Autism new (ultimele noutati medicale)

Moderators: camel, jumbo, shakalu, dora, Milena, dominique, moderators

Postby dora » Sat Feb 13, 2010 1:43 pm

Risc major de autism la copiii născuţi prematur




Vineri, 12 Februarie 2010

Copiii născuţi prematur sunt mai predispuşi riscului de a dezvolta autism în copilărie decât cei care au fost născuţi la termen, arată un studiu britanic publicat în Revista de Pediatrie.

Cercetătorii au ţinut sub observaţie un număr de 372 de copii cu vârsta de 11 ani. Dintre aceştia, 219 au fost născuţi prematur, înainte de cea de-a 26-a săptămână de sarcină, iar specialiştii au constatat că, în proporţie de 8%, prezentau toate semnele specifice disfuncţiilor provocate de autism (ASD).

Restul copiilor, 153, au fost născuţi la termen şi nu aveau niciun simptom al bolii, subliniază cercetătorii, care adaugă că rata îmbolnăvirilor de autism este, la nivel mondial, de 9 cazuri la 1.000 de copii.



“Studiul demonstrează o creştere a frecvenţei incidenţei ASD în rândul copiilor născuţi prematur, cifra fiind chiar mai ridicată în cazul acelora care prezintă şi alte dizabilităţi”, precizează doctorul Neil Marlow, profesor de neonatologie la University College din Londra.

În plus, în cazul copiilor născuţi chiar înainte de luna a şaptea de sarcină manifestările autismului au apărut mai timpuriu , în jurul vârstei de 6 ani.

Studiile medicale aprofundate au arătat că, pe măsură ce copiii se nasc mai prematur şi reuşesc să supravieţuiască perioadei critice, sunt mai predispuşi, în timp, unui număr tot mai mare se afecţiuni fizice şi psihice.

“Creierul copiilor născuţi prematur se dezvoltă diferit în comparaţie cu cel al copiilor născuţi la termen, iar acest lucru este asociat cu frecvenţa ridicată a problemelor cognitive cu care aceştia se vor confrunta în copilărie”, a declarat Marlow pentru Reuters.

În acest sens, specialiştii îi sfătuiesc pe părinţii ai căror copii s-au născut înainte de termen să ia în calcul posibilitatea ca toate problemele de comportament sau de învăţare pe care micuţii le-ar avea să fie un semn al autismului.

Cercetarea britanică s-a bazat pe studierea unui grup de copii din Marea Britanie şi Irlanda, născuţi în 1995. În prezent, Marlow şi colegii lui îşi concentrează observaţiile asupra unui alt grup de copii, născuţi în 2006, scopul fiind acela de a compara evoluţia metodelor medicale în depistarea şi tratarea copiilor cu autism.


http://www.evz.ro/articole/detalii-arti ... -prematur/
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Wed Jun 09, 2010 1:03 pm

Acasa » Autismul, diagnosticat cu un simplu test de urina


foto:medlive.hotnews.ro



Potrivit ultimei cercetari realizate de specialistii din Marea Britanie, autismul ar putea fi diagnosticat prin realizarea unui simplu test de urina. Analiza cercetarilor s-ar baza pe problemele gastrointestinale care sunt specifice copiilor de autism, mai precis pe concentratia bacteriana la nivelul intestinelor, care difera substantial fata de cea a copiilor sanatosi.

Copiii bolnavi de autism au anumite probleme gastrointestinale specifice, determinate de prezenta acestei boli si o concentratie bacteriana la nivelul intestinelor diferita cantitativ de cea a copiilor sanatosi. Prin noua metoda determinata de cercetarile efectuate in Marea Britanie aceste diferente ar putea fi identificate, si ca atare si boala caracteristica acestora, modalitatea de diagnosticare fiind neinvaziva. Conform declaratiilor specialistului Jeremy Nicholson, aceasta modalitate de identificare a autismului necesita in continuare studii si cercetari amanuntite, motiv pentru care va fi disponibila pe piata medicala abia dupa cativa ani.

Diagnosticarea cu autism se face rareori inainte de varsta de 18 luni, in urma evaluarii comportamentale a copilului, dar poate aparea pana in primele 30 de luni de viata, indiferent de grupul social sau de nationalitatea persoanelor afectate. Procentul este de 4 ori mai mare in cazul baietilor, dar autismul la fete are forme mult mai severe iar factorul de inteligenta mult mai scazut. “Inceperea cat mai devreme a tratamentului, in cazul copiilor cu autism, poate fi extrem de importanta pentru progresul lor ulterior”, a declarat Jeremy Nicholson, coordonatorul studiului.

Autismul este o tulburare globala de dezvoltare care afecteaza comunicarea si relationarea cu cei din jur si prelucrarea informatiilor primite de la organele de simt. Aproximativ 75% dintre persoanele cu autism au asociate si dizabilitati mentale, dar, indiferent de nivelul general de abilitate si de nivelul intelectual, acestia au o dificultate comuna in a intelege lumea inconjuratoare. Manifestarile la nivel individual ale simptomelor in cazul autismului sunt diferite la fiecare copil sau adult.

Potrivit Asociatiei pentru Interventie Terapeutica in Autism, in lume exista 67 milioane de persoane ce prezinta tulburari de spectru autist, iar la noi in tara, aproximativ 30.000 de copii autisti, dar nu toti sunt diagnosticati.

Subiecte similare:
http://www.stiriazi.ro/ziare/articol/ar ... l/2496232/
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby madade » Wed Jun 09, 2010 11:28 pm

madade
 
Posts: 15
Joined: Mon Jun 09, 2008 4:32 pm

Postby dora » Wed Dec 22, 2010 12:01 pm

O importantă descoperire ar putea ajuta la tratarea a 130 de afecţiuni
.

Oamenii de ştiinţă britanici susţin că au făcut o descoperire importantă, care va ajuta la tratarea a peste 130 de afecţiuni, de la Alzheimer până la autism.

Astfel, cercetătorii au identificat 1.400 de proteine ale creierului, care, atunci când nu funcţionează aşa cum ar trebui, contribuie la dezvoltarea mai multor boli, inclusiv Alzheimer, Parkinson, autism şi a deficienţelor de învăţare.

Identificarea acestor proteine ar putea avea ca rezultat noi medicamente şi instrumente mai bune pentru diagnosticare, relatează Newser.com, care citează Daily Mail. „Este o potenţială goană după aur, o nouă frontieră pentru descoperirea de medicamente noi", a declarat Seth Grant, cercetător al Wellcome Trust Sanger Institute, de lângă Cambridge.

Pentru că aceste proteine sunt de multe ori „recidiviste", ar putea fi dezvoltate multiple tratamente pentru afecţiunile respective. Proteinele în cauză se găsesc în sinapsele creierului, care conectează celulele nervoase. Se ştie de ceva vreme că sinapsele care nu funcţionează aşa cum trebuie joacă un rol important în mai multe afecţiuni, însă proteinele proaspăt identificate vor îmbunătăţi tratamentul acestor boli.

Accesari: 517

Publicat Luni, 20 decembrie 2010 Iuliana Stan
http://www.cotidianul.ro/132638-O-impor ... -afectiuni
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Fri Jan 14, 2011 2:51 pm

Sarcinile apropiate pot spori riscul de autism Click! | Astazi

In ultima vreme s-au inmultit cazurile de autism din SUA, fapt care sugereaza ca diversi factori de risc din mediul in care traim sunt responsabili pentru declansarea frecventa a cazurilor de boala .

Studii realizate recent confirma ca fatul poate prezenta simptome chiar din burta mamei. Copiii conceputi la distanta de un an fata de fratii lor sunt de trei ori mai predispusi la autism. De regula, copiii cu autism nu au o dezvoltare normala a vorbirii si pot sa para surzi.

Legatura intre apropierea unor sarcini si autism s-a mentinut valabila chiar si in momentul in care autorii studiului au cautat si alte explicatii, precum varsta parintilor, nasterea prematura, greutatea scazuta la nastere, factori care de regula favorizeaza aceasta boala.

Riscul de autism la copiii conceputi la distanta de 1 sau 2 ani fata de fratii lor este aproape de doua ori mai mare. Studiul a fost elaborat pe baza cercetarilor aplicate in cazurile a 660 000 de copii nascuti in California intre 1992 si 2002.

Autismul consta in tulburari declansate fie de factori genetici, fie de factori din mediul inconjurator, atat sociali, cat si biologici, fapt ce ingreuneaza demersurile de a-i intelege cauzele si a gasi tratamente adecvate.

Aceasa stire a fost preluata de pe Click!.

http://www.stiriazi.ro/ziare/articol/ar ... 9637/#lifr
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Wed Apr 13, 2011 1:55 pm

Scanările creierului pot duce cândva la detectarea autismului


Cercetătorii speră că, prin folosirea unui instrument comun pentru măsurarea acticvtăţii cerebrale dintr-o nouă perspectivă, vor putea fi cu un pas mai aproape de a identifica dacă un copil prezintă un risc mare de autism.

"Nu am diagnosticat autismul până în acest moment", spune William Bosl, Ph.D., autorul principal şi omul de ştiinţă de cercetare de la Spitalul de Copii din Boston. Dar, el spune că prin utilizarea unei electroencefalograme şi programe noi, programe computerizate sofisticate pentru a analiza EEG, a reuşit împreună cu co-autorii săi, să identifice corect în proporţie de 80%, care din copii au prezentat un risc mare de autism şi care nu.

Oamenii de ştiinţă au constatat de o bună bucată de vreme că, cu cât un copil care suferă de autism, primeşte terapie cât mai devreme cu putinţă, cu atât i se îmbunătăţeşte competenţa lingvistică şi abilităţile (comportamentul). În 2007, Academia Americană de Pediatrie a recomandat ca, fiecare copil să fie testat pentru autism de la vârsta de 18 luni, respectiv 24 (luni). Aici, cercetătorii încearcă să găsească semnele ce definesc autismul, înainte ca un copil să arate că le are.

Într-un studiu publicat în revista BMC Medicine, specialiştii au testat 49 de cazuri. 46 de copii au avut un frate sau o soră diagnosticaţi cu autism, ceea ce înseamnă că ei înşişi prezintă un risc înalt de tulburare de neurodezvolare ( 1 din 110 copii conform Centrelor de Control şi Prevenirea Bolilor). Fratele/sora unui copil dignosticat cu autism are 1 din 5 şanse de a prezenta aceleaşi tulburări. Ei au fost comparaţi cu 33 de copii care nu au avut în familie persoane dignosticate cu autism.

Copiii au fost testaţi cu EEG la 6,9,12,18,24 de luni. Cercetătorii au conectat o reţea de 64 de electrozi în jurul capului copilului ce stătea în braţele mamei, iar un asistent în cercetare încerca să capteze atenţia copilului. Electrozii au măsurat aprinderile imediate de neuroni. Tehnologia EEG este cu mult mai uşor de folosit deoarece copilul poate fi treaz, se poate mişca, conform spuselor Dr. Geraldine Dawson. Alte tehnologii de imagistică cerebrală, prin rezonanţă magnetică, necesită ca cel mic să fie adormit sau sedat deoarece trebuie să stea nemişcat în timpul testului. "Nimeni nu doreşte să sedeze un copil sănătos", spune Dawson.

Bosl explică faptul că noii algoritmi computerizaţi pe care el i-a dezvoltat, au reuşit să definească analizele EEG mult mai bine decât în trecut. Judecând după diferenţele din activitatea creierului, el şi colegii săi au putut afla, care dintre copii se aflau în grupul cu risc ridicat. Ei spun că a fost o acurateţe de aproape 100% atunci când copiii băieţii aveau doar 9 luni. Au fost mai exacţi cu fetele bebeluş când aveau doar 6 luni. În ansamblu, cele mai mari diferenţe în activitatea creierului (cerebrală) au fost observate la 9 luni – adică, mult mai devreme decât atunci când un copil prezintă probleme de comportment asociate cu autismul. Diferenţele în activitatea creierului erau mai mici pe măsură ce copilul creştea.

Sarah Paterson, este director al laboratorului de neuroimagistică de la Centrul de Cercetare pentru Autism, de la Spitalul de Copii din Philadelphia. Ea caută încă cu mult timp înainte semnele de autism iar munca sa, se concentrează pe diferenţele din structura creierului. Paterson spune că, în cazul în care rezultatele din Boston pot fi confirmate, "este foarte incitant deoarece, găsirea unui semn precoce de autism, este într-adevăr Sfântul Graal". "Studiul trebuie reprodus în laboratoarele lor şi de oamenii de ştiinţă independenţi" – afirmă ea.

Dr. Max Wiznitzer – pediatru neurologist la Rainbow Babies şi Children`s Hospital din Cleveland, Ohio - spune că cercetările au dus la "o tehnică cu adevărat fascinantă ce oferă o nouă perspectivă de a analiza creierul". El notează că, ceea ce acest studiu nu ne poate spune, constă în ceea ce înseamna cu adevărat diferenţele din activitatea creierului, dintre cele două grupuri de copii. De asemenea, este încrezător că, cercetările viitoare vor furniza mai multe informaţii concrete.

Bosl spune că primii copii înrolaţi pentru acest studiu au acum 2 ani, respectiv 3, vârsta la care este de obicei detectat autismul. Aceasta le va permite cercetătorilor să avanseze, şi să se uite înapoi la modelele de activitate cerebrală ale copiilor care, se potrivesc criteriilor clinice pentru autism.


http://invingemautismul.ro/stiri.php#sc ... creierului
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Tue Nov 01, 2011 3:08 pm

Descoperire revolutionara: exista doua forme de autism

Sanatate


Cercetatorii australieni au descoperit ca exista doua forme diferite ale autismului.
Oamenii de stiinta sustin ca primul tip implica existenta unor anomalii cerebrale, precum dimensiunea sporita a creierului. De obicei, copiii care au aceasta forma de autism incep sa prezinte simptome de la varsta de 18 luni.

Tulburarile de sistem imunitar sunt specifice celui de-al doilea tip de autism.

Cercetatorii au asemanat descoperirea lor cu cea facuta de medici in 1960, cand acestia si-au dat seama ca exista mai multe feluri de cancer. Specialistii spera ca vor putea sa gaseasca metode individualizate de tratare a autismului, informeaza LiveScience.com.

“Scopul nostru este sa fim in stare sa le spunem parintilor de ce tip de autism sufera copilul. Pana acum tot ce am fost capabili sa le zicem este ca micutul are autism”, a declarat coordonatorul cercetarilor, David Amaral, psihiatru la University of California Davis.

“Descoperirea este cruciala deoarece ne ofera posibilitatea sa personalizam terapia. De exemplu, daca un copil are forma imuna a autismului, atunci vom incerca sa-l ajutam, in primul rand, prin manipularea sistemului imunitar”, a continuat prin a spune Amaral.

David Amaral si-a inceput cercetarile in anul 2006. Specialistii din echipa sa au luat in considerare numerosi factori care contribuie la aparitia autismului – marimea creierului, elemente genetice, influentele mediului etc.

Pe langa cele doua tipuri deja identificate, cercetatorii spera sa descopere si alte forme de autism.



http://www.modista.ro/sanatate/descoper ... -de-autism
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Sat Nov 12, 2011 10:02 am

Copiii care suferă de autism au mai multe celule cerebrale decât cei sănătoşi

Au fost descoperite dovezi concludente conform cărora creierele copiilor care suferă de autism sunt foarte diferite de cele ale unor copii normali, informează publicaţia Time. Un nou studiu a relevat un exces de celule cerebrale la copii cu autism, lucru care se asociază cu originile acestei boli: in utero versus în perioada dinaintea naşterii.

Autor: Andreea Bădoiu

Cercetarea a fost publicată în Journal of the American Medical Association (JAMA). Specialiştii de la Universitatea din California, San Diego, au descoperit că micuţii care suferă de autism au aproximativ cu 67% mai multe celule nervoase în porţiunea de creier cunoscută sub numele de cortexul prefrontal, decât copii sănătoşi. Cortexul prefrontal este răspunzător pentru procesarea abilităţilor sociale, comunicării, funcţiilor cognitive şi limbajului – adică toate zonele în care copiii care suferă de autism au deficienţe.

Liderul echipei de cercetători, Eric Courchesne, a studiat creierele a 7 băieţi care sufereau de autism, cu vârste cuprinse între 2 şi 16 ani. Medicul a examinat encefalele după moartea copiilor, comparând rezultatele cu examinări similare efectuate pe creierele unor copii sănătoşi care au decedat la vârste similare.

Excesul de neuroni descoperit a fost surprinzător tinând cont că, în majoritatea cazurilor, deficitele abilităţilor sociale (pe care le au, de obicei, copii cu autism) sunt strâns legate de ţesutul nervos insuficient.

„Când ne gândim la inabilitatea de a face faţă unor informaţii complicate, ne gândim, de obicei, la deficite de celule nervoase”, a spus Eric Courchesne. „Dar, ceea ce am descoperit este exact opusu”, a adăugat el.

Totuşi, din punct de vedere funcţional, copiii autişti ar putea suferi de o lipsă de conexiuni nervoase adecvate, din moment ce surplusul de neuroni nu corectează deficienţele lor la nivel de comunicare cu ceilalţi. Această situatie, spune Courchesne, „poate conduce încetinirea sau denaturarea interacţiunii active între diferitele regiuni din creier”.

Interacţiunea socială şi comunicarea, spre exemplu, necesită ca între nervii aflaţi în regiuni depărtate ale creierului să se creeze o legătură. Gandiţi-vă la prea multe celule care se dezvoltă precum o pădure şi sufocă celelalte legături neuronale esenţiale.

La fel de relevant este şi faptul că excesul de neuroni în cortexul prefrontal nu este dobândit înainte de naştere, ci în timpul dezvoltării timpurii, în uter. Acest lucru sugerează că schimbările responsabile de declanşarea autismului apar mult mai devreme decât credeau cercetătorii.

„Ştiind că avem un anumit tip de defect care apare foarte devreme în dezvoltare, ne ajută să ne concentrăm pe următorii paşi ai cercetării, paşi care vor dezvălui ce anume cauzează acest exces de celule nervoase”, a spus medicul Eric Courchesne.

„Şi, să sperăm că vom descoperi un nou tratament care să ajute copii (şi pe familiile) lor să facă faţă mai uşor simptomelor autismului”, a adăugat cercetătorul.

http://www.dcnews.ro/2011/11/copiii-car ... -sanatosi/
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Fri Dec 02, 2011 4:45 pm

FOTO Descoperire: Copiii autişti au trăsături faciale diferite de cei sănătoşi
21 octombrie 2011, 15:09 | Autor: Noémi Varga | 1058 afişări

Un studiu arăta că incidenţa autismului a crescut, în ultimii 40 de ani, de la 4 la 30-60 de cazuri la 10.000 de copii
Copiii bolnavi de autism au anumite caracteristici faciale care pot indica prezenţa afecţiunii, cum ar fi ochii mai depărtaţi şi gura mai largă, au descoperit cercetării de la Universitatea din Missouri (SUA).

Comparativ cu feţele copiilor cu dezvoltare normală, chipurile celor care suferă de autism au câteva trăsături specifice, au anunţat oamenii de ştiinţă americani.

Citeşte şi:
De ce este autismul mai frecvent astăzi

Dezvoltarea creierului şi a feţei sunt în strânsă interdependenţă. Evoluţia începe încă din stadiul embrionar şi continuă până în adolescenţă. Datorită acestei legături, cercetătorii coordonaţi de profesorul Kristina Aldridge au descoperit diferenţele faciale dintre copiii perfect sănătoşi şi cei care au tullburări de spectru autist.

Savanţii au folosit un software specializat, prin care au creat hărţile tridimensionale ale chipurilor copiilor. Echipa de cercetători a analizat chipurile a 64 de băieţi autişti şi feţele a 41 de copii cu dezvoltare normală, toţi cu vârste cuprinse între 8 şi 12 ani. Camerele de filmat au imortalizat imagini tridimensionale ale capetelor. Colţurile ochilor şi distanţa dintre nas şi buza superioară sunt două dintre cele 17 puncte esenţiale luate ca reper.

Geometria feţei şi a capului a dezvăluit că micuţii care suferă de această tulburare au următoarele trăsături faciale specifice:

- Au faţa mai lată iar ochii sunt situaţi la o distanţă mai mare decât normal

- Regiunea mediană a feţei este mai îngustă, punctele cele mai înalte ale obrajilor fiind mai apropiate de nas

- Au gura şi filtrumul (porţiunea dintre nas şi buza superioară, n.r.) mai late

CLICK pe imagini pentru a mări





Click pe imagini pentru a mări (FOTO: News Bureau University of Missouri)


Profesorul Aldrige a declarat că descoperirea va face ca diagnosticarea tulburării de spectru autist să poate fi efectuată mai devreme. Depistarea timpurie şi începerea terapiei la o vârstă cât mai fragedă sunt esenţiale pentru stimularea dezvoltării copilului şi integrarea lui în mediul social.


Pe de altă parte, cercetătoarea americană a declarat că încă nu există niciun răspuns clar privind cauzele autismului. Specialiştii suspectează atât elementele genetice, cât şi influenţa mediului înconjurător în apariţia afecţiunii de origine neurobiologică.

Totuşi, un copil diagnosticat cu tulburare de spectru autist nu dezvoltă neapărat autism, a atras atenţia Simona Macovei, medic primar psihiatru în cadrul Clinicii de Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din cadrul Spitalului Obregia.

"Tulburare de spectru autist înseamnă că în momentul în care am pus diagnosticul are aspecte din autism. La 7 ani , copilul nu trebuie să fie neapărat un autist, ci poate să aibă ADHD - tulburare de atenţie cu hiperkinezie. Practic, nu reuşeşte să se concentreze, să fie atent. Este dificil şi cu problema asta, dar nu este acelaşi lucru", a declarat medicul psihiatru.

http://www.adevarul.ro/life/sanatate/ad ... 42693.html
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Mon Nov 12, 2012 3:36 pm

dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby camel » Tue Nov 13, 2012 10:31 pm

http://www.covorasulfermecat.ro/content ... -cerebrala



Interventia timpurie in autism normalizeaza activitatea cerebrala la copiii de 18 luni
(Articol tradus partial)

Interventia intensiva si timpurie folosita pentru imbunatatirea abilitatilor cognitive si de limbaj la copiii cu autism normalizeaza si activitatea lor cerebrala si diminueaza simptomele. Cercetatorii spun ca acesta este primul studiu care arata ca interventia timpurie in autism poate normaliza activitatea cerebrala.

"Creierele copiilor mici sunt destul de maleabile si s-a demonstrat anterior ca terapia valorifica potentialul de invatare pe care il are un copil, cu scopul de a diminua efectele negative ale autismului”, spune autoarea studiului Sally Rogers, profesor de psihiatrie si stiinte ale comportamentului si cercetatoare la UC Davis Mind Institute. [...]

Studiul a fost publicat online pe 26 octombrie 2012 in Journal of the American Academy of Child & Adolescent Psychiatry; este un studiu clinic controlat, intitulat “Interventia comportamentala timpurie este asociata cu normalizarea activitatii cerebrale a copiilor mici cu autism”. Cercetatorii au aflat ca acei copii cu autism care au beneficiat de interventia propusa de ei au o activare cerebrala mai intensa atunci cand privesc fețele oamenilor, comparativ cu privitul obiectelor. Acesta este un raspuns obisnuit pentru copiii care nu au autism. La copiii cu autism inclusi in studiu care nu au beneficiat de interventia propusa, nu s-a observat acest lucru. [...]

Interventia folosita in studiu, numita Early Start Denver Model (ESDM) a fost propusa de Rogers si Geraldine Dawson, autoarea principala a studiului si sustinatoarea activa a Autism Speaks. Terapia are la baza jocul, relationarea, dezvoltarea normala si utilizeaza metode de invatare din analiza comportamentala aplicata. [...]

Pentru acest studiu, au fost alesi 48 copii (baieti si fete) diagnosticati cu autism, cu varste intre 18 si 30 luni din Sacramento (California) si din Seattle. Au fost recrutati si copii cu dezvoltare normala, pentru a realiza grupul de control. Proportia baieti-fete a fost 3:1. Autismul este de 5 ori mai intalnit in randul baietilor decat in randul fetelor. [...]

Aproximativ jumatate dintre copiii cu autism au primit aleator interventia propusa timp de 2 ani. Participantii au beneficiat aleator de ESDM 20 ore pe saptamana, iar parintii au fost instruiti sa ofere interventia. Ceilalti participanti cu autism au primit alte interventii din comunitate, precum si evaluari, manuale si alte materiale de citit. [...]

Unsprezece din cei 15 copii care au primit interventia ESDM (73%) au avut activitate cerebrala mai intensa cand au privit fețe decat atunci cand au privit jucarii. Similar, 12 din cei 17 copii cu dezvoltare normala (71%) au avut acelasi raspuns. Insa, 64% dintre copiii cu autism care nu au primit aceasta interventie au avut raspunsul opus, “autist”: activare cerebrala mai intensa la privitul jucariilor si nu al fețelor. Doar 5% dintre ei au avut activarea cerebrala a copiilor cu dezvoltare normala. [...]

“Pentru prima data” spune Dawson, “parintii si practicienii au dovada stiintifica a faptului ca interventia timpurie are impact asupra creierului si a comportamentului la copiii mici. Este esential ca toti copiii cu autism sa aiba acces la o interventie timpurie care sa conduca la efecte benefice pe termen lung”. [...]

Puteti citi articolul original aici:
http://www.sciencedaily.com/releases/20 ... 125021.htm

Psiholog Claudia Draganescu
camel
 
Posts: 612
Joined: Sat Jun 28, 2008 1:21 pm
Location: oradea

Re: Autism new (ultimele noutati medicale)

Postby dora » Fri Jan 31, 2014 1:55 pm

STUDIU: Anticorpii materni, o nouă pistă în diagnosticarea autismului
de Ana Obretin - Mediafax
http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate ... i-11115165

Anticorpii materni care au ca ţintă proteine din creierul fătului ar putea juca un rol în dezvoltarea anumitor forme de autism, potrivit unui studiu al cercetătorilor americani, publicat în Translational Psychiatry.


Efectuat pe 246 de mame ale căror copii sufereau de tulburări din spectrul autitismului şi 149 de mame de copii sănătoşi, studiul a permis stabilirea faptului că un sfert dintre femeile din primul grup aveau în corp o combinaţie de anticorpi diferită de cele din al doilea grup.

Tulburările din spectrul autismului includ forme variate ale bolii, printre care sindromul Asperger, care atinge copii foarte inteligenţi, dar care întâmpină mari dificultăţi la nivelul interacţiunilor sociale.

Anticorpii sunt proteine indispensabile sistemului imunitar. Ei permit detectarea şi neutralizarea substanţelor străine organismului, precum virusurile şi bacteriile.


Femeile însărcinate îşi transmit anticorpii copiilor, ajutându-i pe aceştia să se apere de infecţii până la vârsta de 6 luni, când sistemul imunitar al micuţilor este imatur. Femeile pot, în egală măsură, să le transmită copiilor anticorpi care împiedică dezvoltarea corectă a creierului.

"Am descoperit că 23% dintre mamele de copii suferind de autism erau purtătoare ale unor auto-anticorpi contra anumitor proteine care sunt necesare dezvoltării neurologice sănătoase", a spus Judy Van De Water, autorul principal al articolului, cercetător la Universitatea din California. Aceasta a mai precizat că aceşti anticorpi nu au fost găsiţi în organismele femeilor care au născut copii sănătoşi.

Tulburările din spectrul autismului au o rată de 1 la 100 de cazuri în ţările occidentale, băieţii fiind de trei ori mai afectaţi decât fetele de aceste maladii ale căror origini nu sunt cunoscute.

Echipa coordonată de Van de Water a reuşit să identifice 11 combinaţii diferite de şapte proteine asociate acestor tulburări, fiecare prezentând un risc diferit de tulburare din spectrul autismului.

Obiectivul specialiştilor este de a găsi biomarkeri capabili să identifice riscul de tulburări din spectrul autismului, care ar putea permite o "intervenţie precoce" pentru a ajuta copiii să-şi dezvolte mai bine capacităţile psihice.
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Re: Autism new (ultimele noutati medicale)

Postby camel » Mon Mar 31, 2014 10:36 am

http://www.emedic.ro/Articole3/o-serie- ... sm-110.htm

Autismul este rezultatul unor anomalii în procesul de formare a anumitor structuri cerebrale din perioada fetală, descoperire care poate duce la diagnosticarea mult mai precoce a acestui sindrom, conform unui studiu publicat miercuri de neurologi americani, transmite AFP.

Acest studiu identifică o anumită dezorganizare în arhitectura cerebrală a copiilor cu autism. Dacă această concluzie va fi confirmată și de alte studii, "putem deduce că reflectă un proces care se produce cu mult timp înainte de naștere", explică Dr. Thomas Insel, director al Institutului american pentru Sănătate Mentală.

Concluziile acestui nou studiu au fost publicate în ultimul număr al revistei New England Journal of Medicine.

"Aceste rezultate demonstrează importanța unei intervenții precoce pentru tratarea autismului", sindrom care afectează un copil din 88 în SUA.

"Dezvoltarea cerebrală a fetusului din perioada sarcinii cuprinde formarea cortexului — sau scoarța cerebrală — constituită din șase straturi distincte de neuroni", explică și Dr. Eric Courchesne, director al Centrului de Excelență în tratarea Autismului din cadrul Universității California de la San Diego, co-autor al acestui studiu.

"Noi am descoperit o serie de anomalii în dezvoltarea straturilor scoarței cerebrale la majoritatea copiilor diagnosticați cu autism", a mai precizat el.

Medicii au analizat eșantioane de țesut cerebral provenit de la 11 copii cu autism decedați la vârste între 2 și 15 ani. Ei au comparat rezultatele apelând la un grup martor de 11 copii fără autism. Cercetătorii au analizat o serie de 25 de gene care funcționează ca biomarkeri pentru anumite tipuri de celule cerebrale din componența diferitelor straturi ale scoarței și au constatat că acești biomarkeri lipsesc din creierul a 91% dintre copii care sufereau de autism, comparativ cu doar 9% pentru copii din grupul martor.

Semnele dezorganizării celulelor cerebrale sunt vizibile sub forma unor pete de 5 până la 7 milimetri lungime, la diferite niveluri, în diferite straturi ale scoarței din regiunea lobului frontal și din regiunea lobului temporal, conform Dr.-ului Courchesne. În acest regiuni se află centrii funcțiilor sociale, ai emoțiilor, comunicării și ai limbajului — adică exact acele funcții afectate în cazurile de autism.

Printre altele, faptul că aceste anomalii sunt rare și nu afectează ansamblul cortexului, îi permite creierului să reconstituie legăturile neuronale afectate, folosind țesut sănătos din cadrul scoarței.
camel
 
Posts: 612
Joined: Sat Jun 28, 2008 1:21 pm
Location: oradea

Re: Autism new (ultimele noutati medicale)

Postby dora » Thu Mar 17, 2016 11:58 am

Mituri si adevaruri despre autism cu Sergiu Pasca
http://cursuriautism.ro/mituri-si-adeva ... autism.php


Sergiu Paşca, absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca, lucrează într-un laborator de cercetare în bazele autismului şi altor tulburări de neurodezvoltare la Universitatea Stanford din Statele Unite ale Americii.
Medicul a participat, prin conexiune via internet, la a patra ediţie a conferinţei internaţionale ABA dedicată analizei aplicate a comportamentului, care a avut loc la Bucureşti primăvara aceasta. Intervenţia sa a nuanţat informaţiile recente despre autism şi, mai important, a tranşat în spirit ştiinţific numeroasele întrebări venite din public, din partea psihologilor şi părinţilor participanţi.
Mituri si adevaruri despre autism

Psihiatria este singura ramură a medicinii unde nu avem markeri şi teste, a spus medicul. Ce ştim despre autism este că un IQ mai mic se asociază cu o severitate mai mare a bolii, că 20% din aceşti copii prezintă macrocefalie, 30% – epilepsie, iar la 70% boala se asociază cu un EEG anormal. De asemenea, se asociază frecvent cu tulburări de somn. 20% din copiii cu autism au o dezvoltare normală până în jurul vârstei de 2 ani, după care regresează. Medicul subliniază că acest aspect este totuşi controversat, pentru că este dificil să faci studii retrospective.
Etiopatogenie
Referitor la cauzele care duc la apariţia autismului, şi aici sunt multe necunoscute, ştim că riscul de transmitere ereditară a bolii este de 60%. Contribuie factorii de mediu, cum ar fi infecţiile din trimestrul al doilea de sarcină, inclusiv rubeola, şi utilizarea prenatală a valproatului, medicament antiepileptic. Aceste informaţii sunt importante pentru că, după cum subliniază Sergiu Paşca, „este mai uşor să elimini decât să identifici un factor de mediu“. În plus, în aproximativ 20% din cazurile de autism putem identifica evenimente genetice – deleţii care survin la nivelul a 20–30 de gene, dar nu se poate spune dacă ele sunt sau nu cauzatoare de autism. De asemenea, o deleţie de pe cromozomul 22 se asociază cu sindromul DiGeorge, boală care se asociază în 30% din cazuri cu autismul. În total însă, doar 0,1% din copiii cu autism ar prezenta această deleţie.

„Multe căi pot duce la autism. Este important să înţelegem bazele celulare pentru a ghida terapia mai târziu. Dar, anecdotic, aproape orice este asociat cu autismul“, a spus cercetătorul, iar explicaţia este că vorbim despre un spectru complex de boli. De ce se întâmplă asta? Pentru că nu ştim multe despre circuitele din creier responsabile de autism. Nu avem acces la creierul funcţional al autismului.
Dintre strategiile de abordare a etiopatogeniei autismului, după studiile post-mortem şi cercetările pe şoareci (cu inerenta problemă a validării diagnosticului, întrucât creierul animalelor diferă de al oamenilor), cercetătorii îşi pun acum speranţele în modelele celulare. „Vrem să creăm în laborator celulele implicate în autism. Recrutăm pacienţi cu autism, le recoltăm celule din piele, neinvaziv, apoi, printr-un proces complicat, le împingem înapoi în timp, până la celule pluripotente care au capacitatea de a se diferenţia în orice celulă, inclusiv în neuroni şi astrocite“, a explicat medicul psihologilor şi părinţilor.
Medicină bazată pe dovezi
Sesiunea de întrebări de la finalul prezentării sale a fost tratată cu toată seriozitatea, medicul răspunzând pe larg la întrebările publicului. Totul – cu argumentul medicinii bazate pe dovezi.

– Este utilă pentru tratamentul autismului detoxifierea organismului de metalele grele?
Nu există dovezi că metalele grele s-ar asocia cu autismul sau că reducerea concentraţiei metalelor grele din organism ar îmbunătăţi prognosticul autismului. În plus, metodele de eliminare a metalelor grele din sângele acestor copii implică foarte multe riscuri. Chelarea metalelor grele nu poate fi selectivă pentru mercur, ci poate duce şi la pierderea altor elemente, cum ar fi calciul şi potasiul, şi astfel se poate opri inima.

– Este util tratamentul cu celule stem?
Autismul nu este o boală degenerativă şi suntem, oricum, departe de-a avea o terapie cu celule stem pentru bolile neurodegenerative. Nu există niciun scop, nicio dovadă pentru a folosi celulele stem, nu ştim ce fac ele. Celulele stem recoltate la naştere nu au rol în bolile neuropsihiatrice, ele pot fi utile pentru tratamentul cancerelor de sânge. Şi nu este de neglijat riscul ca injectarea de celule stem să ducă la dezvoltarea unor cancere.

– Este utilă risperidona în ameliorarea tulburărilor de somn din autism?
Din nefericire, nu avem acum niciun medicament care să abordeze simptomele autismului. Risperidona tratează iritabilitatea şi tulburările de mişcare şi, astfel, calmează copiii cu autism. Totuşi, medicul recomandă părinţilor măsuri nemedicamentoase pentru îmbunătăţirea igienei somnului copiilor lor, prin aplicarea de gesturi simple, cum ar fi neutilizarea calculatorului seara, înainte de culcare, corectarea tulburărilor gastrointestinale, obişnuirea copilului cu o anumită disciplină.


Risipă de timp şi de bani
– Este utilă homeopatia în tratarea autismului?

Nu există dovezi că homeopatia ar avea vreun beneficiu în autism, este o risipă de timp şi de bani. Dar este adevărat că, în general, în bolile psihiatrice, efectul placebo este foarte puternic şi că de multe ori părinţii raportează nişte îmbunătăţiri care de fapt sunt inexistente. Nu există dovezi nici că vitaminele ar ajuta evoluţia autismului.


Pe scurt, singurele dovezi ştiinţifice pe care le avem la ora actuală sunt că terapia ABA îmbunătăţeşte pe termen lung prognosticul autismului şi că risperidona atenuează iritabilitatea întâlnită uneori în cadrul bolii. De asemenea, este foarte importantă abordarea corectă a comorbidităţilor autismului, precum şi relaţia dintre medic şi părintele copilului, astfel că adultul trebuie să caute un specialist cu care simte că poate comunica. Iar cel mai bun predictor al prognosticului unui copil cu autism este cât de implicaţi îi sunt părinţii.


sursa: http://www.viata-medicala.ro/
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Re: Autism new (ultimele noutati medicale)

Postby dora » Wed Apr 13, 2016 12:16 pm

Cortexuri umane generate în laborator de un cercetător român de la Stanford – interviu cu Sergiu PAŞCA

http://dilemaveche.ro/sectiune/caleidos ... ford-inter

Ce-aţi spune dacă un cercetător v-ar preleva cîteva celule epiteliale şi, cîteva săptămîni mai tîrziu, v-ar invita să vă admiraţi cortexul în miniatură, ciripind vesel pe o plăcuţă de laborator?
În urmă cu nu mai mult de şapte-opt ani, Sergiu Paşca îşi alimenta curiozitatea ştiinţifică pe băncile Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ din Cluj-Napoca. În luna mai a acestui an, prestigioasa revistă ştiinţifică Nature Methods i-a publicat un studiu în care prezintă o metodă revoluţionară de generare în laborator a unui cortex uman funcţional.

Cortexurile sferoidale generate din celule stem sînt active electric şi pot fi obţinute de la orice pacient, deschizînd noi orizonturi de cercetare a tulburărilor neuropsihiatrice ca autismul şi schizofrenia. În 2011, Sergiu Paşca a făcut parte din echipa de cercetători care a reuşit în premieră să obţină în laborator neuroni din celule stem induse din piele pentru a studia anomaliile neuronale asociate cu autismul. Recent, cercetătorul român, profesor şi investigator principal la Stanford, unde conduce propriul laborator – „Pasca Lab“ –, a obţinut, pe lîngă numeroase alte recunoaşteri internaţionale, MQ Fellow Award for Transforming Mental Health şi Baxter Faculty Scholar Award.
Forţa şi promisiunea acestei noi metode, salutate şi de Institutul Naţional de Sănătate Mintală din Statele Unite, sînt extraordinare, avînd potenţial direct de a lărgi sfera opţiunilor terapeutice oferite pacienţilor cu tulburări mintale. Datorită muncii echipei conduse de dr. Sergiu Paşca, alţi cercetători vor putea, prelevînd celule epiteliale de la orice pacient, să reconstruiască dezvoltarea creierului pacienţilor în laborator pentru a-şi da seama exact ce paşi ai dezvoltării au fost diferiţi şi cum ar putea fi corectaţi. Deoarece acesta e visul oricărui neurobiolog – să studieze direct neuroni care transmit impulsuri –, l-am întrebat pe cercetătorul român cum e să îţi petreci ziua de muncă înconjurat de mini-cortexuri vii pe care tot tu le-ai creat.

Medicina a progresat într-un mod care ar fi fost greu de imaginat în urmă cu doar 100 de ani. Însă descoperirile din domeniul neuroştiinţelor sînt cele care ne dau tot mai mult senzaţia că viaţa începe să ţină pasul cu literatura ştiinţifico-fantastică. Cum v-a venit ideea de a încerca să construiţi, în laborator, cortexuri funcţionale?

Progresul accelerat din medicină nu este, din nefericire, distribuit uniform în toate ramurile medicale. Să luăm ca exemplu oncologia şi psihiatria. În ultimele decenii am asistat la o adevărată revoluţie în înţelegerea mecanismelor şi în tratarea cancerului. Multe dintre cancere pot fi acum rapid diagnosticate şi complet vindecate. Mai mult, deseori se pot identifica tratamente personalizate, în sensul că tumorile pot fi extirpate sau biopsiate, caracterizate la nivel genomic, şi acest profil molecular poate uneori facilita selectarea medicamentului optim pentru tratament. În comparaţie cu oncologia, psihiatria a rămas în urmă cu multe decenii. Bolile mentale sînt încă diagnosticate folosind criterii comportamentale, aşa cum făceam în secolul al XIX-lea, cînd multe dintre aceste boli au fost descrise şi catalogate.
Ca medic, este foarte frustrant să realizezi că avem la dispoziţie un arsenal foarte restrîns de medicamente cu care să ameliorăm bolile psihiatrice, iar tratamentul bolilor sistemului nervos central încă are una dintre cele mai mici rate de succes în trial-urile clinice. Una dintre cauzele progresului lent în acest domeniu medical este faptul că nu putem accesa direct creierul uman la nivel celular şi molecular. Ca urmare, înţelegerea mecanismelor ce duc la apariţia şi dezvoltarea unor boli ca autismul sau schizofrenia este foarte limitată, în pofida unor eforturi susţinute din partea comunităţii ştiinţifice. Deşi avem metode neinvazive de a captura activitatea sistemului nervos, cum ar fi electroencefalografia (EEFG) sau rezonanţa magnetică nucleară (RMN), nu putem „asculta“ activitatea individuală a neuronilor sau cea a circuitelor nervoase. Ca urmare, dacă nu putem preleva non-invaziv o biopsie de creier pentru a studia o anumită boală psihiatrică, întrebarea este dacă am putea să recreăm, în mod non-invaziv şi utilizînd celulele pacientului, o „biopsie cerebrală în laborator“.

Cît de important este pentru cercetători să aibă acces direct la ţesutul neuronal? În ce măsură oferirea acestui tip de acces poate avea un impact semnificativ în studierea funcţionării sau disfuncţiilor cerebrale?

În ultimii ani, genetica bolilor psihiatrice a făcut progrese incredibile. Acum avem liste lungi de gene ale căror anomalii pot facilita sau cauza apariţia multor boli neuropsihiatrice. Problema majoră pe care o avem acum este să înţelegem exact ce rol au aceste gene în sistemul nervos central şi cum duc la apariţia bolii, cu scopul de a identifica noi mijloace terapeutice. În momentul actual, este posibilă modificarea acestor gene la animale de laborator pentru a studia consecinţele comportamentale şi celulare. Însă modelarea simptomelor bolilor psihiatrice la rozătoare este problematică. De exemplu, nu e uşor să dovedeşti că un şoricel cu o anumită mutaţie genetică are halucinaţii. De aceea este esenţial să studiem rolul acestor gene în neuroni umani. Capacitatea de a creşte neuroni de la pacienţi în plăcuţe de laborator permite nu doar identificarea anomaliilor funcţionale ale acestor celule, ci şi testarea sistematică, pe scară largă, de noi medicamente.

Ce tulburări neuropsihiatrice vor putea fi studiate graţie studiului coordonat de dumneavoastră?


În principiu, orice boală a sistemului nervos poate fi studiată cu acest model experimental. Pentru moment, laboratorul meu de la Universitatea Stanford se concentrează pe pacienţi cu mutaţii genetice care prezintă risc crescut pentru autism şi schizofrenie.

Ce speraţi cînd aţi demarat această cercetare şi ce aţi aflat pe traseu?

În studiul publicat în Nature Methods (prin autorii Anca Paşca şi Steven Sloan), am arătat că, pornind de la celule pluripotente, putem obţine în plăcuţe de laborator ţesut uman cerebral funcţional. Celulele pluripotente sînt celule care au capacitatea de a se diferenţia în orice ţesut atunci cînd sînt crescute în anumite condiţii. Datorită noilor tehnici de reprogramare celulară, putem acum obţine celule pluripotente pornind de la orice celulă din organism. Cu alte cuvinte, putem lua sînge sau o mică biopsie din piele şi, utilizînd o serie de factori de transcripţie genetici, putem „întoarce înapoi în timp“ celulele respective, astfel încît să dobîndească proprietăţi de celule stem. În articol, am detaliat o abordare nouă de a ghida şi diferenţia aceste celule pluripotente în culturi celulare tridimensionale, care în final se organizează, în laborator, într-un cortex cerebral uman. Cortexul cerebral, organizat în şase straturi la suprafaţa creierului, este porţiunea cea mai complexă a sistemului nervos şi are un rol esenţial în memorie, atenţie, limbaj şi gîndire. Utilizînd o serie de condiţii de laborator şi factori de creştere, am reuşit ca după aproximativ zece săptămîni de cultură în plăcuţe, să obţinem sfere de aproximativ 4-5 mm în diametru, care seamănă, la nivel de expresie genică, cu un cortex fetal uman la săptămîna 20 de gestaţie. Aceste sfere corticale plutesc în mediu, iar înăuntru se pot observa neuroni aranjaţi în straturi la fel ca în cortex. Mai mult, printre neuroni există celulele gliale de suport numite astrocite. Ceea ce a fost cu adevărat fascinant a fost să observăm că aceste sfere cerebrale sînt foarte active electric – neuronii formează sinapse şi comunică între ei. Pentru prima dată, am reuşit să aplicăm o tehnică de secţionare a creierului folosită la rozătoare şi să studiem reţelele neuronale din sferele corticale prin stimulare electrică şi înregistrare concomitentă a reacţiei electrice în interiorul neuronilor. Însă ceea ce merită subliniat este că aceste cortexuri sferoidale pot fi obţinute în laborator de la orice pacient. Această abordare experimentală deschide posibilităţi de a studia bolile sistemului nervos cu o platformă celulară personalizată.

După cortex ar putea urma şi alte tipuri de ţesut cerebral?

În primul rînd, dorim să optimizăm cît mai mult metoda curentă, dar în acelaşi timp lucrăm la generarea de alte regiuni ale creierului, în special cele implicate în bolilele de neurodezvoltare.

Vedeţi posibile pe viitor şi aplicaţii de tip transplant pentru pacienţi cu leziuni cerebrale?

Pentru bolile de neurodezvoltare, precum autismul, ADHD-ul sau schizofrenia, nu există momentan o indicaţie de transplant. Momentan, ştim foarte puţin despre celulele neuronale specific afectate în aceste boli. Însă pentru boli de neurodegenerare, precum demenţa Alzheimer, boala Parkinson sau bolile asociate cu leziuni localizate, ar exista potenţial la un moment dat în viitor. Dar mai sînt multe de înţeles şi numeroase îmbunătăţiri de făcut înainte de a plănui astfel de experimente.

Subiectul lipsei de opţiuni terapeutice pentru pacienţii cu tulburări neuropsihiatrice v-a preocupat intens în ultimii ani. Ce perspective de tratament deschide acest studiu?

Sperăm ca această metodă să faciliteze identificarea anomaliilor neuronale asociate cu diferite forme de autism. Personal, sînt optimist că în următorii zece ani vom avea date biologice pentru a identifica subforme de autism. Odată ce avem un catalog de anomalii celulare, putem testa sistematic substanţe chimice pentru a identifica potenţiale medicamente.

Lumea cercetării ştiinţifice pare adesea izolată, inaccesibilă, privind oamenii ca pe nişte subiecţi de cercetare. În ce vă priveşte, aţi primit numeroase premii şi recunoaşteri publice. Vă mai simţiţi apropiat de pacienţi?



Acum aproximativ şase ani am decis să mă concentrez exclusiv pe cercetarea în laborator. Deşi momentan nu am pacienţi sub observaţie, sînt în contact cu pacienţii şi familiile celor incluşi în studiile noastre. Cred că odată ce ai văzut prin ce trec un copil cu autism şi familia sa, importanţa şi urgenţa identificării cauzelor acestei boli devastatoare este mereu prezentă în mintea ta. Premiile Baxter şi MQ vin cu fonduri pentru laborator şi, ca urmare, sînt esenţiale pentru a continua munca noastră.

Cum e să pleci din România, unde cercetătorii nu au adesea nici măcar fonduri pentru pipete, şi să ajungi, în doar cîţiva ani, să construieşti cortexuri funcţionale în laborator?

Mă consider norocos că fac parte din comunitatea ştiinţifică de la Universitatea Stanford. Este un mediu unic, efervescent, în mijlocul Silicon Valley, unde contează doar performanţa academică. Conduc un grup de aproximativ opt studenţi şi cercetători extrem de talentaţi. Cred că ar fi fost greu să finalizăm altundeva un astfel de proiect. Situaţia finanţării cercetării în România a atins un nivel critic. Dacă nu se face ceva imediat, mă tem că cercetarea românească va dispărea şi că noua generaţie va fi complet descurajată să urmeze o astfel de carieră.

a consemnat Ana DRAGU
dora
 
Posts: 3783
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

PreviousNext

Return to INFORMATII MEDICALE

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 3 guests