Terapia prin muzica

Moderators: camel, jumbo, shakalu, dora, Milena, dominique, admin, moderators

Postby jumbo » Fri Mar 11, 2005 2:10 pm

E ceva superb in ce spune Milena !
Stiu de la cine este insa nu pot sa nu remarc si transformarea parintilor. De la “oare ce ni se intampla ?!” pana la “sa vezi ce lucruri extraordinare ni se intampla !!”.
Parinti si copii, mana in mana, pana dincolo de ceea ce este indeobste cunoscut.
Destul de logic. Daca vrem sa intelegem cu adevarat cu extraterestrii, trebuie sa trecem de ceea ce ne protejeaza: atmosfera, stratosfera si tot restul de alte sfere.
Invatam si realizam la un moment dat ca restul e doar un fel de apa.
Plata, desigur.
Nascut: Ianuarie 1998.
Diagnostic: note autiste, hiperkinezie.
jumbo
 
Posts: 354
Joined: Wed Jan 07, 2004 1:19 pm
Location: Bucuresti

Postby Milena » Fri May 20, 2005 10:01 am

Voi raspunde aici unui parinte care m-a rugat sa ofer cateva sugestii despre cum poate sa foloseasca o claviatura electronica in lucrul cu copilul sau.
Si noi avem acasa tot o claviatura electronica, desi nici un profesor de pian nu recomanda un astfel de instrument. Pe de alta parte, tinand cont de faptul ca nu am intentionat s-o invatam pe Mara sa cante la pian, ci sa-i faciliam accesul la un instrument adevarat (costul unui pian fiind totusi mult peste posibilitatile noastre), cu ajutorul acestei claviaturi am conceput niste activitati prin care sa ne imbunatatim relatia cu ea, activitati spre care stiam deja ca are un oarecare interes si, astfel, pe un teren comun si accesibil, am invatat-o sa respecte anumite reguli, conventii sociale, sa execute anumite comenzi etc.
E adevarat ca sotul meu a invatat sa cante la pian pentru Mara. I-a fost probabil mai usor, fiindca el canta si la chitara si avea deja cunostinte temeinice de teorie muzicala. Dar, repet, daca scopul nu este neaparat obtinerea de performante, orice parinte poate sa-si ajute copilul astfel. Ulterior, un profesor poate prelua munca acestuia si sa-l indrume pe copil mai departe. Dupa multe cautari, as recomanda site-urile la care ne-am oprit noi.

http://learnpianoonline.com/main/login.html - lectii de pian pentru parinti, copii, free

http://www.serve.com/marbeth/piano.html - site-ul lui martha beth, cred ca ar fi mai bine sa incepeti cu acesta

http://www.musictheory.net/ - teorie muzicala -cel mai cuprinzator si mai bine organizat site din cate am consultat noi.

Cum poate sa-l ajute pe copil un instrument cu clape?
In primul rand dezvolta motricitatea fina, copilul devine mai constient de propriile maini, degete, de flexibilitatea degetelor lui, intelege ca poate sa controleze aceasta flexibilitate; se pot imbunatati eventuale pozitii improprii ale memebrelor superioare; o mai buna coordonare ochi-mana, se poate imbunatati considerabil relatia cu cel care il indruma.

Se pot imagina nenumarate jocuri, de exemplu:
1. Scuturam palmele/ Apasam clapele. Se repeta de 3-4 ori, copilul apasa la alegere pe orice clape.
2. Miscam degetelele/ Apasam butoanele. La fel, se repeta de 3-4 ori, iar copilul e lasat sa apese la alegere, orice clape.
3. Mainile sus/ Cauta-l pe Do de sus (sau nota cea mai de sus de pe claviatura)
4. Mainile jos/ Cauta-l pe Do de jos (sau nota cea mai de jos de pe claviatura)

Exercitii simple cu clapele:
1. apasa o clapa neagra; doua clape negre; trei clape negre
2. apasa o clapa alba, doua clape albe; trei clape albe
3. apasa o clapa alba si o clapa neagra; invers
4. apasa cate clape vrei tu; acum opreste-te
5. apasa toate clapele negre, pe rand, de la stanga la dreapta
6. un exercitiu putin mai complex e cel cu “cluster”, copilul trebuie sa apese succesiv grupurile de clape negre cu palma: incepe cu primul grup de 2 clape negre, cu mana stanga, apoi urmatorul grup de 2 clape negre (octava) cu mana dreapta, apoi trece la primul grup de 3 clape negre, mana stanga, continua cu al doilea grup de 3 clape negre, cu mana dreapta etc. pana parcurge toata claviatura. Exercitiul il ajuta sa faca distinctia intre grupuri de 2 si 3, il ajuta de asemenea sa recunoasca octavele.

Butonul de volum:
1. Da mai incet/ E prea incet
2. Da mai tare/ E prea tare
3. E prea incet/ tare… Ce-ar trebui sa facem?

Exercitii cu degetele
In primul rand, orice exercitiu trebuie sa fie perceput de copil ca un joc. Dau cateva exemple:
1. Cantecul degetelelor. Batai pe clape, in ritmul silabelor, cu degetul corespunzator, astfel: De-ge-tul ma-re plea-ca la plim-ba-re (in timp ce copilul, adultul spune silabele, copilul apasa cu degetul mare pe nota Do); exercitiul continua cu versurile: Aratatorul duce bastonul (deg. aratator - nota Re)/ Mijlociul duce pardesiul (deg. mijlociu – nota Mi)/ Inelarul cara geamantanul (deg. inelar – Fa), Degetul mic nu duce nimic/ Fiindca e pitic (deg. mic – nota Sol).
2. Cantecul ploii. Pic, pic, deget mic/ Vine soare, deget mare. Se canta cu degetul mic de la mana dreapta pe nota Sol, si apoi cu degetul mare de la mana dreapta pe nota Do. Sau cu mana stanga: primul vers – cu degetul mic pe nota Do, versul doi cu degetul mare pe nota Sol.

Exercitiile de mai sus sunt orientative, se urmareste in primul rand ca micutul sa interactioneze, nu sa obtina performante musicale. Cu multa rabdare si intuitie, copilul poate fi ajutat sa initieze jocuri, sa devina curios si interesat de acest fel comunicare.

Voi reveni.
Mara - aprilie 2000; diagnostic: autism infantil; alte observatii: prematur gradul III
Milena
 
Posts: 350
Joined: Mon Sep 29, 2003 1:38 pm
Location: Cluj-Napoca

Postby dora » Wed May 03, 2006 8:29 am

Muzica si cultura autistilor
By Sarah Schuchardt
http://www.autismforum.net/index.php?mo ... tion=36:36

“Exista parerea ce tot ce este <<ceva atipic>> este separat de <<ceva tipic>>”. Aceasta teorie nu se aplica numai pacientilor psihici studiati in filmul inspirat din realitate “Awakenings”. Se aplica de asemenea si indivizilor care pare ca nu “se aliniaza” unei culturi particulare. Multi oameni nu-i considera pe autisti ca apartinand vreunei culturi. Ei ii considera oameni atipici. Aceasta presupune ca doar in USA exista 1,5 milioane de oameni atipici. Unul din cinci sute de oameni are autism, si deci toti acestia sunt atipici (ASA). Se pune intrebarea, “cum de 1,5 milioane de americani cu comportament, necesitati si interese asemanatoare sa fie atipici?”
Raspunsul este ca ei nu sunt fiinte umane atipice. Multe atribute ale persoanelor autiste dovedesc formele unei culturi tipice de oameni. Examinarea comportamentelor comune, necesitatilor si intereselor intrinseci ale adultilor autisti, accentuand in primul rand cultural lor muzicala, demonstreaza ca autistii au o cultura proprie a lor.
Intelegand cultura muzicala a autismului se cere intelegerea autismului ca integrandu-se intr-o clasificare din punct de vedere cultural. In primul rand, lumea trebuie sa inteleaga ce este de fapt autismul. Dupa Merriam-Webster’s Medical Dictionary, autism inseamna “absorbtia in activitatea cerebrala autocentrata (ca si visuri, fantezii, deziluzii, si halucinatii), mai ales cand este insotita de evidente preluate din realitate; o anomalie mentala cu origine in copilarie care este caracterizata prin autstimulare, inabilitatea de a interactiona social, comportament repetitiv, si disfunctii de limbaj” (55). Un studiu curent prevede ca aceste manifestari vor fi evidente la patru milioane de americani in urmatoarii zece ani (ASA).
DSM-IV contine sase criterii ce definesc autismul. Primul este initierea inaintea celui de-al treilea an de viata. Tulburarile de limbaj si contact social pot de asemenea sa existe. O persoana autista poate avea interese si activitati limitate. Cel putin doua tulburari caracteristice de comunicare trebuie sa existe pentru a diagnostica autismul (Volkmar 12). Autistii se opun de asemenea schimbarii si au comportari si raspunsuri stimulative neobisnuite (Volkmar 9).
Oliver Sacks, in prefata la cartea scrisa de Temple Grandin’s, Thinking in Pictures [Gandind in Imagini], afirma urmatoarea constatare asupra autistilor: “ei trebuie considerati oameni la fel de umani ca si noi, care-si construiesc lumea lor, isi traiesc viata lor, intr-o maniera aproape de neimaginat.” Sacks demonstreaza faptul ca dincolo de eticheta de autism exista oameni. Autismul se manifesta in multe moduri, si nu exista doi autisti exact la fel. Autistii sunt in principal indivizi cu o maniera diferita de a gandi si a percepe lumea de langa ei (Sacks 11).
Acum ca definitia autismului este clara, trebuie sa examinam si definitia culturii. Merriam-Webster’s Medical Dictionary defineste cultura ca “un prototip integrat al comportamentului uman care include specificitate in gandire, vorbire, actiune, si arta si depinde de capacitatea oamenilor de a invata si transmite cunostinte peste generatii; credinte specifice, formatiuni sociale, materializarea de tratamente rasiale, religioase, sau de grupare sociala” (152). Datorita naturii izolative a autistilor toata lumea se leaga de “formatiunea sociala” a aspectului definitiei. Promotorii definirii culturii sociale autiste nu se asociaza, si de aceea ei nu fac parte din cultura. Totusi, termenul “socialize” (asociere) nu inseamna neaparat interactiune intre oameni. Definitia in vigoare spune “reglementari sociale; adaptari la nevoile celorlalti; participare la uniuni sociale” (Merriam-Webster 316). Autistii au o nevoie sociala de a se izola de formatiunile societatii. Asta nu inseamna ca ei nu se incadreaza in nici un aspect social. Faptul ca autistii cauta comunitati si chat rooms de autisti demonstreaza gruparea lor sociala. Deci, aceasta coincide cu cerintele sociale ale definitiei culturii
Acum ca cultura a fost definita, care sunt de fapt trasaturile ce definesc o cultura? Dorinta de a se alatura unui grup de persoane similare creaza fundamental unei culturi. A cauta grupuri online de discutie reprezinta fundamentul unei culturi autiste. Aceasta adunare dovedeste de asemenea cooperarea ca rasplata si pedeapsa in interiorul acestei culturi (Dunbar 194-5). Autistii coopereaza in cadrul acestei culturi ajutandu-se unul pe altul. Ei se felicita unii pe altii pentru realizari si isi transmit unii altuora consecintele ce pot rezulta din actiuni concrete. De asemenea ei nu se feresc sa spuna altora cand ceva aparent ofensiv a fost spus sau facut.
Aspecte ale increderii reciproce in crearea unei culturi. Increderea intre membrii unei culture se genereaza prin discutii, sinceritate, si indrumare (Dunbar 194-5). Membrii unei culturi autiste dobandesc aceasta prin onestitatea lor si ajutorul fiecaruia pentru altul prin discutiile lor online sau pesonale. De copii, aceasta se formeaza prin clase si scoli speciale. Ca adulti, acesti indivizi atipici cauta acelasi tip de conexiune intre culturile lor online (11/11 interviews).
Ierarhiile sociale creaza structuri intr-o cultura. Anumite culturi aleg oficiali pentru a crea o ierarhie. Alte ierarhii se formeaza in mod natural in cadrul altor culturi (Dunbar 15). Culturile autiste formeaza ierarhii in mod natural. Interviurile si discutiile cu adulti autisti arata aceste dezvoltari naturale sociale. Autistii cu nivel ridicat se afla mai sus pe scara ierarhica. Functionalitatea e instrument de clasificare. Cand un autist este pus sa-si clasifice nivelul sau de autism, tinde sa se clasifice dupa nivelul sau de functionalitate. Aceasta clasificare poate face paralela intre clasele (sociale) de jos, de mijloc si de sus in multe culturi cunoscute
Limbajul de asemenea este important intr-o cultura. Autistii au o gama larga de abilitati de limbaj de la total mut pana la complet verbal. Obiceiurile lor lingvistice tind sa fie mai concrete si literale decat avem in general idee despre limbaj. Limbajul autistilor pare sa fie in mod obisnuit inflexibil avand unele aspecte monontone. Autistii tind de asemenea sa prezinte probleme in a incepe si (sau) a sustine o conversatie (Volkmar 87). Membrii acestei culturi tind sa prefere scrisul in locul limbajului vorbit. Deci, comunitatile online actioneaza ca un mijloc mai bun de comunicare intre membri (Williams). Utilizarea limbajului difera de la o cultura la alta – un aspect al dialectelor diferite in functie de asezare in cadrul altor culturi.
Toti autistii prezinta anumite forme de capabilitati adoptate - un alt aspect cultural (Williams). Ritualurile functioneaza de asemenea ca metode adoptate (sau de adaptare) intr-o cultura. Aceste ritualuri exista si au origini diferite in culturile autiste. Anumite ritualuri regleaza stimularea senzoriala. Altele sunt datorate anxietatii accentuate. Alte ritualuri pot aparea datorita deficientelor cognitive si ajutorului in procesul de invatare. Ritualurile sunt cunoscute drept “creatoare de ordine in miezul haosului” in mediul unei persoane. Aceste sabloane creeaza o mai buna intelegere a evenimentelor, raspunsurilor , si emotiilor (Quill 19-20).
Ritualurile autiste sunt usor diferite de ritualurile tipice. Ele sunt definite ca “preocupari cu una sau mai multe forme tipice [patterns] de interese limitate si stereotipe anormale in intensitate si concentrare, aparent cu aderenta inflexibila la rutinele ori ritualurile specifice nefunctionale, fixatii motorii repetitive si stereotipe si preocupare pentru anumite parti ale obiectelor” (Quill 19). Aceste ritualuri se manifesta in multe forme pe toata structura spectrala.
Ritualurile autostimulative predomina in cultura autista. Omenirea are o necesitate primitiva de a experimenta diferite simturi. Autistii tind sa-si substimuleze sau sa-si superstimuleze anumite puncte dintre simturile lor. Deci, ei creaza stimulari pentru a experimenta simturile lor primare. Miscari ale corpului, vocalizare, si verbalizare, creaza trei mari categorii ale auto-stimularii (Quill 19).
Cateva miscari rituale ale corpului constau in repetitie, sarituri pe loc, balansari de maini, sau privitul la degete si maini. Vocalizarile se pot manifesta in sunete neobisnuite si cuvinte fara sens. Ecolali, pronuntarea unor cuvinte fara motiv aparent, demonstreaza ritualuri de verbalizare. Ritualul jocului exista de asemenea in cultura autista. Cateva din aceste ritualuri se intalnesc numai in copliarie, dar anumite aspecte raman de asemenea si in adulti. Exemple de ritualuri de joc sunt utilizarea unui singur obiect, legari de jucarii, privitul repetat la o secventa video, memorarea de carti si filme cu sfarsit predictibil
Ritualurile de comunicare exista de asemenea in cultura autista. Reperarea unei intrebari chiar si dupa ce persoana invata raspunsul si raspunde cu aceleasi sugestii si prompturi ajuta la reglarea lumii unui autist. Vorbitul si scrisul despre un obiect sau activitate preferata demonstreaza un alt ritual de comunicare. Activitati repetate pot constitui exprimarea in mod ritual a fricii, anxietatii, bucuriei, si fericirii (Quill 19)
Culturile lumii impart necesitatile comune in interiorul lor. Acest lucru mentine cultura unita. Acelasi lucru si in cultura autista. Membrii ei gasesc necesara extinderea ei si schimbarea se petrece sub propriii lor ochi si ai altora. Ei trebuie incurajati sa dobandeasca si sa invete. Acestia trebuie sa aiba capacitatea de a-si implini un vis, dar, ca oricine altcineva, ei trebuie incurajati sa-si urmareasca acest vis. Autistii au nevoie de locul lor privat si sigur. Ei au nevoie de constienta si sub- sau suprastimulare, si un mediu sigur si predictibil. Acestia au nevoie de indicii de canalizare a fixatiilor lor in actiuni sociale acceptabile. Au nevoie de oportunitati de implicare in interiorul cercului lor de interese. Cel mai important, autistii au nevoie sa existe ca oameni si sa fie tratati ca oameni (Grandin 146).

Peste toate, autistii au tendinta sa actioneze ca o cultura fricoasa si protectiva. Ei doresc sa-si protejeze gandirea ca si propria lor gandire despre ei (McKean 39). Din aceasta cauza, interviurile cu acesti indivizi in mod ocazional au fost intampinate cu un oarecare grad de ostilitate. Ei nu vor sa se identifice prin sablon autist. Ei vor o asigurare ca individualitatea lor este recunoscuta.
Acum ca ne dam seama ca autistii se incadreaza in cerintele termenului de cultura, sa examinam cum muzica se incadreaza in cultura autisa. Muizica exista ca un instrument necesar in orice cultura. Poate calma o persoana supraincarcata senzorial. Ajuta la concentrare, si este mai mult sociabil acceptabila decat balansarea si activitatile autostimulative (interview1). De asemenea, muzica ajuta la somn si dificultati de relaxare (McKean 39). Coordonarea, constiinta individuala, autoconceperea, abilitatile sociale, comunicarea, si invatarea sunt imbunatatite prin muzica (Davis 171).
Utilizarea muzicii in cultura autista se extinde pentru a include dezvoltarea vorbirii, canalizarea invatarii, si organizarea gandirii (11/7 interviews). Studiul cymaticii (fenomenului undelor) rationeaza ajutorul pe care muzica il ofera. Acest studiu arata ca un sunet pur (fara suprapunere) directionat intr-o singular molecula de apa cauzeaza vibratia moleculei intr-o maniera simetrica. Aceasta organizeaza compozitia moleculei. Deci, imaginati-va ce poate face muzica pentru oameni! Corpul uman este compus 75% din apa, deci, muzica poate organiza structura a trei patrimi din corpul nostru. La randul ei, aceasta ajuta la organizarea gandirii (Jenny). S-a spus ca muzica creaza “petrecere in corp” in timp ce portiunile activate ale creierului ori ale muschilor au fost pentru mult timp linistite (Pujol).
Membrii culturii autiste au preferinte muzicale diverse. Totusi au multe preferinte comune. Multi autisti prefera muzica definti-ritmata. Ritmurile puternice sunt preferate de multi, pentru ca persoana poate simti muzica in loc s-o asculte. diferentiaza stimularea tactila de cea auditiva, deoarece evita suprasolicitarea senzoriala in timp ce stimuleaza imaginatia (11/7 interviews).
In mod evident, ritmurile distincte si melodice sunt preferate datorita previzibilitatii. Versurile trebuie sa fie armonizate cu melodia in loc sa se distanteze de ea. In general, autistii prefera sa asculte muzica decat sa o compuna. Multora le place sa “experimenteze auditiv” muzica ascultata (interview1).
Muzica culturii autiste contine in general metrica simpla de 4/4 or 2/4. Metrica 3/4 se intalneste rar in muzica autistilor. Fenomenul se observa in muzica compusa de Enya si Donna Williams.
Exista zvonuri ca Enya are Asperger, o forma de autism (11/7 interviews). Chiar daca e fals, muzica ei atinge pe multi autisti. Ea tinde sa cante muzica cu o nota calma si sensibila. Muzica are un feeling placut. Un muzician poate deosebi metrica 4/4 or 2/4 aproape in fiecare piesa in timp de domeniul unei secunde. Sunt evitate ritmurile 3/4 pentru a accentua acest feeling. Muzica ei nu-si schimba ritmul aproape de loc pe parcursul unei piese. Aceasta satisface nevoia de rezistenta la schimbare. Un ascultator autist nu are nevoie sa-si reajusteze astfel felul in care asculta o melodie, ascultand in acest fel intreaga piesa fara confuzii sau supraincarcare senzoriala. Aceasta nu numai ca o ajuta pe Enya sa-si organizeze muzica in gand, ci relaxeaza de asemenea si pe ascultator. Muzica ei este o cale excelenta de a calma si concentra un autist.
Un alt exemplu este Donna Williams. Ea este un autist inalt-functional (Williams). Ea a lansat discul “Nobody Nowhere”. Muzica ei contine vocal in aproape fiecare piesa. Acestea ilustreaza viata si lupta ei. Acestea tind sa actioneze ca un al doilea instrument de percutie. Versurile se armonizeaza cu muzica si in primul rand pastreaza ritmul omogen. Ca si Enya, fiecare ritm este placut partitionat
Muzica compusa de Enya utilizeaza instrumente linistitoare ca pianul, instrumentatie irlandeza, percutie slaba si voce. O parte din muzica sa este exclusiv instrumentala. Alte compozitii contin muzica solo. Versurile ei nu te indeparteaza de restul muzicii. Vocea sa devine un instrument, in comun cu percutie si woodwind. Ritmurile ei mentin o structura omogena in majoritatea pieselor. Cand ritmul incepe sa varieze, variatiunea exista numai ca o subdiviziune a ritmului intr-un insturument in timp ce vocea pastreaza un ritm strict (patrimi in combinatie cu optimi). Are putine sincope (Enya).
Williams patreaza metrica chiar mai consistent. Williams trimite masuri 2/4 intr-o piesa in masura predominanta 4/4, iar cand o schimbare intervine pentru un scurt moment, se intoarce la 4/4. Deci, schimbarea nu produce confuzii semnificative. In comparatie cu Enya, Donna Williams utilizeaza foarte putin sincopele.
Williams utilizeaza tempo-uri mai rapide decat Enya, dar muzica sa totusi relaxeaza ascultatorul. Tempo-ul sau accelereat creaza o stare de fericire si de bine. Totusi, Donna Williams canta muzica ce transporta ascultatorul in mod emotional printre cuvinte (Williams CD), in timp ce Enya canta muzica ce transporta emotional asculatorul prin instrumentatie, in mod principal. Aceasta explica diferenta de tempo.
Ca in orice cultura, membrii culturii autiste prefera anumite tipuri de muzica altora. Exceptii intotdeauna exista, dar o anumita muzica pare sa fie favorizata in aceasta cultura. Multi membri ai acestei culture prefera muzica New Age. Enya si Donna Williams se incadreaza in aceasta categorie. muzica cu un “good feeling” care nu devine suprastimulativa compune lista de favorite. “Bright and calm” (Stralucitor si linistit) descrie muzica in termini specifici (interview1). Muzica obisnuita tinde sa domine de asemenea spectrul. Indivizii cresc avand urmele intrinseci ale muzicii alese de ei. Muzica clasica contine de asemenea obisnuinte datorita parerii ca muzica clasica relaxeaza copiii si adultii. Deci, muzica clasica se numara de asemenea printre preferinte.
Multe alte genuri muzicale sunt mentionate cand autistii raspund chestionarelor privind muzica favorita. Printre acestea se numara si anumite forme de rock, datorita feeling-ului ritmat, si muzica etno, in principial datorita utilizarii tobelor pentru a crea un ritm bine definit. De asemenea, exista si anumite genuri muzicale dezagreate de aceasta cultura.
Cei mai multi dintre autistii chestionati, nu agreaza rap, country, or rhythm and blues. Rap-ul este compus din cuvinte nesincronizate cu ritmul si fara armonie. Melodia si armonia creaza muzica in aceasta cultura, de aceea multi considera rap-ul ca nefiind totusi muzica. Country music tinde sa aiba sincope, “whining” (discontinuitate), si ritmuri impredictibile. Aceasta impredictibilitate ameteste si irita membrii culturii autiste. Country music este nerelaxanta pentru cei mai multi membrii. Muzica Rhythm and blues are de asemenea impredictibilitati, discontinuitati melodice si sincope, prin urmare nu este placuta de aceasta cultura (interview1).
Anumite instrumente au calitati agreate de membrii acestei culturi. In timp ce majoritatea prefera sa asculte, multi se bucura sa compuna muzica, in mod obisnuit in siguranta spatiului intim al persoanei. Instrumentele sunt alese de la pian, saxofon, si chitara la tobe, flöte, vioara si orga. Aceste instrumente creaza liniste si stari de exaltare prin ritmuri si batai definite. Saxofonul creeaza emotii in mod limpede, dupa parerea unui intervievat. Crearea de pattern-uri, stari, emotii si relaxare contureaza aspectul esential al muzicii in aceasta cultura (11/7 interviews).
Muzica produce raspunsuri mai frecvente si mai adecvate ca orice alt stimul cunoscut. Multe din acestea sunt atribuite capacitatii comunicative a muzicii (Davis 170). Chiar si in cazul lipsei de comunicare, muzica poate vorbi aproape cu oricine intr-un fel sau altul. Aceasta conexiune este explicata de efectul biologic al muzicii asupra cymaticii. Cultura autista este legata prin comunicare muzicala si necesitatilor pe care muzica le satisface.
Persoana autista inseamna mai mult decat o persoana cu probleme neuro. Ei sunt indivizi cu dorinte, comportamente, si interese comune. Se cauta unii pe altii pentru companie si intelegere. Comunica unii cu altii in multe moduri, unele de neinteles. Da, autistii au o cultura proprie fascinanta. Sunt oameni cu multe directii commune in viata. Exact cum termenul “Americani” or “Europeni” include multe feluri diferite de indivizi, nici autistii nu sund doi la fel. Cultura si muzica lor creaza un alt punct de vedere al lumii pe care altii incearca sa-l inteleaga. Observand cum acesti indivizi puternici si inteligenti percep lumea, ofera celorlalti o cu totul noua perspectiva asupra propriei lor lumi, acea persoana fiind cea mai in masura pentru aceasta.



Works Cited
Autism Society of America (ASA). “What is Autism?”
www.autism-society.org/site/PageServer? ... atisautism. 2002.
Davis, William B., Gfeller, Kate E., Thaut, Michael H.
An Introduction to Music Therapy Theory and Practice.
Second Edition. McGraw-Hill Companies, Inc. Boston,
MA; 1999.
Dunbar, Robin, Knight, Chris, Power, Camilla. The
Evolution of Culture. Rutgers University Press.
New Brunswick, NJ; 1999.
Enya. “A Day Without Rain”. Compact Disc.
Grandin, Temple. Emergence; Labeled Autistic. Warner
Books, Inc. New York, NY; 1996.
Interview1. Interviews via an Autism Discussion Board.
#Autism Channel. http://www.autismchannel.net/. 8 November
2002.
Interviews via Autism Chat Room: #autistichat. Starchat. www.starchat.net/ac.htm. 7 November 2002.
Interviews via Autism Chat Room. #Autism Channel. http://www.autismchannel.net/. 11 November 2002.
Jenny, Hans. “Cymatics: A Study of Wave Phenomena”.
http://www.cymaticsource.com/. 2002.
McKean, Thomas A. Soon Will Come the Light. Future
Horizons, Inc. Arlington, TX; 2001.
Merriam-Webster. Merriam-Webster’s Medical Dictionary.
Merriam-Webster, Inc. Springfield, MA; 1995.
Merriam-Webster. Webster’s New Dictionary of the English
Language. Popular Publishing Company LLC. New York,
NY; 2002.
Pujol, Kelley J. MT-BC. RC112. An Introduction to Music
Therapy. Southeast Missouri State University.
Spring 2002.
Quill, Kathleen Ann. Do-Watch-Listen-Say. Paul H. Brookes
Publishing Company. Baltimore, MD; 2000.
Sacks, Oliver. Thinking in Pictures (forward by Oliver
Sacks, novel by Temple Grandin). Vintage Books.
New York, NY; 1996.
Volkmar, Fred R. Autism and Pervasive Developmental
Disorders. Cambridge University Press. New York,
NY; 1998.
Williams, Donna. “In the Real World”. Facilitated
Communication Digest. Vol. 3. No. 2. 1994.
Williams, Donna. “Nobody Nowhere”. Compact Disc.

Traducerea ii apartine lui Greuceanu,caruia ii multumim calduros
dora
 
Posts: 3726
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

linistirea cu ajutorul muzicii

Postby vulturul » Fri Jun 23, 2006 11:57 am

De pe la 3 ani, fiul meu recunostea anumite armonii numai de el intelese; daca topaia si, de exemplu comutam pe mezzo tv-ul si acolo canta cineva la pian, el ramanea pironit pana se termina piesa (in special daca era din muzica clasica): de asemenea am observat ca-i placeau si anumite voci puternice sau impresionabile( cum e cea a d-nei Sarah Brightman); am o orga de cativa ani; cand era mic, chiar daca era agitat, cand se canta la orga venea si el top si fredona cu ajutorul nostru mai multe melodii pentru copii (f. usoare); invatase notele, tertele, cvartele, cvintele; acum nu mai vrea sa cante la orga, desi are cantareti preferati si-i place in continuare muzica; recunoaste vocile bune chiar daca se canta muzica dintr-asta mai moderna; ultima oara i-am pus muzica de cor din repertoriul clasicilor interpretata de Madrigal si a ascultat-o apoi cateva zile la rand; a ascultat, de asemenea G.Iovu, dar numai melodiile in care deosebea percutiile, ii placeau in general (simtea un anumit ritm); a ascultat si Mozart (vioara si pian) si i-a placut; cand era bebe adormea si pe acordurile lui Vangelis; apoi, cand a mai crescut asculta cutiutele muzicale (casete cu muzica pentru copii) si invatase toate cantecele (ordinea in care erau cantate si continutul lor), si el si eu, ca dormeam cu el; asta pana dupa gradinita (a fost un an); dupa n-a mai vrut sa invete nici cantece, nici poezii (decat vreo doua, trei); acum ii plac mult apa, vacantele la tara - el ar vrea sa se mute acolo, la tataie la tara, definitiv; are dreptate: ce sa faca el intr-un bloc, cu energia pe care o are?

Va recomand asadar sa apelati la muzica cu cea mai mare incredere (ca o paranteza - am fost in Olanda 2 saptamani, cazat intr-o vila undeva prin Hilversum, langa Amsterdam - in fiecare dimineata, micul dejun era insotit de un fond muzical deosebit, tot sa mananci)

Este bine sa apelati si la niste specialisti, fie direct, fie prin intermediul cartilor scrise, pentru a filtra muzica benefica pentru copilul dvs. (de exemplu, nu toti asculta G. Iovu, dar majoritatea poate asculta anumite discuri ale lul Vangelis); in genere, copiii recunosc muzica de calitate - datorita puritatii lor inca fragede.

Multa sanatate si incredere
vulturul
 
Posts: 48
Joined: Fri Jun 16, 2006 9:39 am
Location: bucuresti

Postby Magister » Tue Jun 27, 2006 10:19 am

Intr-adevar, muzica poate avea efecte benefice, de relaxare, invatare a concentrarii, ritmurilor, imitatiei etc.
Parintii mei au fost destul de melomani si tehnici, de mic imi puneau si muzica clasica, si pop cuminte - variate si cu gust.

Aveam 'ureche muzicala' destul de buna la imitat vocal melodii.

Pe la 8 ani au incercat sa ma invete sa cant la pian. Au gasit o pianina 'in plus' la un batran compozitor... si o profesoara de moda veche, boiereasca, din Basarabia. Am rezistat vreo 3 luni dar nu m-am prea inteles cu ea. La inceput folosea o metoda americana simpla si draguta, cu niste 'pitici' - incepea cu 'Mary had a little lamb' etc. pana la nivel simplut-mediu; dar apoi a inceput cu exercitii clasice, Alma Ionescu, Czerny etc. si m-am speriat rau. Nu aveam viteza motorie si precizia necesara pentru a 'citi' in timp real 1:1 partituri pe jumatate 'normale'.
Ea insista sa ajung la nivelul de 'domnisoara elevata' daca nu la inceputul de profesionist - ceea ce era dincolo si de dorinta si de putinta mea reala.

Cvintele (acord) ieseau din discutie - nu imi incapea mana pe claviatura...

Pe la 17 ani, dupa revolutie, i-am pisat nitel si mi-au luat o orga simpla (Yamaha PSR 102) la care din cand in cand, rar, mai cant... Am extras 'dupa ureche' diverse cantece pop (de ex. majoritatea melodiilor principale ale ABBA) chiar si ceva Mozart si Bach. Mi-a placut mai ales partea tehnica - sintetizarea diverselor instrumente pe baza mai multor parametri. Mi-au mai ramas urme de teorie muzicala, uneori mai pot 'potrivi' niste acorduri.

Dar cand am dat recent de partituri 'profesioniste' chiar pt. rock mi-am dat seama cat de departe pot fi de acel nivel. O "armura la cheie" de 5 bemoli care trebuie tinuti in minte pentru a modifica ce citesti... pur si simplu ma blocheaza...

Intr-adevar, muzica lui Enya e cea mai aproape de Spectrul autist, e foarte probabil ca ea sa fie 'in' el. Imi mai place ABBA (Agnetha e si ea 'pe acolo'), The Carpenters, si multe multe altele... pana la nitel 'metal simfonic' (Nightwish, Within Temptation).
n.1974, recent Dx - sindrom Asperger
"Nu imi propun sa scriu o oda decaderii, ci sa ma laud cu placerea cocosului cantator dimineata, cocotat peste cuibar, chiar numai pentru a-mi trezi vecinii" Henry David Thoreau - Walden
Magister
 
Posts: 235
Joined: Tue Jun 06, 2006 9:24 am
Location: Bucuresti

Postby dora » Wed Dec 10, 2008 2:27 pm

Copiii cu autism demonstrează extraordinare capacităţi muzicale


Conform studiilor americane din 2007, copiii autişti au o capacitate extraordinară în recunoaşterea tonalităţilor.

S-au efectuat o multitudine de cercetări pe muzicieni savanţi, cu memorie muzicală excepţională, şi rar a fost găsită o astfel de abilitate extraordinară.

Cercetarea compară capacităţile unor copii cu vârste între 6 şi 19 ani cu autism, în raport cu un grup de control cu acelaşi nivel de IQ şi cunoştinte muzicale, într-o serie de sarcini privind memoria tonalităţilor şi posibilitatea de deosebire a lor.
Subiecţii au fost rugaţi să identifice notele muzicale prin mutarea imaginii unui băiat urcând sau coborând scările pe ecranul unui calculator. Deşi copiii cu autism aveau dificultăţi de comunicare asociate cu această dizabilitate, o parte dintre ei au obţinut rezultate excepţionale.

Într-unul dintre teste, patru dintre copiii autişti au obţinut un procent de succes de 89%, comparativ cu performanţa medie, de 30%. Aceste descoperiri au fost surprinzătoare, dat fiind faptul că aceşti copii au o mai slabă capacitate intelectuală şi nici unul dintre subiecţi nu avea pregătire muzicală. Copiii autişti pot fi buni ascultători analitici, iar detaliile muzicale le sunt mai accesibile lor decât copiilor cu o dezvoltare normală.

http://www.ziarullumina.ro/articole;756 ... zicii.html
dora
 
Posts: 3726
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby Magister » Thu May 07, 2009 2:26 am

Am vazut-o pe Mara cantand Menuetul in sol de Bach... minunat !

era altul decat stiam... bineinteles, am cautat si am gasit... eu prinsesem cat de cat Menuetul in sol major (BWV Anh. 114) iar Mara pe cel in sol minor (115). Iar ele erau facute sa fie cantate impreuna, dupa un plan A-B-A...

Cum invata acum Mara muzica ? metodele 'oficiale' de la scoala de muzica merg asa cum sunt, sau adaptate ? poate citi fluent notele, sau mai mult prin imitatie auditiva ? dureaza mult pregatirea fiecarei piese ?

Am vazut ca mentionati pedagogia lui Martha Beth Lewis. Gasisem si eu acest site foarte bun pentru aspiratiile de nivel profesionist. Totusi prea formal si pretentios pentru incercarile mele de amator.
Acum eu folosesc manualul 'Adult Piano Adventures' vol.2 - derivat din toata seria 'Piano Adventures' de Nancy si Randall Faber care e deosebit de didactica, dar si ajunge pana la nivel binisor inaintat, chiar inceputul de conservator (dupa Nivelul 5 se canta deja sonate...).

Eu inca am probleme cu cititul rapid, mai ales liniile paralele (contrapunct) si diezii/bemolii de la cheie - tot ce imi incarca "multitaskingul" in timp real. Si cu frustrarea la limitarile tehnice. Nu imi sta in fire sa 'zdrobesc' dificultatile doar prin munca bruta si repetari nesfarsite, iar finetea tehnica pentru a le ocoli nu stiu unde sa o gasesc.

Iar Toccata si fuga (BWV 565) e 'piesa de vis' pentru mine... nu reusesc mai mult de 1/2 minut, restul e mult prea rapid ca sa-l pot urmari.
Pe cand o va canta si Mara ?

Apropo, ce orgi ('adevarate', cu tuburi) sunt la Cluj ? si ce folositi acasa ? sau pian acustic ?

Cateva forme 'sinestezice' interesante ale Toccatei:
- animatie 'orizontala': http://www.youtube.com/watch?v=ipzR9bhei_o
- 'tuburi de orga' virtuale, pe culori: http://www.youtube.com/watch?v=TFgIXgblhZ8
- animatie verticala, cuplata cu claviatura (Synthesia):
- un baiat care o canta aproape perfect la orga mare: http://www.youtube.com/watch?v=Ipp0H8tv5Hw
- improvizatie virtuoso la pian: http://www.youtube.com/watch?v=QuYrD3wwVxU

Alta piesa care m-a fascinat: Canonul de Pachelbel. Aranjament, in Synthesia: http://www.youtube.com/watch?v=_x_wSz_fYQs
n.1974, recent Dx - sindrom Asperger
"Nu imi propun sa scriu o oda decaderii, ci sa ma laud cu placerea cocosului cantator dimineata, cocotat peste cuibar, chiar numai pentru a-mi trezi vecinii" Henry David Thoreau - Walden
Magister
 
Posts: 235
Joined: Tue Jun 06, 2006 9:24 am
Location: Bucuresti

Postby Milena » Sun May 10, 2009 10:33 am

Buna dimineata, Magister,

Mara a progresat foarte mult tehnic, de la clipul acela cu Menuetul de Bach in sol minor. Din punctul nostru de vedere, insa, marele ei atu este creativitatea muzicala, cu care ne uimeste de fiecare data cand se aseaza la pian. Am cautat mult timp o persoana care sa aprecieze si sa stie s-o stimuleze in directia asta. Asa am aflat ca in Europa exista doar doua scoli de improvizatie si ca la Cluj-Napoca s-a stabilit un absolvent al uneia din cele doua scoli. L-am gasit si cam de doua luni, Mara a inceput sa studieze cu un profesor din Suedia care a studiat la Berna :) . Vom vedea in timp rezultatele acestei colaborari.
In ceea ce priveste felul in care invata Mara, iti raspund pe rand la intrebari. Acum urmeaza programa scolara alaturi de ceilalti copii, citeste fara probleme partiturile, solfegiaza perfect si nu are probleme la dicteuri. Insa a fost o perioada in care toate acestea erau dificile pentru ea din motive de atentie, hiperactivitate, motricitate... Prin tot felul de metode personalizate (jocuri muzicale, partituri colorate, dezvoltari ale melodiilor preferate de ea etc.) am reusit sa o facem sa citeasca partituri normale, sa solfegieze fluent, sa scrie notele la dicteuri in timp real etc. N-a fost usor, insa a meritat.
Un alt aspect pe care vreau sa-l reiau este felul in care aude (de putin timp am aflat ca si gusta, miroase in acelasi fel). Poate discrimina orice nota, acord, interval, fara greseala. Este o calitate care o face sa fie apreciata/ admirata de colegii ei de clasa.
Pregatirea unei piese nu dureaza foarte mult la ea, teoretic, dar cum e perfectionista rau de tot, fiecare nuanta are o deosebita importanta pentru ea, iar o greseala minora o nemultumeste si uneori o deprima :(

La Cluj sunt multe biserici care au orgi foarte bune, insa eu nu ma pricep la detalii. Acasa avem doar o pianina - stam la bloc si nu ne permite spatiul un altfel de intrument

Poate ne intalnim o data si cantati cele doua Menuete asa cum trebuie, dupa planul A-B-A... :)

Milena
Mara - aprilie 2000; diagnostic: autism infantil; alte observatii: prematur gradul III
Milena
 
Posts: 350
Joined: Mon Sep 29, 2003 1:38 pm
Location: Cluj-Napoca

Postby Magister » Wed May 13, 2009 12:46 pm

Using the language of music to speak to children with autism
http://www.nj.com/entertainment/arts/in ... ic_to.html

http://www.blisstree.com/autismvox/inno ... sic-books/

Si profesorul Jeffrey Young care a lansat metoda 'Young Piano' combinand pedagogia muzicala clasica si principiile ABA:
http://innovativepiano.com/
n.1974, recent Dx - sindrom Asperger
"Nu imi propun sa scriu o oda decaderii, ci sa ma laud cu placerea cocosului cantator dimineata, cocotat peste cuibar, chiar numai pentru a-mi trezi vecinii" Henry David Thoreau - Walden
Magister
 
Posts: 235
Joined: Tue Jun 06, 2006 9:24 am
Location: Bucuresti

Postby formykid » Thu Jan 14, 2010 5:32 pm

Fiemii îi place mult asta http://www.youtube.com/watch?v=EOe18JcatZo ) e din reclama de la firma aia de telefonie... Cand o aude topaie in ritmul ei...
It requires more courage to suffer than to die.
formykid
 
Posts: 55
Joined: Sat Jan 03, 2009 4:45 pm

Postby camel » Sat Feb 02, 2013 9:11 pm

Pentru meloterapie se foloseste aproape in exclusivitate muzica clasica si as mentiona aici cateva exemple care se folosesc cu success in multe din clinicile de speciliatate din lume pentru diverse tulburari psihice sau faze ale tulburarilor si aici vom regasi si noi exemple utile pentru lucrul pe diverse trepte de terapie cu copii autisti:

sedarea sistemului nervos: Concertul nr. 5 pentru pian si orchestra de Beethoven, Uvertura operei Persival de Wagner
pentru relaxare: Apocalipsul animalelor de Vanghelis
pentru destindere: Sonata pentru Flaut, alto si harfa de Debussy, Clar de luna de Debussy, Nocturnele lui Chopin
pentru destindere neuro- musculara : Lacul Lebedelor de Ceaikovski, Serenada de Chopin, Simfonia Pastorala de Beethoven, Vis de dragoste de Liszt
pentru calmare, liniste: Anotimpurile de Vivaldi, Ave Maria de Schubert, Concertul Imperial de Beethoven,Valsurile lui Chopin
pentru insomnie: Variatiunile Goldberg de Bach
pentru combaterea oboselii si surmenajului: Poemul simfonic Vitava de Smetana, Dimineata de Grieg
pentru tratarea starilor depresive: Carnavalul de Dvorak
pentru calmarea starilor de agitatie: Oda bucuriei de Beethoven, Corul pelerinilor de Wagner
pentru tratarea nevrozei astenice si tulburarilor vegetative: Mica serenada si Simfonia nr. 41 de Mozart
pentru calmarea marilor suferinte care apar in urma unor evenimente tragice: Concertul pentru violoncel de Dvorak si Patetica de Ceaikovski
o muzica tonica, optimista: Raspsodia maghiara de Lizt, Marele Vals din Tannhauser de Wagner, Actul Vdin Faust de Gounod

Vocalizele reprezinta o excelenta gimnastica respiratorie:

vocala A actioneaza asupra cutiei craniene, partilor superioare a plamanilor si corzilor vocale
vocala E actioneaza asupra glandei tiroide, laringelui si corzilor vocale; se recomanda cantaretilor si actorilor.
vocala I actioneaza asupra capului, nasului, laringelui, cutiei toracice, urechii; vibratiile fiind transmise in sus, contribuie la eliminarea produselor patologice din plamani si amelioreaza durerile de cap
vocala O actioneaza asupra cutiei toracice si plamanilor pe care-i stimuleaza; se recomanda bolnavilor pulmonari cronici, cantaretilor, artistilor.
vocala U actioneaza asupra organelor abdominale ( stomac, ficat ), regleaza activitatea intestinelor; se recomanda in constipatie
consoana Mmm...are actiune asupra capului, sinusurilor; indicata in cefalee, sinuzita
In meloterapie, sau terapia prin muzica, sunetele si ritmul devin instrumente cu ajutorul carora se dezvolta creativitatea, sa intra in contact cu sinele si se trateaza diverse probleme de sanatate (anxietate, durere cronica, hipertensiune, dificultati de invatare, etc.)


http://www.artadhd.baboom.ro/cp/474/211 ... -IN-AUTISM
camel
 
Posts: 607
Joined: Sat Jun 28, 2008 1:21 pm
Location: oradea

Previous

Return to TERAPII

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 3 guests