ajutor kinetoterapie!!!

Moderators: camel, jumbo, shakalu, dora, Milena, dominique, admin, moderators

ajutor kinetoterapie!!!

Postby Mama Ana » Sat Jul 07, 2007 3:31 pm

Buna,


Rog pe oricine ma poate ajuta cu materiale despre exercitiile pe care le poate face un kinetoterapeut cu un copil autist. Stiu, e jenibil, dar am gasit unul dispus sa lucreze cu Edi, insa nu stie ce anume sa faca. Copilul are clar nevoie de exercitii de integrare senzoriala, dat fiind faptul ca are tulburari senzoriale la mai toate palierele. (Nu simte durere, fierbinteala, etc.) insa kinetoterapeutul vrea exercitii punctuale. Si nu gasesc. Pe tot netul am dat doar de explicatii savante despre cat de importanta e integrarea senzoriala dar nu si de exercitii concrete, sau insuficiente. Daca aveti, ati folosit sau puteti procura asa ceva - exercitii de motricitate, presopunctura, si altele, v-as fi foarte recunoscatoare. Le astept la anadragu@gmail.com, pana nu se descurajeaza de tot kinetoterapeutul ca nu reusesc sa-i ofer suport scris. :D

Merci in avans,
Ana
Mama Ana
 
Posts: 57
Joined: Tue Oct 24, 2006 10:49 pm
Location: Bistrita Romania

Postby Otilia Secara » Sun Jul 08, 2007 5:37 am

Ana, cati ani are baiatul tau?
Otilia Secara
 
Posts: 19
Joined: Wed Sep 21, 2005 10:43 pm
Location: Timisoara

Postby Milena » Sun Jul 08, 2007 1:20 pm

Ana, ti-am trimis pe e-mail un material care te-ar putea ajuta.

Cu drag,
Milena
Mara - aprilie 2000; diagnostic: autism infantil; alte observatii: prematur gradul III
Milena
 
Posts: 350
Joined: Mon Sep 29, 2003 1:38 pm
Location: Cluj-Napoca

Postby bi » Tue Jul 10, 2007 12:09 pm

Buna
si eu imi doresc aceste lucru, va rog!!!
bi
 
Posts: 162
Joined: Tue Nov 01, 2005 12:04 pm

Postby dora » Sun Feb 21, 2010 7:33 pm

13 February 2010
Evaluarea kinetoterapeutica a lui Dani

Vineri, dupa-amiaza, am fost la evaluarea kinetoterapeutica. Dani s-a despartit cu parere de rau de copiii de la etaj, pentru a cobora in sala de sport a centrului. Doamna Irina Lungeanu l-a urmarit cum coboara singur si urca scarile. Dani urca singur, alternand picioarele, la coborare prefera sa foloseasca la inaintare, piciorul drept, insa tinut de mana poate cobora alternativ picioarele.

In sala de sport, s-a repezit direct la salteaua de sarit, de care s-a despartit cu greu pentru a face si alte exercitii. A fost incantat de casutele pentru picioare, dispozitivul acela gen fagure, in care trebuie sa pui alternativ picioarele, sprijinindu-te de barele ajutatoare, laterale.

S-a lasat convins cu greu sa urce pe banca si sa sara, si mai greu a fost sa-l faca sa sara de pe loc si sa aterizeze tot in doua picioare. Dani prefera sa sara ceva de genul la groapa cu nisip, artistic, cat mai mult.

La aruncatul si prinsul mingiei, sta destul de prost, fiindca are o coordonare defectuoasa ochi-mana. Asta a fost mereu o problema. De prins poate prinde mingi mari si de aproape. De aruncat, arunca dar fara a mai urmari traiectoria mingiei si de obicei de jos in sus, nu de sus in jos cum ar fi normal.

La sutat sta bine, desi fara prea multa putere, forta, dar reuseste sa centreze bine mingia.

La catarat la fel, sta bine, se urca peste tot, pe spaliere si coboara fara frica ,cu spatele. E adevarat ca si eu am facut destule exercitii de gen, folosind scara din dotare, de acasa.

Cu ocazia asta am descoperit ca Dani are putin platfus la piciorul stang, desi de mic l-am lasat sa mearga in ciorapi in casa, iar vara merge cu picioarele goale pe iarba. Se va rezolva cu exercitii de stat pe varfuri, pe loc, cu mainile ridicate in sus.

Dani nu a fost tocmai cooperant, gasind motive la orice: Nu stiu jocu asta, Nu-mi place asa, Mingea se duce doar acolo, Nu pot sa fac etc. A negociat fiecare exercitiu, a vorbit intr-una. Asa reactioneaza la un mediu nou si la o persoana noua. Vorbeste mult, face glume dar nu vrea sa faca decat ce ii place. Vroia sa sara doar pe saltea, si apoi sa mearga in casutele pentru picioare.

In concluzie, trebuie sa mai exersam pe sarituri, stat intr-un picior pentru echilibru, sa arunce mai bine mingea. Problemele lui sunt minore dar trebuiesc rezolvate.

O sa-l duc vinerea dupa-amiaza la kinetoterapie cu ceilalti copii, poate asa va fi mai cooperant si-i va imita. Vom vedea.



19 February 2010
Cursul de kinetoterapie

Cursul de kinetoterapie, al doamnei kinetoterapeut, Irina Lungeanu, s-a tinut in locatia obisnuita si au fost cam 7 parinti prezenti.

Ni s-a facut o scurta prezentare legata de definitia si scopul kinetoterapiei. La noi este mai mult cunoscuta sub numele de gimnastica medicala. Oricum ea inseamna miscarea intregului corp dar si a fiecarui segment in parte, sau combinat.

Kinetoterapia urmareste observarea si corectarea a trei activitati de baza: postura corpului ( corpul aflat in repaus si echilibrul), locomotia ( adaptarea si readaptarea corpului la mediu, rostogolirea, mersul, alergarea etc) si manipularea obiectelor ( prindere, aruncare, rasucire, tragere etc).

Kinetoterapia pediatrica se adreseaza copiiilor si se realizeaza prin joc. Se urmareste stabilirea unei interactiuni, comunicari verbale sau nonverbale, si treptat se vor invata reguli simple de interactiune sociala de genul asteptatul randului, colaborarea intr-un joc. Cu ajutorul jocului, kinetoterapeutul va observa daca exista probleme tactile( de obicei tactil defensive) si va incerca treptat sa-l ajute pe copil sa se adaptaze oricarui mediu de joaca: nisip, iarba etc.

Prima sedinta de kinetoterapie este intotdeauna o sedinta de evaluare. Aceasta se va realiza prin combinarea mai multor metode de culegere a datelor si anume prin chestionarea parintilor in legatura cu dezvoltarea motrica la varsta fragede si nu numai, observarea directa a copilului in spatiul salii si nu numai, precum si aplicarea unui test standardizat care urmareste dezvoltarea copilului in functie de scala de dezvoltare a unui copil normal. Evident sarcinile aplicate copilului vor fi progresive, de la simplu la complicat.

Prin evaluarea kineto se pot observa probleme de genul scoliozei, platfusului si multe alte probleme de gen, dar si probleme de intelegere a comenzilor, probleme de gestionare a regulilor si probleme de integrare senzoriala( stimularea proprioceptiva).

Se recomanda reevaluari periodice pentru a vedea daca copilul progreseaza si-si corecteaza problemele sau dimpotriva stagneaza si trebuie abordate alte strategii.

Dupa prima evaluare, copilului i se va face un plan de interventie personalizata pentru acasa, si bineinteles se vor face o data sau de doua ori pe saptamana, exercitii cu kinetoterapeutul, in sala de kineto sau sport.

Kineto se recomanda si copiiilor cu autism. In general problemele, intarzierile in motricitatea fizica grosiera, daca nu sunt cauzate de probleme fizice, se datoreaza intarzierilor de dezvoltare din sfera socio-emotionala.

Ce mi s-a parut interesant si binevenit, a fost faptul ca la sfarsitul cursului ni s-a prezentat un filmulet, o minisedinta de kineto cu un copil cu Down, un traseu improvizat din materialele din sala, la care s-a adaugat si sarcina de colaborare cu un alt copil.
http://altheate.blogspot.com/2010_02_01_archive.html
dora
 
Posts: 3722
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Mon Feb 22, 2010 1:11 pm

Abordarea copilului cu autism din perspective kinetoterapeutului
Irina Lungeanu
kinetoterapeut, specializat pe copii cu autism

S-a dovedit de-a lungul timpului ca cea mai buna abordare a terapiei in cazul copiilor cu dizabilitati este una multidisciplinara, iar copiii cu autism nu fac exceptie de la regula aceasta. Psihologul, terapeutul ocupational, terapeutul ABA, medicul pediatru, kinetoterapeutul, toti isi gasesc rolul in alcatuirea echipei si pot da informatii importante cu privire la diferite aspecte ale dezvoltarii copilului si a obiectivelor ce trebuie indeplinite. O colaborare eficienta poate duce la o integrare reusita in colectivitate.

Se stie ca acesti copii au o intarziere in dezvoltarea motricitatii grosiere si acest lucru se datoreaza in primul rand intarzierii din sfera socio-afectiva, de aceea este necesar sa se faca in prealabil o evaluare a acestei arii de dezvoltare si planul de interventie kinetoterapeutica sa tina cont de nivelul socio-afectiv al copilului. De cele mai multe ori copiii nu reusesc sa indeplineasca sarcini simple pentru ca nu reusesc sa se opreasca din alergat si sa fie atenti la adulti. Ei dau impresia ca sunt neastamparati sau interesati de o jucarie sau o activitate, insa este doar o problema de relationare si poate de integrare senzoriala.

Kinetoterapeutul trebuie sa tina cont in stabilirea obiectivelor terapeutice atat de tonus muscular scazut, postura corporala care poate fi deficitara, dezvoltarea motricitatii grosiere care sa fie in conformitate cu varsta cronologica, cat si de imbunatatirea interactiunii si a stabilirii contactului vizual cu copilul. Astfel, la fiecare activitate pe care o face cu copilul, kinetoterapeutul va incerca sa atraga privirea acestuia cat de des cu putinta.

La fel de importanta este si colaborarea kinetoterapeutului cu parintii. Este bine ca acestia sa primeasca o lista de activitati pe care sa le faca acasa pentru a continua procesul de recuperare. Neimplicarea parintilor in activitatile recomandate de catre kinetoterapeut poate ingreuna atingerea obiectivelor, de aceea este important ca sa existe o buna colaborare intre parinte si kinetoterapeut.
http://invingemautismul.ro/cum_il_invingem.php
dora
 
Posts: 3722
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI


Return to TERAPII

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 2 guests