Dificultatea rostirii cuvintelor - inceput de autism?
2009-01-19, 12:05
Copiii de varste mici diagnosticati cu autism intampina probleme majore in a recunoaste cuvintele uzuale, si ca urmare a acestei dificultati, creierul lor devine suprasolicitat.
"In loc de devina experti in recunoasterea cuvintelor, copiii cu autism isi suprasolicita creierul ducand la incetinirea activitatii cerebrale.
Din cauza ca ei nu pot face distinctia intre un cuvant obisnuit si un altul cu sensuri multiple, creierul face eforturi suplimentare sa descifrare a sensului, acest lucru ducand la intelegerea gresita a cuvintelor uzuale.
Atunci cand nu pot procesa un cuvant cu o importanta majora in propozitie, ei pierd sensul intregii formulari" specifica Patricia Kuhl, director adjunct la Institutul Universitar pentru Invatare si Studierea Creierului Uman.
Ce spun testele?
Testele utilizate pentru diagnosticare au folosit o serie de senzori cu scopul de a inregistra activitatea undelor cerebrale la copii cu varsta intre 19 si 30 de luni, in timpul ascultarii de catre acestia a serii de cuvinte familiare (ca pisica, minge, caine sau carte) sau nefamiliare (ca verb, halba, a suporta, a estima).
Activitatea undelor cerebrale la copiii testati a aratat clar diferentele de reactie la cuvinte familiare fata de cele mai putin auzite.
La nivel auditiv, in mod normal, activitatea cerebrala este egala si functioneaza cu solicitarea lobilor temporali ai ambelor emisfere cerebrale.
La copiii diagnosticati cu autism, concentrarea activitatii cerebrale nu mai era in lobii temporali, ci si in alte zone ale creierului, dezvaluind faptul ca acestia faceau eforturi suplimentare in a procesa cuvintele auzite.
Ambele grupe de copii testati (cei fara afectiuni si cei cu autism) au fost supuse la testul cuvintelor, insa spuse invers, analizandu-se si aici activitatea cerebrala inregistrata de senzori.
In mod normal, orice cuvant spus invers (de la coada la cap) este perceput de creier ca un cuvant total diferit de acelasi, spus normal (de la cap la coada).
Copiii cu autism testati au reactionat insa exact la fel ca atunci cand auzisera cuvintele spuse normal, de unde si concluzia ca activitatea lor cerebrala nu functioneaza in parametri normali.
Una din piesele puzzle-ului numit autism este reprezentata de variabilitatea reactiilor persoanelor care prezinta tulburarea.
Este bine cunoscuta sintagma de "lume a lor" in care par sa traiasca copiii bolnavi de autism.
De aceea cercetatorii incerca sa descifreze misterul legat de fenomen si de modul in care pare sa functioneze creierul autistilor, mai ales din cauza diferentelor enorme de comportament la copiii suferind de aceeasi tulburare.
http://www.ele.ro/Dificultatea-rostirii ... 10826.html
CREIER,EMISFERE,TIPURI DE INVATARE
Moderators: camel, jumbo, shakalu, dora, Milena, dominique, moderators
22 posts
• Page 2 of 2 • 1, 2
by dora » Mon Jan 26, 2009 2:58 pm
Secretul din mintea geniilor
...de Mădălina Firănescu
Ce se ascunde în spatele unor minţi strălucite şi care e secretul talentului extraordinar al geniilor?
La aceste întrebări se caută răspuns de ani şi ani, însă cercetările de ultimă oră reuşesc să ridice întrucâtva vălul care ascunde felul în care se naşte şi lucrează inteligenţa de excepţie. Fie că avem de-a face cu supradotaţi din rândul persoanelor “normale”, fie că vorbim despre indivizi cu memorii sau capacităţi artistice fabuloase, dar marcaţi de vreun handicap, misterul acestor daruri incită la fel de mult.
* Congresul supradotaţilor
La primul congres european al oamenilor supradotaţi, desfăşurat zilele trecute la Köln, au fost prezenţi 350 de participanţi din 20 de ţări. "Supradotat înseamnă că eşti foarte inteligent. Şi eu sunt puţin inteligent!", a declarat, pentru Deutsche Welle, cel mai tânăr participant, Julian, 8 ani. "Puţin inteligent" înseamnă: la vârsta de şase ani, la testul IQ, a obţinut 142 puncte. Coeficientul unui om normal este de 100 puncte, iar tot ce trece de 130 intră în categoria supradotat. Christine Warlies, preşedinte al asociaţiei oamenilor supradotaţi (Mensa), precizează: "Există prejudecata că genii sunt numai în matematică, fizică şi IT.
Deseori femeile se subestimează, crezând că dacă nu sunt bune la matematică nu au cum să fie supradotate, dar nu este adevărat!" Indiferent de profesie, oricine poate deveni membru al asociaţiei MENSA dacă obţine cel puţin 130 de puncte la testul IQ.
Printre aceştia se regăsesc şi mulţi autişti sau persoane cu alte handicapuri.
* Urmaşul lui Newton din scaunul cu rotile
Calcule complicate făcute în minte ultra-rapid, teorii ştiinţifice uimitoare, virtuozitate muzicală. De asemenea performanţe se dovedesc capabili oameni care uneori au chiar handicapuri severe.
E şi cazul astrofizicianului Stephen Hawking - unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani şi profesor la catedra de Matematică la Universitatea Cambridge, deţinută cândva de Isaac Newton, dar paralizat în urma sclerozei laterale amiotrofice şi constrâns să comunice cu ajutorul unui computer sofisticat controlat cu mişcări ale capului şi globilor oculari! Comparativ cu el, Rüdiger Gamm -un geniu al calculelor – pare norocos. Abia la vârsta de 21 de ani şi-a dat seama de darul său.
A deschis întâmplător radioul şi a auzit cum un alt individ făcea aproape instantaneu, fără hârtie şi creion, calcule matematice complicate. “Asta pot şi eu, fără vreun antrenament”, şi-a spus Gamm, al cărui creier a devenit de atunci obiect de cercetare.
Niels Birbaumer, profesor de neurobiologie la Universitatea din Tübingen, a comparat – timp de doi ani- undele cerebrale ale unor autişti cu ale unor “acrobaţi ai calculelor matematice” perfect sănătoşi. El a descoperit cu acest prilej că, atunci când li se cerea să relateze o întâmplare petrecută cu mult timp în urmă, autiştii s-au descurcat mult mai bine decât “normalii”.
La fel şi în cazul evenimentelor recente. Când a venit însă vorba de viitor, rezultatele au fost egale. Asta pentru că perspectiva presupune o strategie bazată pe reguli şi formule, capitol la care autiştii nu stau bine.
* Excepţionala memorie a lui Rain Man
Se ştie că autiştii au o memorie impresionantă (fotografică!) şi sunt în stare să reţină conţinutul a mii de manuale de şah ori să reproducă impecabil o bucată muzicală pe care au auzit-o doar o dată. Dar sunt consideraţi adesea handicapaţi, din cauza imposibilităţii integrării sociale. „Înainte, erau numiţi depreciativ <idiot savants>”, spune prof. Darold Treffert, şef al Departamentului Psihiatrie la St. Agnes Hospital din Fond du Lac (Wisconsin), care a avut de-a face ani de zile cu asemenea “oameni speciali”.
Oameni precum Kim Peek, un american în vârstă de 55 de ani, pe care scenaristul Barry Morrow l-a avut ca sursă de inspiraţie pentru personajul principal al filmului „Rain Man“. Peek s-a născut cu capul de dimensiuni cu o treime mai mare decât cele normale, dar cercetătorii care i-au studiat creierul n-au putut explica extraordinara sa ţinere de minte: poate calcula în ce zi a săptămânii a căzut o anume dată istorică – şi asta pentru un interval de 4000 de ani!- ştie exact care ani au fost bisecţi şi care nu, cunoaşte toate legăturile dintre liniile de autobuze, reţeaua de străzi, prefixele telefonice şi codurile poştale din SUA! Un alt exemplu este Matt Savage. La 6 ani a învăţat să cânte la pian, pentru ca după numai 12 luni să înceapă să compună. Micul artist autist şi-a editat ulterior propriul CD cu piese de jazz. „În vreme ce interpretarea altor virtuozi pare mecanică, Matt este un maestru al variaţiunilor”, spune Darold Treffert.
Şi cazul lui Stephen Wiltshire este interesant „Creion“ şi „hârtie“, acestea au fost primele cuvinte rostite de băieţelul autist ajuns la vârsta de 5 ani. Cu o memorie vizuală fotografică, Wiltshire, devenit între timp adult, scanează străzile şi panorama oraşelor, pentru a le reproduce apoi desenat. Prietenii şi rudele îl numesc “o cameră foto vie”.
„Luaţi-le lui Kim Peek cărţile, lui Matt Savage pianul şi lui Stephen Wiltshire creionul – şi i-aţi distrus“, afirmă Darold Treffert. „Căci ei sunt de-a dreptul instaţiabili în a primi stimuli din exterior şi a-i prelucra în manieră proprie”. Dacă le sunt satisfăcute aceste porniri, devin adevăraţi maeştri. În lumea lor, “o insulă a ordinii”, singura în care se simt bine.
* Creier vătămat = creativitate?
Unii oameni excelează în matematică, muzică sau desen, aptitudini determinate de jumătatea dreaptă a creierului. Or, supra-activitatea acestei emisfere ar trebui compensată – cred cercetătorii- de deficite ale celei stângi, cauzată de vreo boală sau de vreun accident. De pildă, neurologii de la Crafton Hills College din Yucaipa, California, au studiat cazul unui băieţel de 9 ani, împuşcat în cap, în partea stângă. În uma accidentului, a rămas surdomut şi cu un handicap mintal, ceea ce nu l-a împiedicat să înceapă brusc să construiască aparate tehnice dintre cele mai complexe. Alte exemple sugestive: 12 pacienţi suferind de o formă a maladiei Alzheimer au devenit dintr-o dată capabili să cânte piese muzicale grele la un instrument sau să deseneze. Scanările cerebrale au arătat că toţi aveau emisfera stângă vătămată.
”Pe lângă accidente, şi o intoxicare cu testosteron, petrecută în timpul dezvoltării embrionale, poate cauza < sindromul savantului>”, presupune psihiatrul Darold Treffert.
Teoria se bazează pe faptul că emisfera cerebrală stângă se formează mai lent decât cea dreaptă, ceea ce înseamnă că e mai mult timp supusă influenţelor dăunătoare de dinaintea naşterii.
Iar hormonul testosteron, prezent în sângele bărbaţilor, e indicat drept vinovat pentru vătămarea legăturilor neuronale din partea stângă a creierului.
De aceea băieţii sunt mult mai des afectaţi de autism şi de sindromul savantului decât fetele“, explică Darold Treffert.
Autiştii percep lumea obişnuită ca univers ostil, motiv pentru care se închid în ei şi se izolează. Oamenii de ştiinţă cred că bolnavilor le lipseşte filtrul care să blocheze informaţiile inutile, ceea ce-i face să reţină şi cele mai neînsemnate detalii, neglijând total contextul. De aici şi memoria lor fenomenală.
* Deştepţii nu au “capul mare”
Un coeficient de inteligenţă (IQ) ridicat se asociază atât cu mărimea creierului, cât şi cu energia consumată de neuroni, au relevat cercetări recente. Astfel, psihiatrul Philip Shaw, de la Institutul Naţional de Sănătate Mintală, a scanat în 2006 creierele a 307 copii mai mult sau mai puţin inteligenţi, micuţii fiind urmăriţi pe durata a câţiva ani. La capătul cercetării s-a observat că geniile sub 8 ani au un cortex cerebral neaşteptat de subţire. Richard J. Haier, de la Universitatea din California, a studiat şi el, în 2004, peste 40 de adulţi cu vârste cuprinse între 18 şi 84 de ani, concluzionând că IQ-ul depinde de mărimea unor regiuni plasate în zona mediană a creierului (girus cingulat). Pe de altă parte, psihiatrul Richard J. Haier apreciază că inteligenţa depinde de cât de bine circulă informaţia prin reţelele neuronale din zona frontal-parietală, responsabilă pentru atenţie şi memorie. Culmea e că, în rezolvarea sarcinilor de dificultate medie, geniile consumă mai puţină energie cerebrală decât oamenii normali! Au demonstrat-o psihologul Aljoscha Neubauer şi echipa sa de la Universitatea din Graz, prin electroencefalograme care arată că, „în timpul unor teste de inteligenţă, regiunile frontale ale cortextului – implicate în activităţi cognitive superioare – erau mai puţin active la indivizii mai inteligenţi“. Asta nu înseamnă că, în abordarea sarcinilor complicate, geniile nu-şi pun mintea la treabă din plin!
*
Declarat "Omul secolului XX" de revista “Time”, Albert Einstein este, pentru mulţi, întruchiparea noţiunii de geniu. Cercetările au arătat că creierul său cântărea doar 1200 de grame, faţă de cele 1400 de grame la un adult normal, iar cortexul era mai subţire decât al altor cinci creiere folosite pentru comparaţie, dar avea o densitate mai mare de neuroni. În plus, organul gândirii fizicianului era mai lat, datorită lobilor parietali cu 15% mai mari, iar una dintre circumvoluţiunile care îi separă pe aceştia, numită sulcus, era aproape absentă. Asta ar explica, spun specialiştii, “inteligenţa de tip vizual” a savantului.
http://www.independent-al.ro/mistere/se ... iilor.html
...de Mădălina Firănescu
Ce se ascunde în spatele unor minţi strălucite şi care e secretul talentului extraordinar al geniilor?
La aceste întrebări se caută răspuns de ani şi ani, însă cercetările de ultimă oră reuşesc să ridice întrucâtva vălul care ascunde felul în care se naşte şi lucrează inteligenţa de excepţie. Fie că avem de-a face cu supradotaţi din rândul persoanelor “normale”, fie că vorbim despre indivizi cu memorii sau capacităţi artistice fabuloase, dar marcaţi de vreun handicap, misterul acestor daruri incită la fel de mult.
* Congresul supradotaţilor
La primul congres european al oamenilor supradotaţi, desfăşurat zilele trecute la Köln, au fost prezenţi 350 de participanţi din 20 de ţări. "Supradotat înseamnă că eşti foarte inteligent. Şi eu sunt puţin inteligent!", a declarat, pentru Deutsche Welle, cel mai tânăr participant, Julian, 8 ani. "Puţin inteligent" înseamnă: la vârsta de şase ani, la testul IQ, a obţinut 142 puncte. Coeficientul unui om normal este de 100 puncte, iar tot ce trece de 130 intră în categoria supradotat. Christine Warlies, preşedinte al asociaţiei oamenilor supradotaţi (Mensa), precizează: "Există prejudecata că genii sunt numai în matematică, fizică şi IT.
Deseori femeile se subestimează, crezând că dacă nu sunt bune la matematică nu au cum să fie supradotate, dar nu este adevărat!" Indiferent de profesie, oricine poate deveni membru al asociaţiei MENSA dacă obţine cel puţin 130 de puncte la testul IQ.
Printre aceştia se regăsesc şi mulţi autişti sau persoane cu alte handicapuri.
* Urmaşul lui Newton din scaunul cu rotile
Calcule complicate făcute în minte ultra-rapid, teorii ştiinţifice uimitoare, virtuozitate muzicală. De asemenea performanţe se dovedesc capabili oameni care uneori au chiar handicapuri severe.
E şi cazul astrofizicianului Stephen Hawking - unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani şi profesor la catedra de Matematică la Universitatea Cambridge, deţinută cândva de Isaac Newton, dar paralizat în urma sclerozei laterale amiotrofice şi constrâns să comunice cu ajutorul unui computer sofisticat controlat cu mişcări ale capului şi globilor oculari! Comparativ cu el, Rüdiger Gamm -un geniu al calculelor – pare norocos. Abia la vârsta de 21 de ani şi-a dat seama de darul său.
A deschis întâmplător radioul şi a auzit cum un alt individ făcea aproape instantaneu, fără hârtie şi creion, calcule matematice complicate. “Asta pot şi eu, fără vreun antrenament”, şi-a spus Gamm, al cărui creier a devenit de atunci obiect de cercetare.
Niels Birbaumer, profesor de neurobiologie la Universitatea din Tübingen, a comparat – timp de doi ani- undele cerebrale ale unor autişti cu ale unor “acrobaţi ai calculelor matematice” perfect sănătoşi. El a descoperit cu acest prilej că, atunci când li se cerea să relateze o întâmplare petrecută cu mult timp în urmă, autiştii s-au descurcat mult mai bine decât “normalii”.
La fel şi în cazul evenimentelor recente. Când a venit însă vorba de viitor, rezultatele au fost egale. Asta pentru că perspectiva presupune o strategie bazată pe reguli şi formule, capitol la care autiştii nu stau bine.
* Excepţionala memorie a lui Rain Man
Se ştie că autiştii au o memorie impresionantă (fotografică!) şi sunt în stare să reţină conţinutul a mii de manuale de şah ori să reproducă impecabil o bucată muzicală pe care au auzit-o doar o dată. Dar sunt consideraţi adesea handicapaţi, din cauza imposibilităţii integrării sociale. „Înainte, erau numiţi depreciativ <idiot savants>”, spune prof. Darold Treffert, şef al Departamentului Psihiatrie la St. Agnes Hospital din Fond du Lac (Wisconsin), care a avut de-a face ani de zile cu asemenea “oameni speciali”.
Oameni precum Kim Peek, un american în vârstă de 55 de ani, pe care scenaristul Barry Morrow l-a avut ca sursă de inspiraţie pentru personajul principal al filmului „Rain Man“. Peek s-a născut cu capul de dimensiuni cu o treime mai mare decât cele normale, dar cercetătorii care i-au studiat creierul n-au putut explica extraordinara sa ţinere de minte: poate calcula în ce zi a săptămânii a căzut o anume dată istorică – şi asta pentru un interval de 4000 de ani!- ştie exact care ani au fost bisecţi şi care nu, cunoaşte toate legăturile dintre liniile de autobuze, reţeaua de străzi, prefixele telefonice şi codurile poştale din SUA! Un alt exemplu este Matt Savage. La 6 ani a învăţat să cânte la pian, pentru ca după numai 12 luni să înceapă să compună. Micul artist autist şi-a editat ulterior propriul CD cu piese de jazz. „În vreme ce interpretarea altor virtuozi pare mecanică, Matt este un maestru al variaţiunilor”, spune Darold Treffert.
Şi cazul lui Stephen Wiltshire este interesant „Creion“ şi „hârtie“, acestea au fost primele cuvinte rostite de băieţelul autist ajuns la vârsta de 5 ani. Cu o memorie vizuală fotografică, Wiltshire, devenit între timp adult, scanează străzile şi panorama oraşelor, pentru a le reproduce apoi desenat. Prietenii şi rudele îl numesc “o cameră foto vie”.
„Luaţi-le lui Kim Peek cărţile, lui Matt Savage pianul şi lui Stephen Wiltshire creionul – şi i-aţi distrus“, afirmă Darold Treffert. „Căci ei sunt de-a dreptul instaţiabili în a primi stimuli din exterior şi a-i prelucra în manieră proprie”. Dacă le sunt satisfăcute aceste porniri, devin adevăraţi maeştri. În lumea lor, “o insulă a ordinii”, singura în care se simt bine.
* Creier vătămat = creativitate?
Unii oameni excelează în matematică, muzică sau desen, aptitudini determinate de jumătatea dreaptă a creierului. Or, supra-activitatea acestei emisfere ar trebui compensată – cred cercetătorii- de deficite ale celei stângi, cauzată de vreo boală sau de vreun accident. De pildă, neurologii de la Crafton Hills College din Yucaipa, California, au studiat cazul unui băieţel de 9 ani, împuşcat în cap, în partea stângă. În uma accidentului, a rămas surdomut şi cu un handicap mintal, ceea ce nu l-a împiedicat să înceapă brusc să construiască aparate tehnice dintre cele mai complexe. Alte exemple sugestive: 12 pacienţi suferind de o formă a maladiei Alzheimer au devenit dintr-o dată capabili să cânte piese muzicale grele la un instrument sau să deseneze. Scanările cerebrale au arătat că toţi aveau emisfera stângă vătămată.
”Pe lângă accidente, şi o intoxicare cu testosteron, petrecută în timpul dezvoltării embrionale, poate cauza < sindromul savantului>”, presupune psihiatrul Darold Treffert.
Teoria se bazează pe faptul că emisfera cerebrală stângă se formează mai lent decât cea dreaptă, ceea ce înseamnă că e mai mult timp supusă influenţelor dăunătoare de dinaintea naşterii.
Iar hormonul testosteron, prezent în sângele bărbaţilor, e indicat drept vinovat pentru vătămarea legăturilor neuronale din partea stângă a creierului.
De aceea băieţii sunt mult mai des afectaţi de autism şi de sindromul savantului decât fetele“, explică Darold Treffert.
Autiştii percep lumea obişnuită ca univers ostil, motiv pentru care se închid în ei şi se izolează. Oamenii de ştiinţă cred că bolnavilor le lipseşte filtrul care să blocheze informaţiile inutile, ceea ce-i face să reţină şi cele mai neînsemnate detalii, neglijând total contextul. De aici şi memoria lor fenomenală.
* Deştepţii nu au “capul mare”
Un coeficient de inteligenţă (IQ) ridicat se asociază atât cu mărimea creierului, cât şi cu energia consumată de neuroni, au relevat cercetări recente. Astfel, psihiatrul Philip Shaw, de la Institutul Naţional de Sănătate Mintală, a scanat în 2006 creierele a 307 copii mai mult sau mai puţin inteligenţi, micuţii fiind urmăriţi pe durata a câţiva ani. La capătul cercetării s-a observat că geniile sub 8 ani au un cortex cerebral neaşteptat de subţire. Richard J. Haier, de la Universitatea din California, a studiat şi el, în 2004, peste 40 de adulţi cu vârste cuprinse între 18 şi 84 de ani, concluzionând că IQ-ul depinde de mărimea unor regiuni plasate în zona mediană a creierului (girus cingulat). Pe de altă parte, psihiatrul Richard J. Haier apreciază că inteligenţa depinde de cât de bine circulă informaţia prin reţelele neuronale din zona frontal-parietală, responsabilă pentru atenţie şi memorie. Culmea e că, în rezolvarea sarcinilor de dificultate medie, geniile consumă mai puţină energie cerebrală decât oamenii normali! Au demonstrat-o psihologul Aljoscha Neubauer şi echipa sa de la Universitatea din Graz, prin electroencefalograme care arată că, „în timpul unor teste de inteligenţă, regiunile frontale ale cortextului – implicate în activităţi cognitive superioare – erau mai puţin active la indivizii mai inteligenţi“. Asta nu înseamnă că, în abordarea sarcinilor complicate, geniile nu-şi pun mintea la treabă din plin!
*
Declarat "Omul secolului XX" de revista “Time”, Albert Einstein este, pentru mulţi, întruchiparea noţiunii de geniu. Cercetările au arătat că creierul său cântărea doar 1200 de grame, faţă de cele 1400 de grame la un adult normal, iar cortexul era mai subţire decât al altor cinci creiere folosite pentru comparaţie, dar avea o densitate mai mare de neuroni. În plus, organul gândirii fizicianului era mai lat, datorită lobilor parietali cu 15% mai mari, iar una dintre circumvoluţiunile care îi separă pe aceştia, numită sulcus, era aproape absentă. Asta ar explica, spun specialiştii, “inteligenţa de tip vizual” a savantului.
http://www.independent-al.ro/mistere/se ... iilor.html
- dora
- Posts: 3791
- Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
- Location: BUCURESTI
despre emisfere si nu numai *****
by iapetrei » Mon Jul 13, 2009 1:57 pm
- iapetrei
- Posts: 97
- Joined: Sun Jul 04, 2004 4:31 pm
- Location: iasi
Re: CREIER,EMISFERE,TIPURI DE INVATARE
by dora » Mon Feb 03, 2014 10:50 am
Creierul copilului cu autism e mai activ în timpul somnului
http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/trup ... 60395.html
Un nou studiu publicat în revista „Frontiers in Neuroinformatics” arată că creierul unui copil cu autism poate crea cu 42 la sută mai multe informații, în medie, în timpul somnului, față de creierul unui copil tipic, consemnează publicația online RedOrbit.Com.
Cercetarea, realizată de neurologii de la Case Western Reserve University și de la Universitatea din Toronto, ar putea explica detașarea pe care are un copil autist de mediul în care trăiește.
„Rezultatele noastre sugerează că acești copii cu autism nu sunt interesați în interacțiunile sociale, deoarece creierele lor generează mai multe informații în repaus, fapt pe care l-am interpreta ca «introspecție» în conformitate cu descrierile timpurii ale bolii”, spune profesorul Roberto Fernández Galán.
Cercetătorii au folosit magnetoencephalography (MEG) pentru a înregistra activitatea creierului la copiii cu autism, dezvăluind că creierele acestora, în timpul somnului, generează mai multe informații decât în cazul copiilor non-autiăti. De asemenea, cercetătorii au cuantificat interactiuni între diferite regiuni ale creierului și au determinat intrări în creier în stare de repaus, fapt ce le-a permis să interpreteze nivelul de introspecție al copiilor. Echipa consideră că această constatare ar putea explica lipsa de interes la stimuli externi, a unui copil autist, inclusiv lipsa de interes pentru interacțiunile cu alte persoane.
„Aceasta este o interpretare nouă, pentru că este o încercare diferită de a înțelege cunoașterea copiilor prin analiza activității creierului”, a spus și profesorul José L. Pérez Velázquez , de la Universitatea din Toronto.
Acest studiu este urmarea unei constatări anterioare făcute de către aceeași echipă, care a reușit să dezvolte o nouă metodă de a ajuta la diagnosticarea autismului la copii. Echipa a folosit în analiză modelele dinamice în activitatea creierului, pentru a determina conectivitatea funcțională a creierului și comunicarea de la o regiune la alta. Ei au fost capabili de a detecta tulburări de spectru autist cu o precizie de 94 la sută, folosind această metodă.
„Ne-am pus întrebarea: Poți să distingi un creier cu autism de un creier non-autist pur și simplu, uitându-te la modelele de activitate neuronală? Și, într-adevăr, se poate”, a spus Galán. „Această descoperire deschide ușa către o sumă de instrumente care completează instrumentele de diagnosticare existente pentru autism, bazate pe teste de comportament”.
Citeste si AICI.
http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/trup ... 60395.html
Un nou studiu publicat în revista „Frontiers in Neuroinformatics” arată că creierul unui copil cu autism poate crea cu 42 la sută mai multe informații, în medie, în timpul somnului, față de creierul unui copil tipic, consemnează publicația online RedOrbit.Com.
Cercetarea, realizată de neurologii de la Case Western Reserve University și de la Universitatea din Toronto, ar putea explica detașarea pe care are un copil autist de mediul în care trăiește.
„Rezultatele noastre sugerează că acești copii cu autism nu sunt interesați în interacțiunile sociale, deoarece creierele lor generează mai multe informații în repaus, fapt pe care l-am interpreta ca «introspecție» în conformitate cu descrierile timpurii ale bolii”, spune profesorul Roberto Fernández Galán.
Cercetătorii au folosit magnetoencephalography (MEG) pentru a înregistra activitatea creierului la copiii cu autism, dezvăluind că creierele acestora, în timpul somnului, generează mai multe informații decât în cazul copiilor non-autiăti. De asemenea, cercetătorii au cuantificat interactiuni între diferite regiuni ale creierului și au determinat intrări în creier în stare de repaus, fapt ce le-a permis să interpreteze nivelul de introspecție al copiilor. Echipa consideră că această constatare ar putea explica lipsa de interes la stimuli externi, a unui copil autist, inclusiv lipsa de interes pentru interacțiunile cu alte persoane.
„Aceasta este o interpretare nouă, pentru că este o încercare diferită de a înțelege cunoașterea copiilor prin analiza activității creierului”, a spus și profesorul José L. Pérez Velázquez , de la Universitatea din Toronto.
Acest studiu este urmarea unei constatări anterioare făcute de către aceeași echipă, care a reușit să dezvolte o nouă metodă de a ajuta la diagnosticarea autismului la copii. Echipa a folosit în analiză modelele dinamice în activitatea creierului, pentru a determina conectivitatea funcțională a creierului și comunicarea de la o regiune la alta. Ei au fost capabili de a detecta tulburări de spectru autist cu o precizie de 94 la sută, folosind această metodă.
„Ne-am pus întrebarea: Poți să distingi un creier cu autism de un creier non-autist pur și simplu, uitându-te la modelele de activitate neuronală? Și, într-adevăr, se poate”, a spus Galán. „Această descoperire deschide ușa către o sumă de instrumente care completează instrumentele de diagnosticare existente pentru autism, bazate pe teste de comportament”.
Citeste si AICI.
- dora
- Posts: 3791
- Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
- Location: BUCURESTI
Re: CREIER,EMISFERE,TIPURI DE INVATARE
by dora » Fri Sep 05, 2014 8:45 am
Copiii cu autism au surplus de sinapse. Acest lucru produce suprasturare cu stimuli
http://adevarul.ro/sanatate/minte-sanat ... index.html
28 august 2014, 19:27 deNatalia Gociu
Copiii şi adolescenţii care suferă de autism au un exces de sinapse în creier, ca urmare a încetinirii procesului normal de dezvoltare, potrivit un nou studiu realizat de neurologii americani.
Creierul persoanelor care suferă de autism chiar e diferit de cel al persoanelor sănătoase. Au demonstrat acest lucru cercetătorii de la Centrul Medical din cadrul Universităţii Columbia, din SUA, care au comparat modul în care se dezvoltă creierul la copiii şi adolescenţii care manifestă tulburări din spectrul autismului cu reţelele neuronale ale unor copii care nu prezintă aceste simptome. În cadrul studiului, ei au examinat eşantioane de ţesut cerebral prelevate de la 26 de copii cu autism, decedaţi din alte cauze (jumătate aveau vârsta cuprinsă între 2 şi 9 ani, iar cealaltă parte între 13 şi 20 de ani), precum şi de la 22 de copiii care nu aveau această tulburare.
În cazul copiilor cu autism, cercetătorii au constatat o densitate mai mare a numărului de sinapse. Creierul produce o mulţime de sinapse, punţi de comunicare între neuroni, dar o parte sunt „tăiate” în timpul dezvoltării normale în copilărie şi adolescenţă pentru a permite diferitelor zone să se specializeze şi pentru a preveni o suprasaturare cu stimuli. În mod normal numărul de sinapse se reduce la jumătate pe parcursul dezvoltării, dar la persoanele autiste a fost remarcată o reducere cu numai 16%. Or, tocmai acest lucru ar putea explica existenţa simptomelor precum hipersensibilitatea sau convulsiile.
Oamenii de ştiinţă au identificat cauza încetinirii procesului normal de „tăiere” a sinapselor. Folosind cobai, cercetătorii au ajuns la concluzia că proteina mTOR este responsabilă de dereglarea acestui proces: atunci când este hiperactivă, celulele nervoase îşi pierd o mare parte din capacitatea de autofagie (degradarea normală a propriilor structuri). Fără această abilitate, creierul cobailor prezenta un exces de sinapse. Ei au putut să restabilească procesul normal de reglare a sinapselor şi să inverseze comportamentele similare autismului la cobai prin administrarea unui medicament denumit rapamicină, care inhibă proteina mTOR. Metoda a dat rezultate chiar şi după ce cobaii dezvoltaseră comportamente similare autismului, sugerând că o asemenea abordare ar putea fi folosită pentru a trata pacienţii după confirmarea diagnosticului.
http://adevarul.ro/sanatate/minte-sanat ... index.html
28 august 2014, 19:27 deNatalia Gociu
Copiii şi adolescenţii care suferă de autism au un exces de sinapse în creier, ca urmare a încetinirii procesului normal de dezvoltare, potrivit un nou studiu realizat de neurologii americani.
Creierul persoanelor care suferă de autism chiar e diferit de cel al persoanelor sănătoase. Au demonstrat acest lucru cercetătorii de la Centrul Medical din cadrul Universităţii Columbia, din SUA, care au comparat modul în care se dezvoltă creierul la copiii şi adolescenţii care manifestă tulburări din spectrul autismului cu reţelele neuronale ale unor copii care nu prezintă aceste simptome. În cadrul studiului, ei au examinat eşantioane de ţesut cerebral prelevate de la 26 de copii cu autism, decedaţi din alte cauze (jumătate aveau vârsta cuprinsă între 2 şi 9 ani, iar cealaltă parte între 13 şi 20 de ani), precum şi de la 22 de copiii care nu aveau această tulburare.
În cazul copiilor cu autism, cercetătorii au constatat o densitate mai mare a numărului de sinapse. Creierul produce o mulţime de sinapse, punţi de comunicare între neuroni, dar o parte sunt „tăiate” în timpul dezvoltării normale în copilărie şi adolescenţă pentru a permite diferitelor zone să se specializeze şi pentru a preveni o suprasaturare cu stimuli. În mod normal numărul de sinapse se reduce la jumătate pe parcursul dezvoltării, dar la persoanele autiste a fost remarcată o reducere cu numai 16%. Or, tocmai acest lucru ar putea explica existenţa simptomelor precum hipersensibilitatea sau convulsiile.
Oamenii de ştiinţă au identificat cauza încetinirii procesului normal de „tăiere” a sinapselor. Folosind cobai, cercetătorii au ajuns la concluzia că proteina mTOR este responsabilă de dereglarea acestui proces: atunci când este hiperactivă, celulele nervoase îşi pierd o mare parte din capacitatea de autofagie (degradarea normală a propriilor structuri). Fără această abilitate, creierul cobailor prezenta un exces de sinapse. Ei au putut să restabilească procesul normal de reglare a sinapselor şi să inverseze comportamentele similare autismului la cobai prin administrarea unui medicament denumit rapamicină, care inhibă proteina mTOR. Metoda a dat rezultate chiar şi după ce cobaii dezvoltaseră comportamente similare autismului, sugerând că o asemenea abordare ar putea fi folosită pentru a trata pacienţii după confirmarea diagnosticului.
- dora
- Posts: 3791
- Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
- Location: BUCURESTI
Re: CREIER,EMISFERE,TIPURI DE INVATARE
by dora » Wed Feb 15, 2017 12:03 pm
Descoperire în premieră! Autismul, afecțiune a sistemului vasculator al creierului!
De OANA STUPARIU 17:58,
21 DECEMBRIE 2015 1661 vizite SANATATE
http://www.reporterntv.ro/stire/descope ... creierului
Descoperire în premieră! Autismul, afecțiune a sistemului vasculator al creierului!
Creșterea cazurilor de autism la copii detectată în întreaga lume a demarat o cursă contra cronometru pentru găsirea unei explicații. În lipsa informațiilor științifice, mulți au părinți au ajuns la situația aberantă de a nu-și imuniza copiii împotriva unor boli extrem de periculoase de teama că vaccinurile ar putea conduce la autism.
Un studiu efectuat în SUA și publicat în “Journal of Autism and Developmental Disorders” a găsit în premieră semne ale autismului în vasele de sânge ce irigă creierul. În timp ce studiile anterioare s-au îndreptat asupra structurii neurologice și a funcțiilor creierului, un studiu efectuat de o echipă de specialiști ai Universității din New York s-a orientat spre vascularizarea creierului. Și rezultate spectaculoase au fost găsite. Descoperirea lor va sta cu siguranță la baza viitoarelor teste pentru depistarea precoce a autismului.
“Am descoperit că persoanele afectate de autism au vase de sânge instabile, ceea ce afectează buna irigare a creierului”, a declarat coordonatorul studiului Efrain Azmitia.
“În interiorul unui creier obișnuit, vasele de sânge sunt stabile, deci distribuția sângelui în creier nu înregistrează fluctuații. În cazul persoanelor diagnosticate cu autism, structura celulară a vaselor de sânge este deficitară, iar circulația este inconstantă ceea ce limitează dezvoltarea neurologică a creierului”, a mai explicat cercetătoarea americană.
Efrain Azmita și colegii săi și-au dat seama că există diferențe foarte mari la nivelul sistemului vascular al creierului între oamenii sănătoși și cei diagnosticați cu autism. Studiul lor s-a bazat pe examinarea zonei cortexului auditiv din creier. Analiza a fost efectuată postmortem pe un grup de pacienți diagnosticați cu tulburări din spectrul autismului-TSA comparativ cu un alt grup de persoane de vârste asemănătoare fără probleme de sănătate mentală. S-au prelevat eșantioane din creierele ambelor grupuri, care au fost analizate la nivel celular.
În cazul persoanelor diagnosticate cu autism s-au identificat două tipuri de proteine, nestina și CD34, ceea ce a indicat faptul că vasele acestor pacienți au un nivel mai ridicat de maleabilitate. Nivel ridicat de proteine s-a descoperit și în anumite secțiuni ale creierului autist, printre care cortexul superior temporar, în girusul fusiform, specializat în percepția fețelor, în pons (metencefal) și în cerebel.
Dezvoltarea vaselor de sânge este un proces numit angiogeneză. Iar studiul cercetătorilor din New York a descoperit că în cazul persoanelor cu autism vasele de sânge se formează în mod continuu, o dovadă a faptului că sistemul lor circulator la nivelul creierului este instabil. „Am mai descoperit că procesul de angiogenză este corelat cu neurogeneza altor boli ale creierului. Prin urmare există posibilitatea ca această schimbare în vasculatura creierului să ducă la maleabilitatea ridicată a vaselor de sânge. Aceste schimbări afectează în mod clar activitatea neuronală a creierului”, a explicat și cercetătoarea Maura Boldrini.
Cercetătorii speră să își poată continua studiul pentru a putea afla cum afectează instabilitatea vascularizării creierului activitatea neuronală la persoanele normale și la cele cu autism. Un studiu diferit a stabilit deja că genele influențează forma tridimensională a creierului, dar și structura anumitor celule. Practic, copiii moștenesc de la părinții lor forma, dar și dezvoltarea creierului.
O echipă mixtă de cercetători ai Spitalului General Massachusetts și ai Școlii de Medicină Harvard au analizat tomografii de rezonanță magnetică (MRI), dar și date ale genomului a 1.317 adulți tineri. Concluzia lor a fost că profilul genetic influențează forma 3-D a hipocampusului, zona nucleului caudat și cerebelul.
Tot genele influențează și volumul, dar și lungimea nucleului caudat. Anomaliile prezente în circumvoluțiunile creierului pot juca un rol important în declanșarea unor boli grave precum, schizofrenia, tulburările din spectrul autismului-TSA, tulburarea bipolară, despre care se știe că sunt moștenite genetic.
De OANA STUPARIU 17:58,
21 DECEMBRIE 2015 1661 vizite SANATATE
http://www.reporterntv.ro/stire/descope ... creierului
Descoperire în premieră! Autismul, afecțiune a sistemului vasculator al creierului!
Creșterea cazurilor de autism la copii detectată în întreaga lume a demarat o cursă contra cronometru pentru găsirea unei explicații. În lipsa informațiilor științifice, mulți au părinți au ajuns la situația aberantă de a nu-și imuniza copiii împotriva unor boli extrem de periculoase de teama că vaccinurile ar putea conduce la autism.
Un studiu efectuat în SUA și publicat în “Journal of Autism and Developmental Disorders” a găsit în premieră semne ale autismului în vasele de sânge ce irigă creierul. În timp ce studiile anterioare s-au îndreptat asupra structurii neurologice și a funcțiilor creierului, un studiu efectuat de o echipă de specialiști ai Universității din New York s-a orientat spre vascularizarea creierului. Și rezultate spectaculoase au fost găsite. Descoperirea lor va sta cu siguranță la baza viitoarelor teste pentru depistarea precoce a autismului.
“Am descoperit că persoanele afectate de autism au vase de sânge instabile, ceea ce afectează buna irigare a creierului”, a declarat coordonatorul studiului Efrain Azmitia.
“În interiorul unui creier obișnuit, vasele de sânge sunt stabile, deci distribuția sângelui în creier nu înregistrează fluctuații. În cazul persoanelor diagnosticate cu autism, structura celulară a vaselor de sânge este deficitară, iar circulația este inconstantă ceea ce limitează dezvoltarea neurologică a creierului”, a mai explicat cercetătoarea americană.
Efrain Azmita și colegii săi și-au dat seama că există diferențe foarte mari la nivelul sistemului vascular al creierului între oamenii sănătoși și cei diagnosticați cu autism. Studiul lor s-a bazat pe examinarea zonei cortexului auditiv din creier. Analiza a fost efectuată postmortem pe un grup de pacienți diagnosticați cu tulburări din spectrul autismului-TSA comparativ cu un alt grup de persoane de vârste asemănătoare fără probleme de sănătate mentală. S-au prelevat eșantioane din creierele ambelor grupuri, care au fost analizate la nivel celular.
În cazul persoanelor diagnosticate cu autism s-au identificat două tipuri de proteine, nestina și CD34, ceea ce a indicat faptul că vasele acestor pacienți au un nivel mai ridicat de maleabilitate. Nivel ridicat de proteine s-a descoperit și în anumite secțiuni ale creierului autist, printre care cortexul superior temporar, în girusul fusiform, specializat în percepția fețelor, în pons (metencefal) și în cerebel.
Dezvoltarea vaselor de sânge este un proces numit angiogeneză. Iar studiul cercetătorilor din New York a descoperit că în cazul persoanelor cu autism vasele de sânge se formează în mod continuu, o dovadă a faptului că sistemul lor circulator la nivelul creierului este instabil. „Am mai descoperit că procesul de angiogenză este corelat cu neurogeneza altor boli ale creierului. Prin urmare există posibilitatea ca această schimbare în vasculatura creierului să ducă la maleabilitatea ridicată a vaselor de sânge. Aceste schimbări afectează în mod clar activitatea neuronală a creierului”, a explicat și cercetătoarea Maura Boldrini.
Cercetătorii speră să își poată continua studiul pentru a putea afla cum afectează instabilitatea vascularizării creierului activitatea neuronală la persoanele normale și la cele cu autism. Un studiu diferit a stabilit deja că genele influențează forma tridimensională a creierului, dar și structura anumitor celule. Practic, copiii moștenesc de la părinții lor forma, dar și dezvoltarea creierului.
O echipă mixtă de cercetători ai Spitalului General Massachusetts și ai Școlii de Medicină Harvard au analizat tomografii de rezonanță magnetică (MRI), dar și date ale genomului a 1.317 adulți tineri. Concluzia lor a fost că profilul genetic influențează forma 3-D a hipocampusului, zona nucleului caudat și cerebelul.
Tot genele influențează și volumul, dar și lungimea nucleului caudat. Anomaliile prezente în circumvoluțiunile creierului pot juca un rol important în declanșarea unor boli grave precum, schizofrenia, tulburările din spectrul autismului-TSA, tulburarea bipolară, despre care se știe că sunt moștenite genetic.
- dora
- Posts: 3791
- Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
- Location: BUCURESTI
Re: CREIER,EMISFERE,TIPURI DE INVATARE
by dora » Wed Apr 05, 2017 11:45 am
A fost identificată zona din creier afectată de autism (studiu)
luni, 3 Apr 2017, 17:39 • SĂNĂTATE
https://www.agerpres.ro/sanatate/2017/0 ... --17-39-43
O echipă de cercetători neurologi conduși de specialiști de la Universitatea ETH din Zurich, Elveția, a demonstrat, în premieră, că în cazul persoanelor cu autism regiunea din creier asociată cu empatia este activată foarte slab, informează luni MedicalXpress. Această informație poate contribui la dezvoltarea de noi terapii contra tulburării de spectru autist.
În cadrul studiului, Nicole Wenderoth și Joshua Balsters, ambii cercetători la ETH, au utilizat imagini prelevate de la adolescenți cu autism cu ajutorul tehnicilor de imagistică prin rezonanță magnetică în scopul observării activității neobișnuite din creierul acestora și al identificării regiunii afectate, respectiv cortexul cingular anterior (ACC).
Oamenii de știință cunoșteau faptul că activitatea din această zonă a organului gândirii este asociată cu ''teoria minții'', care îi ajută pe majoritatea oamenilor să îi înțeleagă pe ceilalți pentru că își imaginează propria persoană în locul acestora. Empatia, omoloaga emoțională a "teoriei minții'', este localizată la rândul ei în această regiune a creierului.
Cercetătorii au observat activitatea neobișnuit de slabă în această zonă în cazul persoanelor cu autism care asistau la modul în care o a treia persoană era surprinsă pozitiv sau negativ.
''Oamenilor nu le plac surprizele; de aceea, prin stimuli din mediul înconjurător, creierul dezvoltă în mod continuu modele cu privire la ceea ce se întâmplă în mințile altora'', susține Wenderoth. Această abilitate are o importanță majoră pentru interacțiunile sociale. ''Însă, în astfel de situații persoanele cu autism nu pot actualiza modelul din cauza faptului că răspunsul de la cortexul cingular anterior este prea slab", a explicat aceasta.
''În cazul persoanelor cu autism, cortexul cingular anterior reacționează atipic la abaterea dintre așteptări și evenimentele care au loc de fapt, sugerează rezultatele studiului nostru. Activitatea lor neuronală indică doar o ușoară modificare în situațiile în care oamenii trec prin ceva neașteptat'', susține Balsters, care a proiectat experimentul inclus în studiu, efectuat pe 16 adolescenți cu autism din Irlanda și alți 20 fără această tulburare. ''Acest lucru ne-a demonstrat clar că deficiențele sociale ale persoanelor afectate de autism sunt asociate cu această activitate anormală din ACC'', a adăugat el.
Descoperirile recente ar putea contribui la îmbunătățirea terapiilor comportamentale în cazul persoanelor cu autism.
''De multe ori este neclar dacă persoanele cu autism nu pot face un anumit lucru sau dacă nu sunt motivate să îl facă'', a precizat Balsters adăugând că oferirea unei anumite recompense celor afectați s-ar putea dovedi promițătoare pentru antrenarea comportamentului lor social. "Creierul este suficient de plastic atunci când terapia este efectuată în mod corespunzător", a completat el.
luni, 3 Apr 2017, 17:39 • SĂNĂTATE
https://www.agerpres.ro/sanatate/2017/0 ... --17-39-43
O echipă de cercetători neurologi conduși de specialiști de la Universitatea ETH din Zurich, Elveția, a demonstrat, în premieră, că în cazul persoanelor cu autism regiunea din creier asociată cu empatia este activată foarte slab, informează luni MedicalXpress. Această informație poate contribui la dezvoltarea de noi terapii contra tulburării de spectru autist.
În cadrul studiului, Nicole Wenderoth și Joshua Balsters, ambii cercetători la ETH, au utilizat imagini prelevate de la adolescenți cu autism cu ajutorul tehnicilor de imagistică prin rezonanță magnetică în scopul observării activității neobișnuite din creierul acestora și al identificării regiunii afectate, respectiv cortexul cingular anterior (ACC).
Oamenii de știință cunoșteau faptul că activitatea din această zonă a organului gândirii este asociată cu ''teoria minții'', care îi ajută pe majoritatea oamenilor să îi înțeleagă pe ceilalți pentru că își imaginează propria persoană în locul acestora. Empatia, omoloaga emoțională a "teoriei minții'', este localizată la rândul ei în această regiune a creierului.
Cercetătorii au observat activitatea neobișnuit de slabă în această zonă în cazul persoanelor cu autism care asistau la modul în care o a treia persoană era surprinsă pozitiv sau negativ.
''Oamenilor nu le plac surprizele; de aceea, prin stimuli din mediul înconjurător, creierul dezvoltă în mod continuu modele cu privire la ceea ce se întâmplă în mințile altora'', susține Wenderoth. Această abilitate are o importanță majoră pentru interacțiunile sociale. ''Însă, în astfel de situații persoanele cu autism nu pot actualiza modelul din cauza faptului că răspunsul de la cortexul cingular anterior este prea slab", a explicat aceasta.
''În cazul persoanelor cu autism, cortexul cingular anterior reacționează atipic la abaterea dintre așteptări și evenimentele care au loc de fapt, sugerează rezultatele studiului nostru. Activitatea lor neuronală indică doar o ușoară modificare în situațiile în care oamenii trec prin ceva neașteptat'', susține Balsters, care a proiectat experimentul inclus în studiu, efectuat pe 16 adolescenți cu autism din Irlanda și alți 20 fără această tulburare. ''Acest lucru ne-a demonstrat clar că deficiențele sociale ale persoanelor afectate de autism sunt asociate cu această activitate anormală din ACC'', a adăugat el.
Descoperirile recente ar putea contribui la îmbunătățirea terapiilor comportamentale în cazul persoanelor cu autism.
''De multe ori este neclar dacă persoanele cu autism nu pot face un anumit lucru sau dacă nu sunt motivate să îl facă'', a precizat Balsters adăugând că oferirea unei anumite recompense celor afectați s-ar putea dovedi promițătoare pentru antrenarea comportamentului lor social. "Creierul este suficient de plastic atunci când terapia este efectuată în mod corespunzător", a completat el.
- dora
- Posts: 3791
- Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
- Location: BUCURESTI
22 posts
• Page 2 of 2 • 1, 2
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 1 guest