Social Stories

Moderators: camel, jumbo, shakalu, dora, Milena, dominique, admin, moderators

Social Stories

Postby Milena » Tue Nov 22, 2005 2:23 pm

MERG LA GRADINITA CU AUTOBUZUL

Slide1
Merg la gradinita (anul pregatitor).

Slide 2
Calatoria cu autobuzul catre scoala.

Slide 3
Cand ajung la gradinita spun `Buna` educatoarei mele si copiilor din grupa.
In cele mai multe dimineti, iau micul dejun la gradinita, cu prietenii mei.

Slide 4
Cateodata devin trist pentru ca imi este dor de familia mea. Dar stiu ca ii voi revedea curand.
Familia mea este ocupata la serviciu (scoala sau acasa).
In acest timp, eu ma pot distra jucandu-ma la gradinita.

Slide 5
In zilele insorite ne putem juca afara.
Ma pot plimba cu trotineta.
Cateodata ne jucam cu mingea.
Ma pot juca in nisip.
Imi place sa inot si sa alerg.
Cateodata facem baloane de sapun. ETC.

Slide 6
Pot merge la olita/ baie (???- imi fac nevoile) ca un copil mare.
Apoi ma spal pe maini si ma sterg cu prosopul/ ma usuc.

Slide 7
La scoala facem multe lucruri distractive.
Cantam cu educatoarea si ascultam povesti.
Ne jucam diferite jocuri.

Slide 8
Ne distram si construind.
Putem construi cu cuburi, lego si litere.
Ne jucam de asemenea cu masini, camioane si trenuri.

Slide 9
Ne ocupam si cu desenatul.
Coloram si pictam.

Slide 10
Eu si prietenii mei luam pranzul.
Apoi incerc sa trag un pui de somn.
Pot aduce de acasa ceva special pentru mine pentru ora de somn.
Eu si prietenii mei dormim putin la pranz.

Slide 11
Cateodata sunt trist pentru ca imi este dor de familia mea. Dar stiu ca ii voi vedea curand.
Educatoarea ma face sa ma simt mai bine. Imi spune ca in curand autobuzul ma va duce acasa.
La gradinita ma distrez jucandu-ma.

Slide 12
Tatal meu ma asteapta intotdeauna in statia autobuzului.

Slide 13
Toata lumea este fericita cand eu ma joc si ma distrez la gradinita.

Slide 14
Nota:
Puteti folosi fotografii adevarate (pt. scoala, autobuz, jucarii etc.), puteti lipi diferite materiale (pt. ceva special de acasa pentru dormit, de ex.).


MERG LA GRADINITA (AN PREGATITOR) CU MASINA

Slide 1
Merg la gradinita

Slide 2
Calatoresc spre gradinita/ scoala in scaunul de masina.

Slide 2- Slide 14 la fel ca la capitolul anterior, diferenta este ca cineva din familie vine sa ma ia cu masina.


CE FACEM IN CERC (ACTIVITATI EDUCATIVE IN GRUP)

Slide 1
Ce facem in cerc

Slide 2
Toata lumea poate participa stand pe scaunul lui.

Slide 3
Ma asez si privesc la educatoare.
Ascult cu urechile mele si incerc sa fac ce spune educatoarea.

Slide 4
Cateodata poate fi greu pentru mine sa ma asez, dar privesc la fotografia “ cu asezatul” si incerc sa imi gasesc scaunul, ca toti prietenii mei.
Daca ma ridic de pe scaunul meu, este greu pentru prietenii mei sa fie atenti la educatoare si sa se distreze.


Slide 5
Cand sunt in cerc trebuie sa imi tin mainile pe langa mine.

Slide 6
Cand educatoarea vorbeste, e frumos sa ascultam.
Mai intai educatoarea arata catre mine (ma numeste pe mine, imi spune numele), apoi pot vorbi.
Cand clasa canta, cant si eu, cand clasa danseaza, dansez si eu.

Slide 7
Regulile cercului sunt:
Ma asez pe locul meu.
Privesc educatoarea.
Ascult si apoi fac ce mi se spune.
Imi tin mainile pe langa mine.

Slide 8
Este foarte interesant cand respectam toti aceste reguli.

Slide 9
Puteti folosi fotografii cu linii ajutatoare, directii; langa acestea puteti desena sau lipi fotografia clasei care sta pe scaune, in cerc, educatoarea care citeste, copii care danseaza, canta etc.

Slide 10
Puteti decupa poza scaunului si sa gasiti o metoda (cu arici- Velcro) sa o puteti atasa sau nu, la nevoie, in fata scaunului copilului, astfel incat acesta sa o poata vizualiza




Pot fi un super-prieten

Slide 1
Pot fi un super-prieten.

Slide 2
Imi place sa vorbesc si sa ma joc cu prietenii mei la gradinita/ scoala.

Slide 3
Cateodata vreau sa ma joc cu ceva cu care se joaca in acelasi timp si prietenii mei.
Cand ma joc, uneori simt ca vreau sa ii iau o jucarie altui copil, sa folosesc vorbe urate, sa lovesc copiii; atunci prietenii mei devin tristi.

Slide 4
Daca vreau sa ma alatur jocului altor copii, trebuie sa cer permisiunea si sa ma alatur usor.

Slide 5
Intai ma opresc si ma gandesc cum ar proceda un prieten adevarat (un super-prieten).
Acesta ar vorbi frumos.
Si-ar folosi cu gentilete (usor, cu atentie) mainile si picioarele.
Ar privi, ar asculta si si-ar astepta randul la joaca, la jucarii.


Slide 6
Pot incerca sa fiu un super-prieten.

Slide 7
Sa iti astepti randul poate fi distractiv.
Eu si prietenii mei ajungem pe rand sa ne jucam cu jucariile care ne plac.
Daca vreau sa ma joc cu jucaria prietenului meu, spun: “Pot sa ma joc si eu cu acea jucarie?”


Slide 8
Cateodata trebuie sa imi astept randul, care va veni curand.

Slide 9
Imi place sa ma joc cu prietenii mei. Cateodata ma supar cand se joaca prietenii mei. Vreau sa se joace cu jucariile in felul meu. Dar, atat timp cat ne jucam frumos, fiecare dintre noi se poate juca cu jucariile in felul lui.

Slide 10
Prietenii mei se supara cand eu lovesc, tip, vorbesc urat, stric jucarii.

Slide 11
Ma pot linisti singur.
Ma opresc, respir adanc si imi spun ca pot fi cuminte.

Slide 12
Imi place sa ma joc cu prietenii si educatoarea mea la gradinita.
Dar cateodata sunt suparat; atunci ma opresc, ma gandesc si ma linistesc.

Slide 13
Stiu ca daca nu ma pot linisti in acest fel, pot cere si apoi primi ajutorul unui adult.

Slide 14
Un super-prieten vorbeste incet, isi foloseste usor mainile si picioarele, asculta atent, isi astepta randul la jucarii.

Slide 15
Toata lumea este fericita cand sunt un super-prieten.


Multumiri doamnei Cristina Cimpeanu pentru amabilitatea de a traduce aceste texte :)

- Va urma -
Mara - aprilie 2000; diagnostic: autism infantil; alte observatii: prematur gradul III
Milena
 
Posts: 350
Joined: Mon Sep 29, 2003 1:38 pm
Location: Cluj-Napoca

Postby Milena » Fri Nov 25, 2005 2:07 pm

POT FI IN SIGURANTA (POT STA IN SIGURANTA)

Slide 1
Pot sta in siguranta

Slide 2
Cateodata ma gandesc sa ies afara.

Slide 3
Cand mergem la prieteni, trebuie sa stau inauntru (in casa) cat timp mami si tati sunt in vizita. Uneori vreau sa ies afara in timpul vizitei. Dar trebuie sa ma opresc si sa ma gandesc: “Stop. Trebuie sa raman inauntru!”

Slide 4
Daca stau inauntru sunt in siguranta, iar mami si tati stiu unde sunt.
Daca stau inauntru, pot sa ma joc cu jucariile pe care le-am adus cu mine.
Pot sa ma joc cu prietenii, cu fratele meu sau singur.

Slide 5
Daca vreau sa ies afara, trebuie sa ii spun cu vorbele mele unui adult.

Slide 6
Daca ies singur afara nimeni nu va sti unde sunt.
Daca oamenii nu stiu unde sunt eu, se sperie si uneori chiar plang.

Slide 7
Dupa ce spun unui adult ca ies afara, ii dau intai mana si apoi ies afara.
Cand dau mana cuiva, ma simt in siguranta.

Slide 8
Le pot spune oamenilor si ce vreau sa fac atunci cand ies afara.
Uneori vreau sa ma dau in leagan sau sa ma joc la nisip.
Alteori pot sa vreau sa ma plimb, sa alerg sau sa fac baloane de sapun.


Slide 9
Cateodata vreau sa explorez vecinatatile.
Atunci nu pot merge singur, trebuie sa merg cu cineva care sa ma tina de mana.

Slide 10
Daca sunt cu cineva de mana sunt in siguranta; daca nu sunt cu cineva de mana, ma pot rataci sau lovi.

Slide 11
Cateodata, se poate intampla ca atunci cand spun cuiva ca vreau sa merg afara, el sau ea sa nu ma poata insoti in acel moment.

Slide 12
Daca nu pot merge afara, pot fi trist sau suparat, dar trebuie sa ma linistesc si sa ma joc in casa.

Slide13
Voi merge afara mai tarziu sau in alta zi.

Slide 14
Ca sa merg afara, trebuie sa merg cu cineva de mana.
Daca sunt cu cineva de mana sunt in siguranta. Ies afara doar insotit de o alta persoana adulta.


Slide 15
Joaca afara este distractiva, atunci cand ma insoteste cineva.


IMI POT FOLOSI CUVINTELE

Slide 1
Imi pot folosi propriile cuvinte

Slide 2
Cateodata uit ca trebuie sa-mi folosesc propriile mele cuvinte.

Slide 3
Imi pot folosi cuvintele impreuna cu poze, cu cuvinte scrise sau doar vorbind.

Slide 4
Cand imi folosesc cuvintele pentru alti oameni, ei pot intelege ce le vorbesc.

Slide5
Cateodata imi trebuie ceva (un obiect, o jucarie) care imi poate fi dat numai putin mai tarziu. Atunci trebuie sa imi folosesc cuvintele pentru a intreba: “Cand pot primi acest lucru?”

Slide 6
Toata lumea este fericita cand imi folosesc propriile cuvinte.

Slide 7
Daca imi folosesc cuvintele, oamenii pot sti cum ma simt. Pot sa spun “Sunt suparat” sau “Asta nu imi place”.

Slide 8
Familia si educatoarea ma ajuta sa imi amintesc sa folosesc cuvinte.

Slide 9
Pot folosi cuvintele si ca sa cer ajutor. Pot spune “ Te rog sa ma ajuti!” sau “Nu ma descurc singur”.

Slide 10
Oamenii ma inteleg mai bine si mai usor daca folosesc cuvinte.

Slide 11
Oamenii ma inteleg greu atunci cand doar plang sau tip.

Slide 12
Tipatul si plansul ranesc urechile oamenilor.

Slide 13
Cand tip sau plang, oamenii din jurul meu se supara si se intristeaza.

Slide 14
Toata lumea este fericita cand imi folosesc propriile cuvinte.

Slide 15
Si in acest caz se pot folosi poze ajutatoare, se pot folosi poze cu copii care vorbesc intrei ei, educatoarea vorbind unui copil, imaginea unui copil vesel, a unui copil trist.
Mara - aprilie 2000; diagnostic: autism infantil; alte observatii: prematur gradul III
Milena
 
Posts: 350
Joined: Mon Sep 29, 2003 1:38 pm
Location: Cluj-Napoca

Postby dora » Tue Dec 06, 2005 12:22 pm

Povestiri sociale top
Meredyth Goldberg Edelson, Doctor în psihologie
Departamentul de psihologie, Universitatea Willamette, Salem, Oregon

Multe persoane cu autism prezintă deficite la nivelul cognitiei sociale, a abilitătii de a gândi adecvat astfel încât să se producă o interactiune socială adecvată. De exemplu, teoria mentală descrie dificultătile pe care le are o persoană în a privi lucrurile din perspectiva unei alte persoane. Acest deficit poate fi adresat printr-o tehnică folosită pentru a ajuta persoanele cu autism să ‘citească’ si să înteleagă situatiile sociale. Aceasta tehnică, numită ‘Povestiri sociale’/ ‘Social stories’, prezintă comportamentele sociale adecvate sub forma unor povestiri. Ea a fost dezvoltată de către Carol Gray si caută să cuprindă răspunsuri la întrebări pe care persoana cu autism trebuie să le stie pentru a putea interactiona adecvat cu altii (de exemplu, răspunsuri la cine, ce, când si de ce în situatii sociale).

Există patru tipuri de propozitii folosite în povestirile sociale: descriptive, directive, de perspectivă si de control. Propozitiile descriptive descriu ce fac oamenii în anumite situatii sociale. Sunt folosite pentru a descrie locuri sociale, îndrumările date pas cu pas pentru a desfăsura o activitate, etc. Propozitiile directive îndrumă persoana spre un răspuns dorit adecvat. Acestea exprimă , în termeni pozitivi, care este comportamentul dorit. Dată fiind natura propozitiilor directive, trebuie avut grijă ca termenii să fie folositi corect si să nu limiteze optiunea individului. Un număr mai mare propozitii descriptive înseamnă mai multe oportunităti pentru persoana cu autism de a oferi propriile răspunsuri la situatiile sociale. Un număr mai mare de propozitii directive înseamnă mai multe indicatii specifice pentru cum ar trebui persoana să raspundă.
Al treilea tip de propozitii folosite în povestirile sociale sunt propozitiile de perspectivă. Acest tip de propozitii prezintă reactiile celorlalti la o situatie astfel încât individul poate învăta cum percep altii diverse evenimente. Ultimul tip de propozitii sunt cele de control. Aceste propozitii identifică strategii pe care persoana le poate folosi pentru a facilita memorarea si întelegerea povestirii sociale. Astfel, aceste propozitii sunt adăugate de individul în cauză după analizarea povestirii sociale.
Carol Gray a stabilit un raport în cadrul povestirilor sociale care defineste proportia propozitiilor directive si a celor de control, si a celor descriptive si / sau de perspectivă. Ea sugerează că pentru fiecare propozitie directivă sau de control, trebuie să existe trei până la cinci propozitii descriptive si /sau de perspectivă. Propozitiile directive sau de control pot fi omise în totalitate în functie de persoană si de nevoile acesteia.
În cele ce urmează sunt prezentate exemple din fiecare tip de propozitie:

Propozitii descriptive:
Sună clopotelul pentru ca copiii să se întoarcă din pauză. Copiii intră în clasă unde profesorul citeste o poveste.
Propozitii directive:
Eu m-am jucat în pauză. Clopotelul sună ca să intru în clasă. Mă opresc din joacă si mă aliniez ca să intru. Îi urmez pe alti copii si intru în liniste în clasă. După ce intru în clasă, mă duc în bancă si mă asez. Îl ascult pe profesor cum citeste povestea.
Propozitii de perspectivă:
Când sună de intrare, profesorul este bucuros când îi vede pe toti copiii cum se aliniază în liniste si merg spre clasele lor. Multi copii sunt bucurosi că o să asculte o poveste. Profesorului îi place să îi vadă pe copii că ascultă. Profesorului îi place când copiii stau în liniste în timp ce el citeste povestea.
Propozitii de control:
Îmi amintesc că sunetul clopotelului înseamnă că pauza s-a terminat atunci când mă gândesc la un ceainic. Ştiu că atunci când fluieră, nu mai are apă. Colpotelul este ca acest fluier; când sună, pauza s-a terminat.

După cum s-a vazut, expresiile din povestiri variază în functie de scopul acelei povestiri. De asemenea, este important să observăm persoana pentru care intentionăm să scriem povestirea si să luăm în considerare perspectiva acesteia atunci când decidem ce să introducem în povestire. În orice caz, să nu presupunem niciodată sentimentele persoanei pentru că autorul povestirii poate gresi în interpretarea lor.
Există mai multe moduri în care povestirile sociale pot fi folosite. Pentru persoanele care pot citi, autorul poate prezenta povestirea citind-o de două ori cu persoana respectivă. Apoi acea persoana o citeste o dată pe zi singură. Pentru persoana care nu poate citi, autorul înregistrează povestea pe o caseta cu indici care să îi sugereze persoanei când să întoarcă pagina ca si cum autorul îi citeste chiar el. Aceste indicii pot fi sunetul unui clopotel sau o expresie verbală pentru a indica momentul în care trebuie să întoarcă pagina. Persoana ascultă si ‘citeste’ povestea o dată pe zi.

Atunci când persoana cu autism învată să folosească abilitătile sau răspunsurile adecvate în situatiile sociale descrise, se poate reduce treptat folosirea povestirii. Acest lucru se poate face reducând numărul de lecturi ale povestirii pe saptamână si apoi lecturarea acesteia doar o dată pe lună sau când este nevoie. Reducerea poate fi însotită de rescrierea povestirii, eliminând gradual propozitiile directive din aceasta.
Povestirile sociale sunt utile pentru a ajuta persoana cu autism să învete moduri adecvate de interactiune în situatii sociale.
Acestea pot fi individualizate astfel încât să cuprindă nevoi specifice ale persoanei pentru care este scrisă respectiva povestire. Ele pot învăta persoana rutina zilnică, cum să facă o activitate, cum să ceară ajutor si cum să reactioneze adecvat la sentimente precum supărarea si frustrarea. Pentru că studiile apreciază în mod curent eficienta povestirilor sociale, acestea par a fi o metodă promitătoare pentru îmbunătătirea comportamentelor sociale ale persoanelor cu autism.
Exemplu dat de Lekha Nair , Autism Network, India

Salutul
Când întâlnesc pe cineva pe care îl cunosc, pot să îl privesc în fată si să zâmbesc.
Pot să spun “Bună!” sau “Salut!”. Asta se numeste salut.
Fac asta să îl fac pe om să înteleagă că mă bucur să îl văd.
Pot să salut in diferite feluri.
Uneori pot să strâng mâna persoanei.
Uneori, când vizitez o rudă sau un prieten apropiat, îl voi îmbrătisa sau îl voi bate usor pe spate sau pe umăr.
Altădată, dacă trec pe hol (sau pe stradă) pe lângă cineva cunoscut, pot să zâmbesc doar sau să înclin usor capul.
Multor oameni le place când le zâmbesc.
Zâmbetul îi poate face pe oameni să se simtă bine.
http://www.autismromania.ro/jac03.htm#Povestiri
dora
 
Posts: 3718
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby Milena » Wed Dec 07, 2005 8:19 pm

Multumesc, dora, pentru aceasta completarea-explicatie, absolut necesara si utila :)
Mara - aprilie 2000; diagnostic: autism infantil; alte observatii: prematur gradul III
Milena
 
Posts: 350
Joined: Mon Sep 29, 2003 1:38 pm
Location: Cluj-Napoca

Postby Magister » Wed Jun 07, 2006 10:20 pm

Bune idei ! Bineinteles, adaptate varstei si capabilitatilor/lipsurilor fiecarui invatacel... astfel incat sa nu il incurce, plictiseasca sau chiar jigneasca.

Pentru copii mai marisori si tinerii de orice varsta recomand "Povestiri dupa Shakespeare" de Mary & Charles Lamb. Initial o "re-traducere" dupa versurile greoaie ale sec. 16 in proza mai clara a sec. 19, inca suna arhaic si in engleza. Scopul era familiarizarea puilor de englezi cu Marea Cultura inainte de studiul detaliat, in liceele clasice.
Partea buna e ca are tot felul de explicatii privind starile personajelor, ce gandesc unii despre altii (ce e dat prin indicatii scenice jucate de actori),
ce e ascuns de unii, cum functioneaza o intriga etc.

De asemenea, mai recomand parintilor sa se uite impreuna cu copiii la variate filme (mai intai la TV), iar in pauzele de reclama ;-) sa explice, sa comenteze, sa verifice intelegerea...
Daca e suficient de stapanit ca sa nu deranjeze, puteti sa va duceti cu 'puiul' la teatru sau balet... o multime de "puzzle"-uri mintale de dezlegat. Mai ales baletul inseamna comunicare non-verbala pura, si o multime de mesaje de interpretat. Mi-au placut deosebit "Coppelia"... "Lacul lebedelor" etc.

De exemplu, chiar la a doua vizionare eu inca nu am patruns multiplele nivele de minciuna din clasicul film "Soimul maltez", ramanand impresionat de "serotonina" stapanirii de sine a personajului lui Humphrey Bogart.
n.1974, recent Dx - sindrom Asperger
"Nu imi propun sa scriu o oda decaderii, ci sa ma laud cu placerea cocosului cantator dimineata, cocotat peste cuibar, chiar numai pentru a-mi trezi vecinii" Henry David Thoreau - Walden
Magister
 
Posts: 235
Joined: Tue Jun 06, 2006 9:24 am
Location: Bucuresti

Postby dora » Thu Feb 14, 2008 8:09 pm

Mai are cineva povestiri sociale?
sau linkuri catre filmulete?
sau traduceri... ?
intreaba multa lume
dora
 
Posts: 3718
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby cataf » Wed Oct 27, 2010 1:38 pm

Buna

Avem si noi nevoie de social stories in limba romana, daca are cineva rog sa-mi scrie.Multumesc!
cataf
 
Posts: 36
Joined: Mon Jun 08, 2009 3:30 pm

Postby dora » Thu Dec 23, 2010 10:37 am

Ţup – Ţup

( poveste terapeutică)

Vreau să-ţi spun o poveste despre un iepurş. Mă asculţi?
Trăia odată, într-un luminiş al unei păduri de la marginea satului, o familie de iepuraşi. Tatăl, Iepurilă, umbla toată ziua prin pădure după treburile lui. Mama, Iepurica, stătea acasă şi avea grijă de cei trei ieuraşi pe care îi aveau. Erau tare drăgălaşi cei trei copii numai că, unul dintre ei, mezinul, un iepuraş cu blana pufoasă, cu nişte ochişori tot timpul iscoditori, cu urechiuşele mereu ciulite pentru a auzi cel mai mic zgomot, era tare neastâmpărat. Nu stătea locului o clipă. Alerga, sărea, zburda tot timpul. Îi necăjea pe fraţii lui, se lega de toate animăluţele din poiană. Din această cauză Ţup – Ţup, că aşa îl chema, era tare singuratic, nimeni nu voia să se joace cu el, să-i fie prieten. (Tu ce părere ai despre acest lucru? Cum crezi că se simţea Ţup –Ţup?)

Când îl vedea pe Spiriduş, un pui de cerb cu blana pătată şi cu un căpşor pe care se citea mereu zâmbetul şi pe Scofăilă, puiul de raton, blând şi mereu vesel, jucându-se împreună, le striga din fugă „Salut!”, sărea la ei, îi ciupea, le punea piedică şi apoi se distra de năzdrăvănia lui. Acest lucru enerva tare celelalte animăluţe aşa că toate fugeu numai când îl vedeau apărând pe Ţup – Ţup. (De ce crezi că nimeni nu voia să se joace cu Ţup – Ţup?

Ţup – Ţup era foarte trist că nimeni nu voia să se joace cu el şi nu voiau să-i fie prieteni şi se întreba mereu de ce oare toată lume îl ocoleşte. Aşa că, de la un timp încoace se tot gândea ce să facă, cum să facă să nu-l mai ocolească ceilalţi. (Tu ce ai face în locul lui Ţup-Ţup ?)
Într-o zi, în timp ce stătea la umbra unei frunze de brustur să se adăpostească de razele soarelui şi se gândea la ce să facă, cum să facă, îi apăru pe neaşteptate în faţă Săltăreaţa, o broscuţă verde şi mereu umedă. Aceasta îi zâmbi cu un zâmbet uriaş (ştii doar cât de mari sunt buzele broscuţelor) şi îi spuse veselă: „ Salut! Mă bucur să te văd azi!”. Surprins, Ţup – Ţup îi zâmbi şi el şi îi răspunse: „Salut! Şi mie îmi pare bine că te văd!”, apoi avură o scurtă conversaţie despre căldura de afară şi despre noul eleşteu în care locuia Săltăreaţa.

După ce plecă broscuţa, Ţup –Ţup rămase iar pe gânduri. (La ce crezi că se gândea iepuraşul?) Tocmai atunci trecea pe acolo Mălăieţul, un pui de castor şi văzându-l pe Ţup –Ţup îl salută şi îl întrebă dacă nu vrea să-l ajute să tragă din apă o crenguţă pe care tocmai o scăpase din lăbuţe. „Sigur, cum să nu te ajut!” răspunse iepuraşul şi traseră împreună crenguţa până la stăvilarul castorului. După ce Mălăieţul îi mulţumi, se despărţiră şi Ţup –Ţup se întoarse acasă. Toată noaptea i-a visat pe Saltăreaţa şi pe Mălăieţul. (De ce crezi că i-a visat?)

Ziua următoare, Ţup – Ţup, ţopăind prin luminiş, se apropie de Scofăilă, ratonul, îi zâmbi cu un zâmbet cât putu el de mare şi îi zise: „Slaut! Mă bucur să te văd astăzi!” Scofăilă se uită la el, parcă surprins, dar îi zâmbi şi el şi-l întrebă ce mai face, apoi avură o convorbire plăcută despre vara asta călduroasă. (De ce crezi că a fost surprins Scofăilă?)

Mai târziu, în aceeaşi zi, se apropie de casa Spriduşului, puiul de cerb şi îl întrebă dacă nu vrea să-l ajute să caute nişte frunze fragede pentru cină. Spiriduşul ştia exact unde să găsească acel locşor aşa că au plecat împreună într-acolo. Au luat cina împreună şi pentru că ziua era pe sfârşite, s-au despărţit prieteneşte şi s-au îndrepatat spre casele lor. Pe dum, Ţup – Ţup se gândea mereu la cât de bine i-a fost astăzi. ( Ce crezi, de ce i-a plăcut lui Ţup – Ţup ziua de astăzi?)


La câteva zile după aceasta era ziua de naştere a lui Spiriduş. A fot invitat şi Ţup – Ţup. Au venit şi Scofăilă, ratonul şi castorul, Mălăieţul şi Săltăreaţa, broscuţa şi mulţi alţii. S-au jucat şi au petrecut împreună până seara târziu. Nimeni nu s-a supărat şi nu s-au şicanat unii pe alţii. Lui Ţup – Ţup îi venea din când în când să împingă, să ciupească, să şicaneze pe unul sau pe altul, dar mereu se oprea şi se gândea că nu vrea să mai fie singur şi trist.
De atunci Ţup – Ţup şi-a făcut mulţi prieteni. Nu mai este singur şi nici trist. Se stăduieşte să se poarte frumos ca să fie acceptat de ceilalţi. (Ce crezi, e uşor pentru Ţup – Ţup să se stăpânească? De ce face totuşi acest lucru?)


Sursa poveştii: creaţie proprie;
Scopul poveştii: educarea comportamentului şi a emoţiilor prin imitaţie;
Cui se adresează povestea: unor copii cu ADHD care sunt tot timpul agitaţi,
neastâmpăraţi, gata mereu pentru a şicana pe alţii şi care au probleme
emoţionale din această cauză, se culpabilizează, sunt introvertiţi, îşi
găsesc greu prieteni;
Vârsta potrivită: 5 – 8 ani;
Materiale didactice posibile: ilustraţii care să reprezinte comportamenul
negativ şi cel aşteptat şi stările emoţionale negative şi pozitive;
Pentru utilizare individuală
Întrebări finale:
Ţi-a plăcut povestea?
Ce ţi-a plăcut cel mai mult? De ce?
Ce nu ţi-a plăcut în poveste? De ce?
Cu care iepuraş ţi-ar plăcea să semeni, cu cel de la începutul
poveştii sau cu cel de la sfârşitul ei?
Ce trebuie să facă cineva pentru a avea prieteni şi să nu se simtă
singur?



Inst. Sandor Traier


http://www.didactic.ro/materiale/131568 ... 9#comments
dora
 
Posts: 3718
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Thu Sep 08, 2011 3:12 pm

Metode de intervenție noi în tratarea elevilor cu autism


Cercetătorii din zona tratamentului pentru cei diagnosticați cu autism sugerează abordări ce oferă soluții diferite pentru varietatea de nevoi ale elevilor și adulților din cadrul spectrului autist și renunțarea la ideea că există un singur tip de tratament potrivit pentru aceștia. Atenția acestora s-a mutat, în ultima perioadă, dinspre căutarea de tratamente pentru persoanele cu autism clasic către explorarea și găsirea de tratamente pentru întregul spectru autist.

Abilitatile cognitive si de limbă – esențiale în găsirea metodelor de intervenție și tratament
Schimbarea radicală în abordarea tratamentului dinspre cei cu autism clasic către cei din spectrul autismului, în general, se referă de fapt la adaptarea programelor pentru elevi cu abilități diferite de limbă, cunoaștere, perceptive, senzoriale, cât cu abilități diferite de vorbire.

Aparitia cazurilor de elevi cu tulburări ale spectrului autist cu niveluri rezonabile spre avansate ale inteligenței verbale și abilităților lingvistice spontan expresive și receptive, i-a determinat pe cercetători să caute abordări mai sofisticate ale tratamentelor.

Metodele alese nu se bazează doar pe explicații lingvistice, ci trebuie să devină mai nuanțate și sofisticate, din moment ce se așteaptă ca această nouă generație, a celor numiți de cercetători înalt funcționali să se adapteze în lumea neurotipică. Mai mult de atât, metodele de tratare trebuie să fie adaptate unei multitudini de aspecte, de la nevoi senzoriale la probleme serioase ale sănătății mentale, ce coexistă și influențează majoritatea studenților „promițători”.

Cercetătorii adaugă că cea mai potrivita soluție este selectarea celor mai bune părți din modelele de intervenție existente și combinarea lor pentru elaborarea unui plan de intervenție individualizat și adaptat nevoilor fiecăruia dintre studenți.

Pe masura ce tratamentele pentru studenții cu provocări ale învățării sociale s-au extins de la cei afectati de autism clasic la cei cu provocari mai nuanțate, la fel s-a întamplat și cu abordările cercetătorilor privind tratamentul.

Pentru cei cu capacități avansate, aspectele zilnice legate de curriculum, de utilizarea unui limbaj social comun colegilor și de apariția recentă a site-urilor de networking pot fi îngreunate de blocaje sociale apărute de nicăieri. Pentru a-i ajuta pe elevi sa recunoască și să depășească aceste piedici, pentru a face față interacțiunilor sociale zilnice, cercetătorii dezvoltă în permanență idei pentru a-i ajuta să se integreze în societate.

Este ceea ce Michelle Garcia Winner numește „gândire socială”- o metodă de tratament prin care elevilor li se explică care sunt așteptările sociale și cum sunt determinate acestea de ceea ce oameni simt și gândesc unii despre altii în fiecare moment al interacțiunii. Teoria lui Winner se bazează pe „Poveștile Sociale”, create de Carol Gray și pe lucrările dr. Tony Attwood. Poveștile sociale sunt incluse în ceea ce Winner numește “instrument de învățare”, în cadrul Gândirii Sociale.

Cercetătorii comportamentaliști au observat că elevii înțeleg atunci când li se explică despre așteptările sociale, astfel ca această abordare bazată pe limbaj, ce încurajează gândirea socială ca motivație pentru ajustarea comportamentului, este des folosită de majoritatea comportamentaliștilor care lucrează cu studenți cu abilități înalte, iîn locul celei tradiționale, bazată pe recompense.

În timp ce studenții mai avansați înțeleg această abordare, cei mai tineri au nevoie de stimulente pentru a aplica ceea ce sunt învățați, fie într-un grup restrâns sau într-un cadru individual, ei nefiind suficient de maturi pentru a înțelege recompensa implicită asociată cu o interacțiune sociala reușită. Astfel, utilizarea sistemelor de bază de întărire ajută la aparitia motivației.

Insa, în paralel cu oferirea de recompense, este important ca elevul să fie ajutat să înțeleagă cum comportamentul său pozitiv îl ajută să fie acceptat și interpretat în mod pozitiv de către ceilalți.

Spre exemplu, dacă un copil primește un punct pentru că intră în clasa ăn liniște și se ocupă de teme, ar trebui să primească și un compliment detaliat precum „Justin, ai făcut o treabă foarte bună când ai intrat în clasă și te-ai apucat de teme, mă face să mă simt foarte bine când faci asta.” (“Justin, you did such a great job entering the class and getting to work, it makes me feel good when you do it that way.”) Astfel, le sunt oferite întăriri verbale într-un mod care îi va indrepta către explorarea consecințelor sociale ce decurg în mod natural din acțiunile lor.

Sursa: www.autismsupportnetwork.com. Traducere de Andreea Giuclea


--------------------------------------------------------------------------------
http://invingemautismul.ro/stiri#metode_de_interventie
dora
 
Posts: 3718
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Povesti sociale

Postby princesela84 » Thu Nov 08, 2012 9:50 pm

princesela84
 
Posts: 12
Joined: Sun Jan 09, 2011 10:30 am

Re: Social Stories

Postby dora » Mon Sep 12, 2016 11:01 am

A fost de-ajuns sa o vada pe Monica ca sa isi dea seama ca si ei, prin acceptare, pot ajuta ca un copil cu autism sa devina ca si al lor.

Fata are 14 ani. Si este clasa a VIII-a la aceeasi scoala unde invata Adi. S-a inscris in invatamantul de stat din clasa a II-a dupa ce mai toti medicii ii spuneau mamei ca muscatul mainilor pana la sange sau urletele inspaimantatoarea sunt doar semnele rasfatului si a proastei cresteri.
Ceva mai tarziu, avea sa fie diagnosticata cu autism.

Pentru fiecare lucru, mama crea povesti care sa o scoata din lumea ei trista.

Ca sa o determine sa manance brocoli, de exemplu, si nu doar cartofi prajiti zi de zi, mama ii spunea ca in burtica ei cartofiorii au dat petrecere si ca ar dori sa aiba niste musafiri colorati in verde.

Pentru a-i alunga frica, tot mama i-a spus ca ea are 22 de ingerasi ai tuturor temerilor, teama de intuneric, de inaltime, de a tine o cana cu apa in mana, etc. Cum copila aducea o cana cu apa, cum ingerasul confectionat de mama sarea de bucurie. Treptat, Monica a scapat de tot raul care-i strivea copilaria.


A ajuns printre copii obisnuiti, care i-au fost alaturi si pe care si i-a facut prieteni. 'Acum este a cincea din clasa, cu media generala peste 9', spune mama si mai multa fericire nu poate sa incapa in glasul ei. 'Vreau sa ma fac designer', ne dezvaluie copila cu ochi negri, patrunzatori, care exceleaza la pictura si la teatru.
'Mama a fost cea care m-a vindecat, ea singura a facut cu mine ABA, nu a vrut nimeni sa o ajute, de-aia o iubesc eu atat de mult. Nu m-a certat niciodata. Si cand luam o nota mica, imi spunea: "important e ca nu ai venit cu mana goala, mana ta e plina cu o nota, mai trist era daca nu erai bagata in seama'. Si mai stiti de ce o iubesc eu atata? Pentru ca m-a invatat sa fiu fericita'.

http://jurnalul.ro/special-jurnalul/rep ... 97320.html
dora
 
Posts: 3718
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Re: Social Stories

Postby dora » Mon Sep 19, 2016 8:04 am

Premieră românească (ce nu au reușit americanii): Desene animate terapeutice. Magicianul Retman e testat de copii, la Cluj

http://voxpublica.realitatea.net/politi ... 92393.html


Lucrarea reprezintă o premieră în psihologia mondială – utilizarea desenelor animate care terapii pentru tratarea stărilor de anxietate, a depresiei, a fricii de a vorbi în public și a sentimentului de vinovăție la copii.



RETMAN este un personaj asociat terapiei raţional-emotive şi cognitiv-comportamentale prin care aceasta se adresează mai eficient copiilor, adolescenţilor şi publicului larg.

Primul concept RETMAN a fost elaborat la Albert Ellis Institute, SUA, în anii ‘70-‘80, în forma unui personaj de benzi desenate, reprezentându-l atunci chiar pe Albert Ellis (Calvin Merrifield şi Rebecca Merriefield: Call Me Retman and Have a Ball, 1979). Numele de RETMAN provine de la numele Rational Emotive Therapy, aşa cum era numită atunci această formă de psihoterapie cognitiv-comportamentală (Ellis, 1994).

Conceptul RETMAN a fost reluat în anul 2007, cu aprobarea Albert Ellis Institute, de către o echipă de psihologi români, coordonată de Prof. univ. dr. Daniel David. Echipa a dezvoltat inovativ şi programatic conceptul RETMAN, într-un sistem RETMAN integrat, prezentat aici, care include: (1) benzi desenate terapeutice; (2) poveşti terapeutice; (3) desene animate terapeutice; şi (4) sistemul robotic terapeutic RoboRETMAN.

Animația cuprinde 5 filme, fiecare a câte 10-12 minute – unul cu caracter general și restul orientate pe probleme precum anxietatea, depresia, furia și vinovăția.

Resursele financiare pentru realizarea proiectului au fost inexistente inițial, dar au venit printr-un premiu de excelență câștigat din partea Fundației Dinu Patriciu, în 2011, la Gala premiilor în educație. A fost implicată multă muncă voluntară, iar toți cei în jur de 30.000 euro câștigați atunci (apoi impozitați) au fost investiți pentru cele peste 60 de minute de film animat.

Profesorul Daniel David a extins lumea lui RETMAN, creându-i un inamic, în persoana faimosului şi puternicului IRAŢIONALIUS şi personaje, ajutoare ale lui IRAŢIONALIUS, corespunzând gândurilor iraţionale: (1) NECESARUS (pentru gândirea rigidă/inflexibilă/absolutistă); (2) CATASTROFUS (pentru catastrofare); (3) FRUSTRATUS (pentru lipsa de toleranţă la frustrare) şi (4) DESCURAJATUS (pentru autodepreciere). Aceste personaje sunt prezentate în imaginile de mai jos, iar pentru a înţelege legătura lor cu gândurile iraţionale vezi AICI.


http://retman.ro/


DECALOGUL RAŢIONALITĂŢII



http://retman.ro/?page_id=63

Elaborat de psihologul Daniel David în 2012, în baza dezvoltărilor mai recente din terapia raţional-emotivă şi cognitiv-comportamentală; versiuni anterioare ale Decalogului Raţionalităţii au fost publicate de acelaşi autor, începând din anul 2000 (vezi şi aici).
Pentru a viaţă raţională şi fericită a se citi zilnic, dimineaţa sau seara înainte de culcare, timp de o lună, iar apoi, cu rol preventiv, o dată pe lună:

1. AR FI PREFERABIL să reuşeşti în tot ceea ce faci şi fă tot ce depinde omeneşte de tine în acest sens, DAR DACĂ NU REUŞEŞTI, nu înseamnă că eşti fără valoare ca om, ci doar că ai avut un comportament mai puţin performant, care probabil poate fi îmbunătăţit în viitor. Ca om eşti valoros prin simplul fapt că exişti. Aşadar, este bine să te accepţi necondiţionat, dar asta nu înseamnă că trebuie să-ţi accepţi imediat şi necondiţionat şi eşecurile, fără să încerci măcar să le corectezi, atât cât este omeneşte posibil.

2. AR FI PREFERABIL să reuşeşti în tot ceea ce faci şi fă tot ce depinde omeneşte de tine în acest sens, DAR DACĂ NU REUŞEŞTI, aminteşte-ţi că este doar (foarte) rău, fără a fi însă catastrofal (cel mai rău lucru care ţi se putea întâmpla) şi că poţi găsi mulţumire în alte activităţi, chiar dacă este mai greu la început. Indiferent cât de rău este răul care ţi s-a întâmplat, nu este cel mai mare rău care ţi se poate întâmpla!

3. AR FI PREFERABIL să reuşeşti în tot ceea ce faci şi fă tot ce depinde omeneşte de tine în acest sens, DAR DACĂ NU REUŞEŞTI, poţi tolera/suporta acest lucru neplăcut şi poţi merge mai departe, găsind bucurie în alte activităţi, chiar dacă este mai greu la început.

4. AR FI PREFERABIL ca ceilalţi să se comporte corect şi/sau frumos cu tine, DAR DACĂ NU SE COMPORTĂ AŞA, nu înseamnă că tu sau ei sunteţi fără valoare ca oameni, ci doar că au avut un comportament inadecvat care, în principiu, poate fi schimbat în viitor. Ceilalţi sunt valoroşi ca oameni prin simplul fapt că există. Aşadar, este bine să-i accepţi necondiţionat ca oameni, dar asta nu înseamnă că trebuie să le accepţi imediat şi necondiţionat şi comportamentele inadecvate, fără să încerci, atât cât este omeneşte posibil, să-i faci să şi le corecteze

5. AR FI PREFERABIL ca ceilalţi să se comporte corect şi/sau frumos cu tine, DAR DACĂ NU SE COMPORTĂ AŞA, aminteşte-ţi că este doar (foarte) rău, fără a fi însă catastrofal (cel mai rău lucru care se putea întâmpla) şi că poţi găsi mulţumire în alte activităţi, chiar dacă este mai greu la început.

6. AR FI PREFERABIL ca ceilalţi să se comporte corect şi/sau frumos cu tine, DAR DACĂ NU SE COMPORTĂ AŞA, poţi tolera/suporta acest lucru neplăcut şi poţi merge mai departe, găsind bucurie în alte activităţi, chiar dacă este mai greu la început.

7. AR FI PREFERABIL ca viaţa să fie în general corectă (cu tine şi/sau ceilalţi) şi plăcută/uşoară, DAR DACĂ NU ESTE, nu înseamnă că viaţa este nedreaptă şi/sau că tu eşti fără valoare ca om. Viaţa este un amestec de bun şi rău, iar noi ar trebui să maximizăm (dacă se poate) şi/sau să vedem binele, reducând (dacă se poate) şi/sau învăţând din rău.

8. AR FI PREFERABIL ca viaţa să fie în general corectă (cu tine şi/sau ceilalţi) şi plăcută/uşoară, DAR DACĂ NU ESTE, aminteşte-ţi că este doar (foarte) rău, fără a fi însă catastrofal (cel mai rău lucru care se putea întâmpla) şi că poţi găsi mulţumire în activităţi specifice, chiar dacă este mai greu la început.

9. AR FI PREFERABIL ca viaţa să fie în general corectă (cu tine şi/sau ceilalţi) şi plăcută/uşoară, DAR DACĂ NU ESTE, poţi tolera/suporta acest lucru şi poţi merge mai departe, găsind bucurie în activităţi specifice, chiar dacă este mai greu la început

10. SINGURUL LUCRU CARE TREBUIE – deşi şi acesta este condiţional, non-absolutist: doar dacă doreşti să fii sănătos şi fericit – ESTE CĂ NIMIC NU TREBUIE CU NECESITATE. Faptul că îţi doreşti un lucru foarte mult şi faci tot ceea ce este omeneşte posibil să-l obţii, nu înseamnă că acest lucru trebuie să se întâmple cu necesitate. Altfel spus, este bine să înţelegem şi să acceptăm faptul că nu scrie nicăieri că dorinţa noastră, fie ea intensă şi justificată prin efortul angajat în atingerea ei, trebuie să devină realitate doar pentru că noi dorim şi luptăm pentru asta. Numai cerinţele/dorinţele lui Dumnezeu pot dobândi obligatoriu realitate ontologică (devin realitate); dorinţele noastre devin uneori realitate, iar alteori, chiar justificate fiind, rămân simple dorinţe deoarece viaţa şi/sau ceilalţi ni le blochează (sau chiar nu dau doi bani pe ele). Aşadar, este bine să ne dorim lucruri, să luptăm pentru ele, dar, în acelaşi timp, să fim gata să acceptăm faptul că, în ciuda efortului nostru, s-ar putea să nu se întâmple ceea ce ne dorim. Ar fi bine să înţelegem şi să acceptăm acest lucru!
dora
 
Posts: 3718
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI


Return to TERAPII

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest