea si interpretarea afectivitãtii sau a altor abilitãti de bazã ale relationãrii si se caracterizeazã prin:
dezvoltare superioarã a capacitãtilor verbale si a memoriei verbale
dificultãti în adaptarea la situatii noi si complexe
dificultãti relative în calculul aritmetic
prozodie saracã si pedantã
deficit important în perceptia, judecata, interactiunea si abilitãtile sociale
marcatã afectare a identificãrii mesajelor subtile nonverbale evidente pentru ceilalti
tendintã marcatã de izolare socialã si risc de a dezvolta serioase tulburãri afective
tendintã de agregare familialã a acestei manifestãri
Multi autori considerã cã profilul neuropsihologic al disfunctiei emisferului drept (Rinehart et all., 2002) are similaritãti fenomenologice cu Sindromul Asperger (Klin et all., 1995; Huang et all., 2002) în timp ce pentru subiectii cu Autism înalt functional profilul neuropsihologic indicã un deficit al emisferului stâng (Avikainen et all., 2003; Castelli et all., 2002). Hiperlexia a fost descrisã de Huttenlocher (1973) si Ararn si Healy (1988) citati de Graham et all.(1999) ca fiind o dezvoltare si întelegere precoce a limbajului,. Criteriile descrise in 2001 de Kupperman, citat de Baron-Cohen et all. (2003) sunt urmãtoarele :

întelegerea limbajului depãseste vârsta cronologicã (primele cuvinte apar la 12-18 luni, vorbirea timpurie si limbajul sunt ecolalice)
QI >100
Face inferente, întelege verbe subîntelese
Întelege umorul
Transferã cunostintele învãtate la noile situatii
Are dificultãti de socializare
Egocentric
Se plânge ca ceilalti nu-i respectã dorintele
Dezvoltare precoce a capacitãtii de a citi
Achizitia limbajului este dezordonatã
Întreaga frazã si chiar dialogurile sunt folosite drept conversatie
Existã anomalii în forma si continutul limbajului cu intonatie stereotipã, perseverare si folosirea idiosincraticã a cuvintelor si frazelor
Întelegerea unui cuvânt depãseste întelegerea în context iar interpretarea cuvintelor este concretã si ad literam
Multi dintre subiecti dovedesc o îmbunãtãtire a limbajului spre vârstã de 4-5 ani în timp ce dificultãtile în relationare si conversatia socialã persistã. Acest pattern de achizitionare a limbajului este similar cu al multor copii cu Autism înalt functional. Copiii cu hiperlexie spre deosebire de cei cu Sindrom Asperger nu au probleme de dezvoltare motorie. Se poate considera hiperlexia ca un subgrup al Tulburãrilor pervazive de dezvoltare sau o entitate la capãtul unui continuum al TPDD sau Autism înalt functional. Tulburarea de personalitate de tip schizoid a copilãriei a fost descrisã de Wolff dar acest concept nu a fost promovat si nu existã în prezent în literaturã date care sã ajute la conturarea acestei manifestãri; se pune totusi întrebarea dacã TA nu este o tulburare de tip personalitate schizoid, mai ales cã Hans Asperger descria aceste simptome sub denumirea de Psihopatie autistã; rãmâne TA la capãtul continuumului de TPDD sau este o dezvoltare dizarmonicã a personalitãtii observabilã din primii ani de viatã?

Criterii DSM IV Tulburare de personalitate tip Schizoid:
A. Pattern pervaziv de detasare de relatiile sociale si gamã restransã de exprimare a emotiilor în contexte interpersonale, pattern care începe din prima parte a vietii adulte si care este prezent în contexte diverse, indicat de patru sau mai multe din urmãtoarele:

nici nu doreste si nici nu îi fac placere relatiile apropiate, incluzând faptul cã face parte dintr-o familie
alege aproape întotdeauna activitãti solitare
are interes redus sau absent fatã de experientele sexuale cu o altã persoanã
îi fac placere putine activitãti sau nici una
nu are prieteni sau confidenti apropiati
pare indiferent la laudele sau criticile altora
manifestã rãcealã emotionalã, detasare sau afectivitate aplatizatã
B. nu apare în cadrul schizofreniei, al unei tulburãri de dispozitie cu elemente psihotice, al unei tulburãri psihotice, al unei tulburãri pervazive de dezvoltare si nu se datoreazã efectelor fiziologice directe ale unei conditii medicale.

Tulburarea schizoidã de personalitate este diferentiatã de Tulburarea Asperger prin lipsa patternului de comportamente motorii stereotipe, absenta discontactului vizual, conservarea abilitãtii de a se exprima sau de a comunica efectiv cu ceilalti, situatiile sociale provocându-le persoanelor cu acest tip de personalitate nu stanjenealã ci plictisealã. O evaluare globalã a celor douã tulburãri, duce la concluzia cã trãsãturã de diferentiere cea mai importantã este aceea cã interactiunea socialã a persoanelor prezentând Tulburare Asperger este mult mai sever afectatã decât a celor cu Tulburarea schizoidã de personalitate.

Trãsãturile caracteristice Tulburãrii schizoide de personalitate sunt evidente chiar din copilãrie, copiii sunt retrasi “cuminti “, nu se joacã cu ceilalti, preferând sã se joace singuri, nu creeazã probleme, sunt tãcuti, iar jocurile lor sunt oarecum stereotipe. În perioada adultã devine evidentã rãceala emotionalã, manifestatã prin incapacitatea implicãrii emotionale în relationarea emotionalã, aplatizarea emotionalã (incapacitatea de a trãi agresivitatea, ura, compasiunea). Sunt persoane distante, retrase, evitã relationarea interpersonalã de orice naturã (inclusiv relationarea de naturã sexualã). Din acest motiv îsi aleg meserii solitare. În aceste meserii (matematicieni, fizicieni, filozofi) pot sã aibã performantã datoritã capacitãtii de a se detasa de problemele obisnuite precum si datoritã capacitãtilor intelectuale deosebite. (Georgescu, 1998)

Autismul înalt functional
Autismul înalt functional întruneste toate criteriile pentru Autismul infantil cu mentiunea cã acesti copii au inteligentã normalã si limbajul dezvoltat; acest lucru face ca diferentierea de Asperger sã fie foarte dificil de fãcut si de multe ori sã existe greseli de diagnostic în acest sens. Nu toti autorii sunt de acord ca Autismul Infantil este diferit de TA, unii dintre ei considerã cã este aceeasi tulburare. Existã totusi o unanimitate privind existenta unui continuum în TPDD.

Tulburare Asperger versus Autism înalt functional.

Au fost descrise urmãtoarele diferente între cele douã entitãti:
- TA are mai multã volubilitate în vorbire decât Autism Infantil (NIMH (2000),
TA are o conversatie mai bunã în interactiunea în diadã decât Autism Infantil profilul QI-verbal este mai bun la adolescentii cu TA decât la cei cu Autism Infantil (Belkadi et all., 2003), insertia socialã a adultilor cu TA este superioarã celor cu Autism Infantil (vezi profilul psihologic efectuat de Gillberg filozofului german Witghenstein)
- Ellen Fenster-Kuel (2000) citatã de Klin si Volkmar (2003) considera cã TA este diferitã de Autismul Infantil, cã se fac adesea greseli de diagnostic; copiii cu TA pot prezenta adesea si comportamente de tip TOC, THDA sau TO; autoarea considerã cã Autismul Infantil are o simptomatologie relativ permanentã cu scãderea abilitatilor si sarcinilor verbale în timp ce TA are doar o obosealã a performantelor, testele psihologice (Block design subtest of the WISC/WAIS) au performante superioare pe mãsurãtorile verbale la cei cu TA fatã de Autism Infantil (Jolliffe and Baron-Cohen, 2000)
- Mare parte din clinicieni gãsesc utilã distinctia dintre TA si Autismul Infantil (Campbell et all., 1996; Volkmar and Klim, 2000; Simpson, 2003).

Existã autori care considerã cã Autism Infantil nu este semnificativ diferit de TA: Baron-Cohen et all., 2003 considera cã TA este identic cu Autism Infantil, au acelasi stil cognitiv si acelasi model “folk psychology si folk physics”.

Acelasi autor considerã cã autismul este o conditie psihiatricã cãreia nu i se potriveste nici termenul de disorder, disability sau handicap ci este o deficienta cu “different cognitive style”. Bauer (2000) citat de Klin si Volkmar, 2003 considera cã TA este un termen aplicat pentru o formã inaltã de functionare a TPDD si cã reprezintã o tulburare neurologicã de bazã a dezvoltãrii în care exitã trei categorii de anomalii:
la nivelul relatiilor sociale si abilitãtilor sociale
la nivelul folosirii limbajului pentru comunicare
la nivelul comportamentului care este caracterizat prin atitudini repetitive, perseverative cu interese limitate si foarte intense
TA reprezintã portiunea din continuumul TPDD care se caracterizeazã prin abilitãti cognitive ridicate (Klin si Volkmar, 2003).

CONCLUZII

Dificultãtile legate de corecta evaluare a Tulburãrii Asperger s-au diminuat în urma recunoasterii oficiale de cãtre Asociatia Americanã de Psihiatrie în editia a IV-a a DSM în 1994. Cu toate acestea, utilizarea clinicã a acestui concept diagnostic este încã la început, existând dificultãti de încadrare nosologicã, legate de perspectiva evolutiei si a proiectãrii modalitãtilor de interventie terapeuticã. Criteriile de diagnostic se suprapun într-o oarecare masurã cu cele de Autism Infantil, motiv pentru care existã discutii legate de dificultatile diferentierii între Tulburarea Asperger si Autismul Înalt Functional. Spre deosebire de Autismul Infantil, Tulburarea Asperger prezintã o lipsã a întârzierilor în dezvoltarea achizitiilor limbajului, în dezvoltarea cognitivã si exteriorizeazã comportamente adaptative cu exceptia interactiunii sociale. Se considerã cã Tulburarea Asperger se situeazã la capãtul cu functionarea cea mai înaltã a continumului Tulburãrilor Pervazive de Dezvoltare.

Tulburarea schizoidã de personalitate în copilãrie descrisã de Wolf (citat de Klin et all., 1995), care desi nu s-a mentinut în taxinomiile internationale, este o altã entitate care este inclusã în algoritmul diagnostic la evaluarea unui copil prezentând criterii diagnostice apartinând Tulburãrii Asperger, datoritã aceleiasi suprapuneri a unor caracteristici clinice. Cel mai important criteriu de diferentiere între cele douã tulburãri este nivelul superior al interactiunii sociale al persoanelor prezentând Tulburare schizoidã de personalitate, restrângerea comunicãrii sociale tinând de absenta intentiei la o persoanã cu abilitãti de comunicare si nu de dificultate si neadecvare, asa cum se întamplã în cazul persoanelor cu Tulburare Asperger. Este descrisã o evolutie a adaptãrii sociale pe termen lung net superioarã la Tulburarea schizoidã de personalitate în raport cu Tulburarea Asperger (Szatmari et all., 2003; Howlin, 2003).

Nu existã încã unanimitate de opinie privind TA, Autismul înalt functional si Tulburarea schizoidã de personalitate în copilarie.

Este posibil ca teoria continuumului în TPDD sã fie recunoscutã în urmãtorii ani. Noi considerãm, pe baza celor 20 de ani de experientã si pe baza celor opt cazuri pe care le avem în prezent în urmãrire cã existã o diferentã în evolutia copiilor cu TA fatã de cei cu Autism Infantil.

BIBLIOGRAFIE

1. American Psychiatric Association: Diagnostic and Statistical Manual (4th Edition), Washingthon DC, American Psychiatric Association Press, 1994
2. Asperger H. (1944) Die „autistichen Psychopathen” im Kindersalter. Arch Psychiatrie Nervenkrankheiten 117:76-136
3. Avikainen S., Wohlschlager A., Liuhanen S., Hanninen R., Hari R. (2003) Impaired mirror-image imitation in asperger and high-functioning autistic subjects. Curr Biol. 13(4):339-341.
4. Baron-Cohen S., Richler J., Bisarya D., Gurunathan N., Wheelwright S. (2003) The systemizing quotient: an investigation of adults with Asperger syndrome or high-functioning autism, and normal sex differences. Philos Trans R Soc Lond B Biol Sci. 28;358(1430):361-374.
5. Belkadi Z., Gierski F., Clerc C., Bertot V., Brasselet C., Motte J. (2003) Asperger syndrome in childhood: review of four cases. Arch Pediatr. 10(2):110-6
6. Campbell M., Schopler F., Cueva J.E., Hallin A., ( 1996) Treatment of autistic disorders. Journal of American Academy of Child and Adolescent Psychiatry 35: 134-142
7. Castelli F., Frith C, Happe F, Frith U. (2002) Autism, Asperger syndrome and brain mechanisms for the attribution of mental states to animated shapes. Brain. 125(Pt 8):1839-1849.
8. Charman T. (2002) The prevalence of autism spectrum disorders. Recent evidence and future challenges. Eur Child Adolesc Psychiatry. 11(6):249-56
9. Dobrescu I. (2003) Psihiatria copilului si adolescentului, Editura Medicalã, Bucuresti, 152-157
10. Ehlers S., Gillberg C.(1993) The epidemiology of Asperger syndrome: a total population study. Journal of Child Psychiatry and Psychology 34: 1327-1350
11. Fiona J.S., Baron-Cohen S., Bolton P., Brayne C. (2002) Brief report: prevalence of autism spectrum conditions in children aged 5-11 years in Cambridgeshire, UK. Autism 6(3):231-7
12. Fombonne E, Tidmarsh L. (2003) Epidemiologic data on Asperger disorder. Child Adolesc Psychiatr Clin N Am. 12(1):15-21, v-vi.
13. Georgescu M. (1998) Psihiatrie Ghid practic, Editura National, Bucuresti, 270-275
14. Ghazdiuddin M., Gerstein L.(1996), Pedantic speaking style differentiates Asperger syndrome from high-functioning autism, Journal of Autism and Developmental Disorders 26:585-595
15. Gillberg C.(1999) Asperger syndrome and related disorders. European Child and Adolescent Psychiatry Vol .8, Suppl. 2 II/8
16. Graham P., Turk J., Verhulst F.C.(1999) Child Psychiatry. A developmental approach. Third Edition. Oxford University Press
17. Howlin P. (2003) Outcome in high-functioning adults with autism with and without early language delays: implications for the differentiation between autism and Asperger syndrome. J Autism Dev Disord. 33(1):3-13.
18. Huang H.L., Shieh Y.L., Wu H.J., Chuang S.F., Yang P., Jong Y.J. (2002) Asperger’s syndrome and aberrant neurofunctional organization - a case report. Kaohsiung J Med Sci. 18(4):198-204.
19. Jolliffe T, Baron-Cohen S. (2000) Linguistic processing in high-functioning adults with autism or Asperger’s syndrome. Is global coherence impaired? Psychol Med. 30(5):1169-87
20. Kaland N, Moller-Nielsen A, Callesen K, Mortensen EL, Gottlieb D, Smith L. (2002)- A new ‘advanced’ test of theory of mind: evidence from children and adolescents with Asperger syndrome - J Child Psychol Psychiatry 43(4):517-28
21. Kanner L. (1943), Autistic distrurbances of affective contact Nerv Child 2:217-250
22. Klin A., Volkmar F.R., Sparrow S., Cicchetti D.V., Rourke B.P.( 1995) Validity and neuropsychological characterization of Asperger syndrome: convergence witn nonverballearning disabilities syndrome. Journal of Child Psychiatry and Psychology 36, 1227- 1240
23. Klin A., Volkmar F.R. (2003) - Asperger syndrome. - Child Adolesc Psychiatr Clin N Am. 12(1):XIII-XVI.
24. Klin A., Volkmar F.R. (2003) Asperger syndrome: diagnosis and external validity. Child Adolesc Psychiatr Clin N Am. 12(1):1- 13, v.
25. Prior M. (2003) Is there an increase in the prevalence of autism spectrum disorders? J Paediatr Child Health. 39(2):81-2.
26. Rinehart NJ, Bradshaw JL, Brereton AV, Tonge BJ. (2002) Lateralization in individuals with high-functioning autism and Asperger’s disorder: a frontostriatal model. J Autism Dev Disord. 32(4):321-331.
27. Simpson D (2003) Autism spectrum disorder is not as certain as implied. BMJ. 326(7396):986.
28. Szatmari P, Archer L., Fisman S., Streiner D.L., Wilson F.(1995) Asperger syndrome and autism : differences in behaviour, cognition and adaptative functioning, Journal of American Academy of Child and Adolescent Psychiatry 34: 1662-1671
29. Szatmari P, Bryson SE, Boyle MH, Streiner DL, Duku E (2003) Predictors of outcome among high functioning children with autism and Asperger syndrome. J Child Psychol Psychiatry. 4(4):520-8.
30. Volkmar F.R., Klim A.(2000) Pervasive Developmental Disorder in Kaplan H.I., Sadock B.J. (eds): Kaplan&Sadock’s Comprehensive Textbook of Psychiatry Seventh Edition (2000) Baltimore,Williams&Wilkinson, Cap 38: 2659-2679
31. Wing L (1981) Severe impairments of social interaction and associated abnormalities in children: Epidemiology and classification. J Autism Dev Disorder 9:11-30
32. Wing L, Potter D. (2002) The epidemiology of autistic spectrum disorders: is the prevalence rising? Ment Retard Dev Disabil Res Rev.;8(3):151-61.
Bogdan, august 2002, TPD, a facut ABA la "Cristi's Outreach Foundation" .
vali
 
Posts: 399
Joined: Mon Feb 20, 2006 10:51 am

Postby dora » Tue Nov 27, 2007 10:15 am

Documentary about Asperger's Syndrome
http://www.youtube.com/watch?v=WAfWfsop1e0
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Tue May 26, 2009 1:46 pm

Sindromul Asperger
Elemente de diagnostic
Elemente si tulburari asociate
Elemente specifice etatii si sexului
Evolutie
Pattern familial
Diagnostic diferential

Sindromul asperger - Elemente de diagnostic


Elementele esentiale ale tulburarii Asperger le constituie deteriorarea sustinuta si severa in interactiunea sociala si dezvoltarea unor patternuri repetitive, restranse, de comportament, interese si activitati. Perturbarea trebuie sa cauzeze o deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de functionare. In raport cu tulburarea autista, nu exista intarzieri semnificative clinic in limbaj. In afara de acestea, in dezvoltarea cognitiva ca manifestate prin exprimarea curiozitatii normale in legatura cu ambianta sau in achizitionarea aptitudinilor de invatare si a comportamentului adaptativ corespunzatoare etatii. In fine, nu sunt satisfacute criteriile pentru tulburare de dezvoltare pervasiva sau pentru schizofrenie. Aceasta conditie este denumita, de asemenea, sindrom Asperger.


Deteriorarea in interactiunea sociala reciproca este globala si sustinuta. Poate exista deteriorare marcata in uzul a multiple comportamente nonverbale de reglare a comunicarii si interactiunii sociale. De asemenea, poate exista incapacitatea de a stabili relatii cu egalii corespunzatoare nivelului de dezvoltare care pot lua diferite forme la etati diferite. Indivizii mai mici pot avea putin sau nici un interes in a stabili amicitii. Indivizii mai mari pot fi interesati de amicitii, dar sunt lipsiti de intelegerea conventiilor interactiunii sociale. Poate exista o lipsa a cautarii spontane de a impartasi cu altii satisfactia, interesele sau realizarile. Poate fi prezenta lipsa de reciprocitate emotionala sau sociala. Chiar daca acest deficit social este sever in sindromul Asperger, el este definit in acelasi mod ca in tulburarea autista, lipsa de reciprocitate sociala se manifesta mai tipic printr-o abordare sociala excentrica si unilaterala a altora mai curand decat prin indiferenta emotionala sau sociala.
Ca si in tulburarea autista, sunt prezente patternuri repetitive, restranse, de comportament, interese si activitati. Adesea acestea se manifesta in primul rand in dezvoltarea de preocupari circumscrise la un anumit interes sau subiect despre care individul poate aduna un mare volum de fapte si informatii.

Aceste interese si activitati sunt urmarite cu mare intensitate, mergand adesea pana la excluderea altor activitati.
Perturbarea poate cauza o deteriorare semnificativa clinic in adaptarea sociala, care in schimb poate avea un impact important asupra autonomiei sau functionarii ocupationale ori a altor domenii importante de functionare. Deficitele sociale si pattern-urile restranse de interese, activitati si comportamente sunt sursa unei incapacitati considerabile.
Contrar tulburarii autiste, nu exista intarzieri semnificative clinic in limbajul precoce.


Limbajul ulterior poate fi insolit in termenii preocuparii individului pentru anumite subiecte si a locvacitatii sale. Dificultatile in comunicare pot duce la disfunctie sociala si la incapacitatea de a realiza semnele nonverbale si la capacitati reduse de autoconducere.
Indivizii cu tulburare Asperger nu prezinta intarzieri semnificative clinic in dezvoltarea cognitiva sau in aptitudinile de autoajutorare corespunzatoare etatii, in legatura cu ambianta in copilarie. Deoarece limbajul precoce si aptitudinile cognitive sunt in limite normale in primii 3 ani de viata, parintii sau infirmierii nu sunt concentrati de regula asupra dezvoltarii copilului in aceasta perioada, desi la o chestionare mai detaliata acestia pot recunoaste comportamentele insolite.

Copilul poate fi descris ca vorbind inainte de a merge, parintii crezand ca copilul este precoce. Cu toate ca exista probleme sociale subtile, parintii sau infirmierii nu sunt preocupati de aceasta pana ce copilul nu incepe sa mearga la gradinita sau este confruntat cu un copil de aceeasi varsta; in acest moment dificultatile sociale ale copilului cu egalii de aceeasi etate pot deveni evidente.


Prin definitie, diagnosticul nu este pus daca sunt satisfacute criteriile pentru oricare alta tulburare de dezvoltare pervasiva specifica sau pentru schizofrenie.

Sindromul Asperger - Elemente si tulburari asociate.



Contrar tulburarii autiste, retardarea mentala nu este observata de ragula in tulburarea Asperger, desi, ocazional, au fost observate cazuri in care este prezenta o retardare mentala usoara. Poate fi observata variabilitatea functionarii cognitive, adesea cu intensificari in domeniile aptitudinii verbale si diminuari in ariile nonverbale. Pot fi prezente inabilitatea motorie si maladresa, dar de regula sunt relativ usoare, desi dificultatile motorii pot contribui la respingerea de catre egali si la izolarea sociala. Simptomele de hiperactivitate si de inatentie sunt frecvente in tulburarea Asperger si mai mult decat, multi indivizi cu aceasta conditie primesc un diagnostic de tulburare hiperactivitate/deficit de atentie anterior stabilirii diagnosticului de sindrom Asperger.


Tulburarea Asperger a fost raportata a fi asociata cu un numar mare de alte tulburari mentale, inclusiv tulburarile depresive.

Sindromul Asperger - Elemente specifice varstei si sexului.
Tabloul clinic se poate prezenta diferit la diverse etati. Adesea, incapacitatea sociala a indivizilor cu tulburarea Asperger devine mai frapanta in timp. In adolescenta unii indivizi cu aceasta tulburare pot invata sa foloseasca domeniile de forta pentru a compensa domeniile de debilitate. Indivizii cu tulburarea Asperger pot fi persecutati de altii; aceasta si sentimentele de izolare socialasi capacitatea crescuta de constientizare pot contribui la aparitia depresiei si anxietatii in adolescenta si in perioada de adult tanar. Tulburarea este diagnosticata mult mai frecvent la barbati decat la femei (de cel putin 5 ori).

Sindromul Asperger - Evolutie



Tulburarea Asperger este o tulburare continua si dureaza toata viata. La copii de varsta scoalara capacitatile verbale bune pot, intr-o anumita masura, masca severitatea disfunctiei sociale si pot, de asemenea, insela infirmierii si profesorii. Aptitudinile verbale relativ bune ale copilului pot face pe profesori sa atribuie in mod eronat dificultatile comportamentale obstinatiei sau indaratniciei copilului. Interesul pentru stabilirea de relatii sociale poate creste in adolescenta pe masura ce indivizii invata cateva modalitati de a raspunde mai adaptiv la dificultatile lor . Indivizii mai mari pot fi interesati in a stabili amicitii, dar lipsa de intelegere a conventiilor de interactiune sociala face mai probabile relatiile cu indivizi mai mici sau mai mari ca varsta decat ei. Prognosticul pere a fi considerabil mai bun decat cel al tulburarilor autiste, studiile catamnestice sugerand ca multi indivizi, ca adulti, sunt capabili de angajare in munca profitabila si de independenta personala.

Sindromul Asperger - Pattern familial.
Desi datele disponibile sunt limitate, se pare ca exista o frecventa crescuta a tulburarii Asperger printre membrii familiilor indivizilor care au aceasta tulburare. Poate exista, de asemenea, un risc crescut pentru tulburarea autista ca si pentru dificultati sociale mai generale.

Sindromul Asperger - Diagnostic diferential
Sindromul Asperger trebuie distins de alte tulburari de dezvoltare pervasiva, toate acestea fiind caracterizate prin probleme in interactiunea sociala.


Tulburarea Asperger difera de tulburarea autista in diverse moduri. In tulburarea autista exista, prin definitie, anomalii semnificative in domeniile interactiunii sociale, limbajului si jocului, pe cand in sindromul Asperger aptitudinile lingvistice si cognitive precoce nu sunt intarziate in mod semnificativ. In afara de aceasta, in autism, interesele si activitatile, restranse, repetitive si stereotipe sunt adesea caracterizate prin prezenta manierismelor motorii, a preocuparii pentru parti ale obiectelor, ritualuri si detresa marcata, pe cand in tulburarea Asperger, acestea sunt observate in primul rand in urmarirea atotcuprinzatoare a intereselor circumscrise incluzand un subiect caruia individul ii dedica foarte mult timp strangand informatii si date.


Diferentierea celor doua conditii poate fi problematica in unele cazuri. In tulburarea autista, patternurile de interactiune sociala tipica sunt marcate de autoizolare sau de abordari sociale marcat rigide, pe cand in tulburarea Asperger pare a exista o motivatie pentru abordarea celorlalti, chiar daca aceasta este facuta intr-o maniera excentrica, unilaterala, prolixa si insensibila.
Tulburarea Asperger trebuie sa fie diferentiata de tulburarile de dezvoltare pervasiva , altele decat tulburarea autista. Tulburarea Rett difera de tulburarea Asperger prin rata sexului caracteristica si prin patternul de deficite.



Tulburarea Rett a fost diagnosticata numai la femei, pe cand tulburarea Asperger survine mult mai frecvent la barbati. In tulburarea Rett exista un pattern caracteristic de incetinire a cresterii capului, de pierdere a aptitudinilor manuale importante capatate anterior si de aparitie a unor miscari putin coordonate ale trunchiului sau mersului.

Tulburarea Rett este asociata, de asemenea, cu grade marcate de retardare mentala si de deteriorari grosolane in limbaj si comunicare.
Tulburarea Asperger difera de tulburarea dezintegrativa a copilariei care are un pattern distinctiv de regresiune a dezvoltarii urmand dupa cel putin 2 ani de dezvoltare normala. Copii cu tulburarea dezintegrativa a copilariei prezinta, de asemenea, grade marcate de retardare mentala sau de intarzieri in limbaj.
Schizofrenia cu debut in copilarie apare de regula dupa ani de dezvoltare normala sau aproape normala si sunt prezente elementele caracteristice ale tulburarii, incluzand halucinatiile, ideile delirante si limbajul dezorganizat.


In mutismul selectiv, copilul prezinta de regula aptitudini de comunicare corespunzatoare in anumite contexte si nu are deteriorarea severa din interactiunea sociala si patternurile restranse de comportament asociate cu tulburarea Asperger.


Din contra, indivizii cu tulburare Asperger sunt de regula vorbareti. In tulburarea de limbaj expresiv si in tulburarea mixta de limbaj expresiv si receptiv, exista deteriorare in limbaj, dar aceasta nu este asociata cu deteriorare calitativa in interactiunea sociala si cu patternuri stereotipe, repetitive si restranse de comportament.



Unii indivizi cu tulburarea Asperger pot prezenta patternuri de comportament sugerand tulburarea obsesivo-compulsiva, si ca atare trebuie acordata o atentie clinica speciala diferentierii preocuparilor si activitatilor din tulburarea Asperger de obsesiile si compulsiile din tulburarea obsesivo-compulsiva. In tulburarea Asperger aceste interese sunt sursa unei oarecarei placeri sau confort, pe cand in tulburarea obsesivo-compulsiva ele sunt sursa anxietatii. In afara de aceasta, tulburarea obsesivo-compulsiva nu este asociata de regula cu nivelele de deteriorare in interactiunea sociala si in comunicare observate in tulburarea Asperger.
Relatia dintre tulburarea Asperger si tulburarea de personalitate schizoida este neclara. In general, dificultatile sociale din tulburarea Asperger sunt mai severe si debuteaza mai precoce. Desi unii indivizi cu tulburare Asperger pot experienta o anxietate crescuta si debilitanta in conditii sociale, ca in fobia sociala sau alte tulburari anxioase, acestea din urma nu se caracterizeaza prin deteriorari pervasive in dezvoltarea sociala sau prin interesele circumscrise tipice tulburarii Asperger.


Tulburarea Asperger trebuie distinsa de jena sociala normala si de hobbiurile si interesele normale corespunzatoare etatii. In tulburarea Asperger, deficitele sociale sunt foarte severe iar preocuparile sunt atotcuprinzatoare si interfereaza cu achizitionarea aptitudinilor fundamentale.

Bibliografie:
Manual de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale. Asociatia psihiatrilor liberi din Romania, Bucuresti 2003


http://www.medikal.ro/articole_medicale ... erger.html
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Mon Mar 08, 2010 2:19 pm

http://www.youtube.com/watch?v=rbgUjmeC-4o

INFORMATION:
My name is Alex Olinkiewicz and when I was 6 I was diagnosed with Asperger's (A High Functioning form of Autism). Ten years later I made this video to help you and others understand what its like inside my head. I show you how I behave and how I think by webcam and by using cartoon pictures that I drew on MS Paints (Microsoft
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI


Return to SINDROMUL ASPERGER

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest